Share

Home / Eveniment / Transilvanism și etnicitate, teorie și practică, istorie, context european – dialog și îngrijorare
Cenferință Transilvanism Casa Bernady

Transilvanism și etnicitate, teorie și practică, istorie, context european – dialog și îngrijorare

foto-2_conf-transilvanism_laszlo-borbelySeminarul „Transilvanism și etnicitate – teorie și practică” s-a desfășurat la Casa Bernády, în 30 septembrie, între orele 10.00 și 14.00. Fundaţia Culturală „Dr. Bernády György” a organizat conferința cu scopul de a crea o platformă de dialog pentru discutarea trecutului și pentru elaborarea unei viziuni comune, româno-maghiare, pentru viitorul societății românești.
Istorici și cercetători, reprezentanți ai societății civile, oameni politici – reperzentanți ai UDMR, au discutat în cadrul unei mese rotunde despre transilvanism și etnicitate, în teorie și practică. Conferința a fost organizată de Fundaţia Culturală „Dr. Bernády György”, în Tîrgu-Mureș, la Casa Bernády, în 30 septembrie, între orele 10.00 și 14.00.

Au conferențiat: scriitorul Markó Béla, fost lider al UDMR; Amet Aledin, secretar de stat, Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI); Gabriel Andreescu, profesor universitar; Cornel Sigmirean, profesor universitar; Novák Csaba Zoltán, istoric; Vincze Lóránt – preşedinte FUEN; Cristian Pîrvulescu, președinte Pro Democraţia; Horváth Istvá, președintele Institutului pentru Studierea problemelor Minorităţilor Naţionale și Smaranda Enache, copreşedinte Liga Pro Europa.

Transilvanismul – dincolo de disputa româno-maghiară

În deschiderea evenimentului a vorbit László Borbély, președintele fundației „Bernády”. „E foarte important pentru noi atât pentru minoritățile din România, cât și pentru majoritate, să clarificăm aceste lucruri. Cum stăm cu regionalismul în România, cu identitatea regională. Ce facem din punct de vedere politic, din punct de vedere administrativ și din punctul de vedere al atitudinii cetățenilor într-o țară cu regiuni foarte bine definite, care au o istorie diferită, dar care se completează reciproc. Cum se completează aceste regiuni prin afinitatea lor culturală, prin diferența lor religioasă, dar și prin unele atitudini de toleranță, mai ales în Transilvania. Dacă vorbim despre Transilvania, istoricii vor putea să analizeze cam ce avem noi de învățat, în secolul XXI, din istoria acestei regiuni”, a spus deputatul László Borbély.

„Trebuie să analizăm cam ce valoare adăugată putem să reprezentăm în momentul actual în România, în Europa, în Uniunea Europeană; și cum putem să încercăm să scăpăm de acea mentalitate prezentă în România, din păcate – de multe ori, când acest transilvanism se reduce, mai ales în mentalitatea unor politicieni și a celor care decid soarta României, la o dispută româno-maghiară, la Ținutul Secuiesc, la această doleanță a maghiarilor de a obține mai multă autonomie. De ce nu putem să discutăm mai așezat, mai bazat pe argumente și istorice, dar și în ceea ce privește conviețuirea diferitelor etnii în Transilvania, dar și în celelalte zone ale țării”, a adăugat Borbély. Acesta și exprimat apoi dorința de a organiza mai multe întâlniri în care să se vorbată despre regionalism în cadrul unor dezbateri la care să participe reprezentanți ai tuturor regiunilor din România.

Cenferință Transilvanism Casa Bernady

Transilvanismul și posibilitatea unei identități comune

În continuare a vorbit scriitorul Markó Béla, senator, fost președinte al UDMR. „După părerea mea, aceasta este una dintre cele mai mari dileme ale Uniunii Europene: dacă vrem să avem o Uniune a statelor naționale? (…)Sau dacă vrem să construim o Uniune Europeană unde diferitele comunități etnice, sau de altă natură, și regiunile tradiționale își vor primi rolul cuvenit”, a spus senatorul UDMR în deschiderea discursului său. Apoi a evidențiat faptul că „nu doar că nu am avut o dezbatere permanentă, ci, în ultima vreme, ideea de stat național s-a întărit, nu numai în România, ci în toate țările din această parte a Europei”.

Markó Béla a specificat că în rândul intelectualilor maghiari ideea de transilvanism este prezentă în dezbateri, fiind asociată cu scriitorul Kós Károly, architect și politician maghiar din Transilvania, care în 1921 a semnat proclamația „Glasul care strigă”. Kós Károly vorbea despre necesitatea unei vieți obștești de sine stătătoare a comunității maghiare din Transilvania, pornind de la deosebiri ale culturii maghiarilor din Transilvania față de cultura maghiară, făcând parte din aceeași entitate culturală. „După părerea mea, a fost un început extrem de important care a avut un anumit ecou și în cazul românilor din Transilvania, dar nu aș putea afirma și nu cunosc ca din această inițiativă să se fi născut o anumită mișcare comună a maghiarilor și românilor din Transilvania cu ideea de a-și afirma propria identitate transilvană. Nici după 1990 nu s-a reluat această discuție despre transilvanism. Au fost unele încercări în jurul anului 2000, inclusiv o revistă și o mișcare „Provincia” inițiată de filosoful și eseistul Molnár Gusztáv împreună cu alți intelectuali români și maghiari. Dar, în condițiile în care, inclusiv politicieni maghiari din România și din Transilvania au avut ca principală preocupare conturarea, definirea și dobândirea propriei identități și nu de a căuta o identitate comună transilvană a maghiarilor și a românilor, acea mișcare după un anumit timp a dispărut”, a spus Markó Béla.

Conferinta Transilvanism si etnicitate

Despre 1918 și centenarul din 2018

Senatorul UDMR și-a continuat discursul referindu-se la conotațiile politice ale ideii de transilvanism și de regionalizare. „În 2018 vom avea centenarul proclamației de la Alba Iulia, a Adunării Naționale, de fapt, centenarul constituirii statului modern român, a întregirii statului. Și, în mod obligatoriu, a trebuit să ne gândim și noi care ar fi conținutul acestui centenar, care va fi conținutul acestei aniversări”, a spus acesta. Markó Béla a subliniat, apoi, faptul că nici din discursul președintelui Klaus Iohannis, nici din atitudinea altor politicieni români „n-a reieșit deloc intenția unei analize foarte serioase a relațiilor interetnice din România, importanța Transilvaniei, în ceea ce privește constituirea și funcționarea statului modern român. Eu însumi îmi dau seama că ar fi mai multe alternative privind abordarea acestui centenar”.

„E aproape imposibil încă să avem aceeași interpretare”

În continuare Markó Béla a vorbit despre faptul că politicienii maghiari și cei români se raportează diferit la evenimentul din 1918 și, de asemenea, la aniversarea lui. „Au existat mai multe încercări de reconciliere – s-a folosit acest termen în anii 90, inclusiv de a sărbători împreună, în comun, ziua de 1 Decembrie. În acest moment, recunosc, e încă extrem de dificil. E aproape imposibil încă să avem aceeași interpretare și să avem aceeași abordare a momentului din partea românilor și din partea maghiarilor”, a explicat acesta.

„În anul 1990, ca o premieră istorică foarte importantă, secretarul general al UDMR, Szőcs Géza, a participat la Alba-Iulia la festivități împreună cu președintele Ion Iliescu și cu prim-ministrul Petre Roman. În discursul său a încercat o interpretare favorabilă reconcilierii, dar din partea noastră domnul Szőcs Géza a fost huiduit”, a continuat Markó Béla. Apoi, a menționat faptul că nici politicienii români nu au perceput atunci importanța gestului liderului UDMR de atunci, din perpectiva raportării foarte diferite a maghiarilor la evenimentul din 1 Decembrie 1918, care a fost urmat de trecerea Transilvaniei de sub statalitatea ungară sub cea română.

Markó Béla a vorbit și despre prezența sa la Alba Iulia în 1996, când a participat la festivitățile Zilei Naționale, fără a susține un discurs, împreună cu președintele Emil Constantinescu. „În 2016, aș afirma că această prezență a fost o excepție, fiindcă nici în continuare nu am reușit să găsim o interpretare comună privind prezența românilor și maghiarilor într-un spațiu comun – Transilvania”, a continuat senatorul UDMR.

Două greșeli istorice

În finalul intervenției sale Markó Béla a subliniat două greșeli majore care consideră că au avut loc de-a lungul istoriei. Întâi a vorbit despre anul 1867. „Atunci când s-a născut dualismul Austro-Ungar și când Transilvania a devenit parte integrantă din Ungaria. În acel moment reprezentanții statului ungar nu și-au dat seama că Transilvania ar avea nevoie de legi aparte, de reguli aparte, de o organizare administrativă specifică”, a spus Markó Béla. Apoi a vorbit despre 1918. „Dacă acceptăm că Statul Român actual se bazează pe acea Adunare Populară și pe acea proclamație, atunci trebuie să acceptăm că la acel moment s-au făcut angajamente care nu au fost respectate ulterior. Nici Statul Român nu și-a dat seama că trebuie să găsească soluții aparte în cazul Transilvaniei pentru a asigura o conviețuire cât mai bună a etniilor care trăesc în acest spațiu”, a explicat senatorul UDMR.

_conf transilvanism gabriel andreescu

Despre Ținutul Secuiesc ca amenințare la securitarea României

Gabriel Andreescu, profesor universitar, fondatorul APADOR-CH, a vorbit în continuarea ideilor expuse de Markó Béla. „Tema transilvană, după 1990, a fost acoperită, sabotată, de cealaltă mare temă, cea a relațiilor româno-maghiare. În condițiile în care construirea spațiului politic românesc de după 1990 a fost esențial bazată pe naționalism și pe folosirea minorității maghiare, mai mult ca oricare alta, ca pe un țap ispășitor, ca un inamic, de care naționalismul are întotdeauna nevoie pentru a se susține și afirma”, a spus Gabriel Andreescu. Apoi a trecut în revistă pe larg evoluția politică din România în relație cu comunitatea maghiară și cu UDMR-ul și a menționat, de asemenea, revista Provincia.
În a doua parte a intervenției sale Gabriel Andreescu s-a referit la tema Ținutului Secuiesc și la prezentarea acesteia în discursul public. „Regăsim Tinutul Secuiesc privit ca o amenințare pentru securitatea României”, a remarcat Gabriel Andreescu. Acesta a menționat și cazul solistului trupei Carpatia. „Chiar ideea de secesiune nu reprezintă un motiv pentru a trimite pe cineva la închisoare. Intră în cadrul libertății de exprimare”, consideră Andreescu.

img_6794

Transilvanismul din punct de vedere istoric, la români și maghiari

Istoricii Cornel Sigmirean, profesor universitar, Facultea de Științe și Litere din cadrul Universității „Petru Maior”, și Novák Csaba Zoltán, cercetător al Institului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai”, au vorbit despre viziunile legate de conceptul de transilvanism. Cornel Sigmirean a ținut o prezentare a proiectelor politice alternative ale românilor din istoria Transilvaniei moderne din secolul al XIX –lea. Novák Csaba Zoltán a vorbit despre contextul istoric al transilvanismului maghiar.

_conf_transilvanism_novak-csaba-zoltan

Cele două prezentări s-au completat, oferind o imagine de ansamblu, iar concluzia care se poate trage din datele prezentate de cei doi istorici este că dacă în secolul al XIX-lea, în general, elitele românești din Transilvania pledau pentru o patrie transilvană, existând și o serie de proiecte în acest sens, după 1918 tema transilvană a devenit importantă pentru intelectualii maghiari.

foto-2_conf transilvanism amet aledin

Statutul Minorităților Naționale

Amet Aledin, Subsecretar de stat în Guvernul României, Departamentul pentru Relații Interetnice, a vorbit și în calitate de reprezentant al Comunității Tătare din România și a comparat Transilvania cu Dobrogea, de asemnea, o zonă în care conviețuiesc foarte multe grupuri etnice diferite. „S-au făcut pași importanți din punct de vedere legislativ. Revin și spun că-mi doresc foarte mult realizarea Statutului Minorităților Naționale. O propunere legislativă care stagnează de foarte mulți ani. Sigur că există o legislație permisivă privind minoritățile naționale, dar aceste legi sunt separate. Acest statut este pur și simplu necesar pentru a ne defini și pe noi, mult mai bine, și pentru a știi ce avem de făcut și de acum înainte”, a precizat Amet Aledin.

transilvanism

„Este o temă incintantă și riscantă”

Cristian Pîrvulescu a făcut o incursiune în actualitatea politică europeană. „Este o temă incintantă și riscantă. Riscantă de ce? Pentru că trecem printr-o perioadă în care etnicitatea și regionalismul par să devină în zona noastră, în Europa Centrală și Răsăriteană, elementele centrale ale politicii. Constatăm că există un profund sentiment antieuropean în paralel cu o creștere a interesului pentru identitatea etnică în Europa centrală, în Ungaria – în particular. Acest sentiment este reprezentat la nivel politic printr-un curent pe care, în urmă cu doi ani de zile, Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei, l-a lansat la Tușnad, prin iliberalism. Ce este și ce legătură are cu etnicitatea? Iliberalismul a reușit în acești ani să creeze o adevărată problemă în centrul Europei. De la iliberalism au început să se revendice, rând pe rând, Polonia, Cehia, Croația”, a spus Cristian Pîrvulescu.

În continuare a încercat să prezinte resursele iliberalismului – dacă este o consecință a crizei economice din 2008, dacă are o dimensiune socială sau doar una economic și națională? „Faptul că Viktor Orbán a lansat conceptul aici la Tușnad, nu este întâmplător. Acest concept nu este nou, nu-i apaține lui Viktor Orbán. El a fost lansat în 1997 și rolul său era acela de a explica modul în care anumite gurvene nedemocratice ajung să fie plebiscitate de popor. În principiu, cei care se revendică de la iliberalism consideră că votul popular este suficient pentru a legitima o politică și că democrația, în special democrația liberală, este depășită și că trebuie înlocuită de o altă democrație, în speță democrația iliberală”, a explicat Pîrvulescu. Acesta a menționat apoi că acest concept era aplicat inițial unor state din afara Europei. „Dacă reușim să înțelegem ce se întâmplă, poate reușim să combatem acest fenomen”, a subliniat acesta.

Tentația iliberală

„Cred că există toate șansele unei derive iliberale în politica românească. Până acum tentația iliberală a fost oarecum controlată, dar după alegerile din decembrie, riscurile sunt destul de mari. Și marea frică a guvernaților de la București, oricare ar fi ei, este că România riscă să fie izolată, la fel cum a fost între cele două războaie mondiale”, a mai spus Cristian Pîrvulescu, descriind apoi relația României cu țările care fac parte din grupul de la Visegrád, pe care le descrie ca fiind iliberale. „Trăim o perioadă de confuzii, care afectează discuția despre autonomii”, a subliniat Cristian Pîrvulescu.

img_6786

O criză a identității ideologice

„Toată lumea militează pentru o Europă unitară, dar Europa nu-și găsește cadența pentru că trece printr-o criză ideologică”, a afirmat Pîrvulescu, susținând că „nu știm ce fel de Europă vrem să avem”. A subliniat, apoi, faptul că Uniunea Europeană a fost creată având la bază o ideologie antinaționalistă. „Creștin-democrații, care au dominat Europa, porneau de la premiza că superioare națiunilor sunt comunitățile. Comunități care pot fi de valori sau etnice”, a spus acesta.

„Criza europeană pe care o trăim este o criză a identității ideologice, o criză a vizunii asupra Europei”, a explicat Pîrvulescu. „Cred că șansa unei Muntenii, Oltenii, Dobroge și așa mai departe care să își regăsească identitățile ocultate încă de statul centralist cu capitala la București, să nu mai vorbim de Transilvania, Banat sau Maramureș, șansa este a unei Europe federale, nu este nici pe de parte, șansa unei Europe confederale”, a precizat acesta. „Riscurile ca iliberalismul care folosește etnicitatea ca element de consolidare politică să reușească există”, a mai adăugat. „Urmăresc cu pasiune discursurile lui Viktor Orbán (…) și toate transmit o idee politică. Pentru o parte a populației maghiare din Transilvania ideile acestea iliberale prind. Acest lucru face mai greu posibilă o Transilvanie multietnică și democratică”, a subliniat Pîrvulescu.

conf_transilvanism__

Relația dintre problemele sociale și cele politice

„Țările care au trecut prin regimul comunist au o problemă importantă, cred că democrația se reduce la vot. Nu există în aceste țări, de cele mai multe ori o stângă autentică, partide care să se preocupe de adevăratele probleme sociale. Sunt partide cu denumiri socialiste, dar nu promovează idei de stânga”, a adăugat Pîrvulescu. Acesta explică astfel de ce consideră că o mare parte a populației este atrasă de populismul iliberal. „Pentru că trebuie să-și manifeste într-un fel nemulțumirea față de situația socială gravă, față de inegalitățile care au fost din ce în ce mai importante în societățile noastre”. „Câtă vreme nu vom rezolva problemele sociale, nu vom putea rezolva nici problemele politice”, a spus în încheiere Cristian Pîrvulescu.

foto-4_conf_transilvanism_vicze-lorant

Minoritățile etnice în Europa

Vincze Loránt, președintele FUEN, a vorbit despre problemele minorităților în context European, referindu-se la preocupări legate de declinul demografic, mai accentuat decât în cazul populației majoritare. De asemnea, a vorbit despre rolul și activitatea ONG-ului internațional pe care îl conduce. „Rolul nostru este să avansăm propuneri, proiecte Uniunii Europene”, a precizat Vincze Loránt. În deschiderea prezentării sale, Vincze Loránt a spus că după căderea regimului comunist nu au fost create premizele și cadrul unei autonomii a comunităților locale. „Din punctul de vedere al Uniunii Europene, probabil este același lucru, în construcția arhitecturii europene, drepturile minorităților etnice nu au putut să devină o tematică în care participanții la masa negocierilor puteau să fie de acord. Mereu erau state care nici nu aceptă conceptul de minoritate etnică, vorbim de state ca Franța sau Grecia, făcând ca protecția minorităților etnice să devină o tematică pusă sub preș”, a spus Vincze Loránt.

_conf-transilvanism-novak-csaba-zoltan-_

Sentimentul regional la români și maghiari

Horváth István, președintele Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, a prezentat câteva date sociologice comparative referitoare la sentimentul regional la români și maghiari. Dacă atât românii cât și maghiarii din Transilvania au o tendință semnificativă de a se defini ca maghiar din Transilvania sau ca român din Transilvania, motivațiile sunt diferite. „Evoluția istorică și încadrarea ideologică este diferită și foarte diferit structurată”, a precizat Horváth István, fiind vorba despre „rațiuni și cauze ideologice diferite”.

Horváth István a explicat că în cazul maghiarilor sentimentul regional este susținut și de o reacție politică de protejare, îndepărtare de București, care este perceput ca o amenințare, iar în cazul românilor „avem de a face cu o dimensiune a relației între centru și periferie”. Acesta a descris percepția românilor din Transilvania asupra relației cu Bucureștiul „în termenii unei colonizări”, sentimentul regional venind ca „o reacție la modul în care s-a produs încorporarea provinciei în statul român”. Apoi, a precizat faptul că tendința de identificare a maghiarilor cu eticheta regională este în declin, unul dintre aspectele care consideră că au influențat acest lucru fiind posibilitatea maghiarilor din România de a obține cetățenia ungară. De asemenea, „tot mai mulți maghiari din Transilvania declară că sunt interesați de politica din Ungaria decât de politica din România”.

foto3_conf_transilvanism_smaranda-enache_

„Nu avem nevoie de transilvanism construit de radicali”

Smaranda Enache, activistă pentru drepturile omului, fondatoare și co-președinte al Ligii Pro Europa, a vorbit despre nevoia de reformă a statului român, exprimându-și, de asemenea, îngrijorarea legată de posibilitatea apariției unui „transilvanism radical”.

„Mi-e teamă de transilvanismul care s-ar naște în aceste momente. Am fost și sunt o transilvanistă, dar numai și numai în condiții democratice, de libertate, de respectare a drepturilor omului”, a precizat co-președintele Ligii Pro Europa. „Despre asta trebuie să vorbim, nu avem nevoie de transilvanism construit de radicali, de extremiști, de cei care caută să creeze o mulțumime de complicații, într-un teritoriu și pe viața unor oameni”, a adugat Smaranda Enache. Apoi a subliniat importanța existenței și continuării dialogului pe acest subiect. „Să clădim sau să reclădim o încredere mai mare între comunitățile care pot fi subiecții unei reconcilieri profunde și sustenabile. Și între provincia aceasta și celelalte provincii, și între provincia aceasta și București și între provincial aceasta și Budapesta”, a mai spus Smaranda Enache. Apoi, a concluzionat afirmând că dialogul interetnic, „capacitatea noastră de a dialoga și de a ne cunoaște”, este limitat „atât de centralismul de la București cât și de această ambiție de stat autoritar care există în Ungaria”.

img_6789

La finalul prezentărilor, o parte dintre cei prezenți și-au expus punctele de vedere sau au adus completări. În închiderea conferinței László Borbély remarcat pe lângă existența unei deschideri spre dialog și prezența unui sentiment de îngrijorare, reiterând necesititatea organizării mai multor evenimente de acest gen, în care oameni reprezentând grupuri etnice diferite, regiuni diferite, câmpuri academice diferite, împreună cu oameni politici și cu decidenți din administrație să se așeze în jurul unor mese rotunde pentru a discuta despre regionalizare, despre regiuni și despre conviețuirea interetnică.

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Cristian Chirteş (PNL): „Cred că este un nou început pentru România şi pentru judeţul Mureş”

Preşedintele PNL Mureş, senatorul Cristian Chirteş, a transmis, la câteva minute după închiderea urnelor, un …

Share
Share