Studente UPM, bursiere de succes în Grecia

În zilele noastre globalizarea şi dorinţa de transfer rapid al informaţiei între state, iniţial încurajate în scopuri economice iar pe plan secund pentru schimbul cultural şi aprofundarea cunoaşterii, au modificat considerabil structura învăţământului la nivel european.

Ca întotdeauna, noul sistem trans-naţional de schimb de experinţă în domeniul universitar s-a dovedit a fi “o monedă cu doua feţe”. În timp ce tinerii din ţări mai dezvoltate au prins imediat gustul, zona balcanică a întârziat să dea rezultate. După o vreme, avea să se demonstreze că varianta “încet dar sigur” este cea eficientă. Dacă întregul proces nu este asimilat treptat şi nu este supravegheat de cei maturi, tinerii umblaţi prin lume cu pretexte academice sfârşesc în cele din urmă complet dezorientaţi, ducând o luptă interioară continuă dictată de un puternic sentiment de indecizie legat de locul unde vor să se stabilească şi cultura pe care doresc să o îmbrăţişeze pentru a-şi întemeia o familie şi a-şi continua cariera.

“A fost o experienţă extraordinară”

Familiile studenţilor români au fost precaute. Teama pentru sănătatea şi fericirea fiului sau fiicei crescuţi cu atâta efort şi sacrificiu au condus la o atenţie crescută şi ezitarea în faţa acestei oferte de studii în afara României. Numărul de studenţi români care au plecat prin intermediul burselor şcolare ce finanţează studiile în străinătate a fost extrem de redus comparativ cu cel al altor state. Grija părintească absolut fiziologică avea să fie transformată într-o “bilă neagră” în plus la adresa ţării noastre. România avea să fie blamată de dezinformare şi indolenţă, ajungându-se la ameninţarea reducerii drastice a fondurilor cu pretextul ca universităţile româneşti nu ştiu cum să le asimileze. Cu toate acestea, cadre didactice cu experienţă din afara României au observat că adevăratul motiv pentru care studenţii români nu sunt uşor de convins să plece într-o astfel de “aventură educaţională” este grija familiilor lor, dat fiind evenimentele tulburătoare ce au loc la nivel european şi internaţional de mai bine de un deceniu încoace.

Prin acest articol se doreşte informarea studenţilor şi familiilor în ceea ce priveşte studiile în afara graniţelor României prin intermediul burselor şcolare europene de tip Erasmus-Socrates şi prezentarea unui grup de cercetare din Grecia ce încurajează în mod constant şi motivat relaţiile academice româno-elene.

Programul Erasmus este o oportunitate de schimb de experienţă academică la nivel european iniţiat în anul 1987, ce a fost integrat alături de alte programe de acest gen în pachetul Socrates, stabilit de Comisia Europeană în anul 1994. Programul este denumit astfel după numele filosofului olandez Desiderius Erasmus de Rotterdam, care a trăit în multe locuri din Europa, acumulând cunoaştere şi experienţă în lumea academică. Prin introducerea programelor de tip Erasmus, Uniunea Europeană şi-a dorit ca tinerii ce vor forma viitoarele generaţii ale Europei să aibă şansa de a descoperi locuri noi şi de a experimenta viaţa în străinătate. Unul dintre avantajele acestui program sunt exersarea limbilor străine şi încurajarea prieteniilor cu tinerii de altă naţionalitate.  Programul asigură un salariu lunar ce acoperă cheltuielile necesare pentru un trai decent. Studenţii interesaţi trebuie să îndeplinească câteva condiţii, printre care cunoaşterea limbii engleze şi o medie bună în funcţie de facultatea şi secţia în care sunt încadraţi. Selectarea studenţilor pentru acest gen de bursă se face de obicei în urma unui interviu iar întregul proces este coordonat de biroul de relaţii internaţionale al fiecărei universităţi.

Adriana Ramona Iacob şi Claudia Cheţan, studente la Universitatea “Petru Maior” din Târgu-Mureş au fost selectate pentru a doua oară printre norocoşii bursieri, datorită rezultatelor convingatoare pe care le-au adus în România după o perioadă de schimb de experienţă la Universitatea din Patras, Grecia. De curând s-au întors cu noutăţi din Grecia, unde au lucrat în Departamentul de Inginerie Mecanică şi Aeronautică al Universităţi din Patras. Cea de a doua bursă cu care au plecat în Grecia s-a desfăşurat în perioada mai-iunie 2016. Cultura elenă le-a fascinat, la fel ca pe însuşi Erasmus. De altfel, el a fost cel ce a tradus integral Noul Testament în limba elenă în anul 1516. Erasmus a depus un efort continuu pentru a promova cunoaşterea clasică a lumii antice şi pentru a încuraja în acest sens moralitatea şi înţelegerea între oameni. În încercarea lui de a readuce în interesul tinerilor săi studenţi acest izvor nelimitat de cunoaştere elen, avea să ducă multe lupte cu oponenţii săi pentru a-i convinge că limba elenă este absolut necesară în aprofundarea filosofiilor, religiilor şi a ştiinţei de orice natură. Se spune chiar că atunci când se întâlnea pe coridor cu vreun coleg sau student, în loc de a saluta adresa întrebarea “cum stai cu învăţarea limbii elene antice?”.

Având misiunea de a studia atât specialitatea lor, cât şi cultura elenă, Adriana Ramona Iacob şi Claudia Cheţan au pornit spre Universitatea din Patras unde urmau să îşi definitiveze lucrările de licenţă în numai două luni. Dat fiind timpul scurt, programul lor zilnic şi activităţile au fost prestabilite cu mai mult de o lună înainte de sosirea lor. “A fost o experienţă extraordinară, am acumulat multe cunoştinţe în domeniu şi am avut plăcerea şi oportunitatea de a ne efectua lucrările de licenţă în cadrul Universităţii din Patras, Grecia, fiind îndrumate de prof. univ. George Papanicolau şi doctoranda Diana Portan, cărora le mulţumim pe această cale”, a declarat Claudia Cheţan. “Am avut un program bine stabilit, de opt ore pe zi, timp în care am reuşit să efectuăm experimentele şi interpretările studiilor aferente, în cadrul Laboratorului de Mecanică şi Aeronautică, respectiv a Laboratorului de Biomecanică”, a precizat Adriana Ramona Iacob.

Participare la deschiderea Jocurilor Olimpice

Deşi timpul a fost scurt, Adriana Ramona Iacob şi Claudia Cheţan au reuşit să viziteze câteva situri arheologice de valoare. Cel mai important eveniment cultural la care au participat a fost dechiderea Jocurilor Olimpice 2016 şi aprinderea flăcării olimpice. Acest eveniment a avut loc în oraşul Olimpia Antica, la aproximativ o oră şi jumătate distanţă de oraşul Patras. Cu această ocazie, ele au avut şansa de a înţelege valoarea acestui eveniment în istoria umanităţii. “Ne-am bucurat foarte mult că am putut ajunge la deschiderea Jocurilor Olimpice, a fost o şansă pe care ne-au oferit-o cei de la Universitatea din Patras şi poate o şansă unică în viaţă. Am rămas profund impresionate de întreaga festivitate şi ritualurile elene şi am avut ocazia să ne întâlnim şi cu câţiva români, cel mai important fiind reprezentatul României la această deschidere şi anume Camelia Potec”, a subliniat Adriana Ramona Iacob. “Pe această cale dorim să le mulţumim celor de la Universitatea “Petru Maior” din Târgu-Mureş pentru oportunitatea dată, şi în mod special Biroului de Relaţii Internaţionale, precum şi doamnei şef lucrări Sorina Moica, coordonatoarea noastră, pentru tot sprijinul acordat”, a menţionat Claudia Cheţan.

Sorina Moica, “ambasador al cunoaşterii”

Programul Erasmus permite cadrelor didactice universitare să se deplaseze în străinătate pentru a vizita universităţi sau institute de cercetare şi pentru a încuraja colaborările la nivel european. Sorina Moica, şef lucrări la Universitatea “Petru Maior” din Târgu-Mureş, s-a deplasat la Universitatea din Patras în perioada 13-16 iunie 2016 cu o astfel de bursă.

Vizita a fost extrem de binevenită, mai ales că înainte de întâlnirea oficială cu profesorii colaboratori de la Universitatea din Patras, şef lucrări Sorina Moica a trimis trei studenţi într-un program de mobilitate pe o perioadă delimitată. Legătura fiind deja stabilită prin aceşti studenţi, întâlnirea a decurs de la sine. Rolul unui profesor în deplasare poate fi asociat cu cel al unui “ambasador al cunoaşterii”. În aceste vizite la nivel academic, cadrele didactice pot face o paralelă între diverse forme ale învăţământului, pot discuta noi direcţii de cercetare şi mai ales pot să întărească legatura cu grupuri de cercetare de peste graniţe, absolut necesară dat fiind condiţiile impuse acum de UE. Majoritatea programelor finanţate în zilele noastre de UE cer să fie îndeplinită condiţia colaborării la nivel internaţional. Ideal este ca grupurile să fie formate înainte de aplicarea pentru un proiect de cercetare la nivel european, astfel încât cooperarea să decurga simplu şi eficient. Astfel, cu câteva luni înainte de vizita sa, şef lucrări Sorina Moica a făcut legătura cu grupul din Patras şi a stabilit pas cu pas vizita sa. Programul a inclus vizita în câteva dintre laboratoarele Departamentului de Inginerie Mecanică şi Aeronautică, discuţii cu profesorii, o prezentare oficială susţinută în faţa grupului din Patras, în Secţia de Management a Departamentului de Inginerie Mecanică şi Aeronautică, precum şi o vizită la Oracolul din Delphi.