Home / Politic / Dan Maşca: Libertatea unicității

Dan Maşca: Libertatea unicității

111Cotidianul Zi de Zi continuă serialul interviurilor cu lideri politici relevanţi din judeţul Mureş, episodul de astăzi fiind dedicat preşedintelui Partidului Oamenilor Liberi, Dan Maşca.

Om de afaceri de succes al cărui nume, extrem de apreciat în special în breasla IT, este sinonim cu viziunea pentru inovaţie şi dorinţa de guvernare responsabilă a comunităţii. A construit, “de la firul ierbii”, un partid politic care a reuşit să îşi trimită trei reprezentanţi în Consiliul Local al Municipiului Târgu-Mureş şi care a fost foarte aproape să fie “buturuga mică” la alegerile pentru Consiliul Judeţean Mureş. A avut o contribuţie deloc de neglijat în schimbarea Legii partidelor politice, succes care a deschis larg apetitul pentru alte proiecte din domenii variate, iniţiate alături de Oamenii Liberi…

Aurelian Grama, Zi de Zi: Care ar fi diferenţa între omul liber Dan Maşca de astăzi comparativ cu începuturile carierei politice, desigur diferite şi în alte contexte, ale lui Ovidiu Natea, Dorin Florea, Borbely Laszlo şi Alexandru Petru Frătean. Ce îi mâna pe ei la luptă atunci şi ce vă mână pe dumneavoastră acum?



Președinte Partidul Oamenilor Liberi, Dan Maşca: Sunt două generaţii diferite. În 89 eram la final de adolescenţă şi am crescut în Iernut, la Cluj la liceu, am venit acasă în Iernut… Practic, nu am învăţat la şcoală decât informatică, matematică, fizică şi alte cele şi nu aveam habar ce se întâmplă de fapt în România reală. Asta însemna că imediat în 90, când nu exista nici legislaţie pe toate domeniile, cei care au fost în piaţă atunci au avut nişte oportunităţi unice şi care nu au mai putut să fie, să zic aşa, exploatate de alţii. Aşa cum acum cei care intră în piaţa în care activăm noi, de IT şi multimedia în Târgu-Mureş, nu o să mai aibă şansa pe care am avut-o acum 16 ani, când am pornit activitațile econimice menționate. Diferenţierea este dată de faptul că fiind tineri în anii 90 nu am avut timp să intrăm în piaţă, să punem mâna pe diverse lucruri şi să facem diferite privatizări, discutabile în opinia mea. E adevărat, nu am avut timp nici să acumulăm capitalul respectiv într-o perioadă, încă o dată, superbună pentru business-uri, pentru că nu erau reglementări pe piaţă.

În rest, suntem tot oameni, fiecare avem nişte principii la care ţinem mai mult sau mai puţin şi cred că şansa pe care o avem noi acum e dată de faptul că România a intrat în NATO şi în UE, iar aceste lucruri se simt, inclusiv în ceea ce se întâmplă în piaţa politică şi economică a anului 2016, unde noi am ajuns acum la o anumită maturitate, pe când prima generaţie de politicieni postdecembristă au ajuns într-o etate la care nu mai pot să pornească şi nu mai pot să facă ceea ce teoretic putem noi să facem acum. Cu o anumită răbdare şi cu anumite principii eu zic că vine vremea fiecăruia dacă ştie să şi-o pregătească.

Aurelian GRAMA, Zi de Zi: Experienţa din ApR şi PNL nu are nici un impact acum?

Dan Maşca, președinte POL: La ApR ţin şi acum minte, era un PSD-ist senior, Virgil Moldovan se numeşte, eu lucram atunci la Computer Center, în centru, eram tânăr şi mi-a zis „Hai, copile, că tu poţi să faci ceva, să schimbi câte ceva în bine, vremea mea a trecut.” Am ajuns în ApR, nu ştiam cu ce e mănâncă, doar că suntem sociali şi liberali, dar totodată cu o tentă care pleacă de la creştinism. Aşa am ajuns în ApR, unde nu ştiam cu ce se mănâncă politica dintr-un motiv simplu: la şcoală nu ne-a învăţat ce e libertatea, şi nu ne-a învăţat şi nu ştiam că de fapt dacă ştii legea şi interdependenţa dintre legi, practic poţi să iei decizii mai bune şi să nu pierzi vremea cum am pierdut-o eu în ApR. Și după aceea în PNL. De fapt, nu ştiam că dacă cineva nu are nevoie de oameni ca mine la acea vreme, noi nu aveam cum să îi concurăm nicicum. Au trecut ani de zile până când din tot felul de încercări am reuşit să înţeleg de ce oamenii aceia nu aveau nevoie de diferite persoane – şi nu numai eu am fost în situaţia asta, au fost mulţi alţii care s-au implicat la un moment dat, cu intenţia să facă ceva în comunitate, şi s-au retras pentru că au văzut că nu pot să facă nimic, dar nici nu au continuat să caute de ce anumiţi oameni nu pot să ajungă să îşi pună ideile în practică. După ani de zile am descoperit acea aberaţie din Legea partidelor… Şi acum dacă ai cere unor tineri să se pregătească şi să folosească online-ul pe care acum îl folosim mult mai mult decât îl foloseam acum 16 ani, ei nu au cum să intre în piaţă pentru că aberaţiile legislative din legea electorală practic nu permit antreprenoriatul civic politic.

La vremea respectivă am descoperit Legea partidelor, şi deja aveam bani. Se ştie că atunci când eşti în putere şi ai bani poţi uşor să cumperi semnăturile. Şi era chiar tentant. Ţin minte când spuneau anumiţi amici din PSD, chiar şi din PNL cred, că pot face rost de 25.000 de semnături. Eu m-am născut în Cucerdea, unde sunt vreo 2.000 de oameni care votează. Era în piaţă atunci dezbaterea cu Roşia Montană, cei care vroiau să îşi păstreze patrimoniul versus cei care vroiau poluarea cu cianuri. Şi atunci m-am gândit ce fac cei din comunităţile mici, de unde să aibă 25.000 de semnături strânse din 18 judeţe? Și cu ce bani? Într-adevăr, avem sărăcie în continuare în România şi poţi să cumperi semnăturile, dai un deţ la cineva şi ai cumpărat semnătura. Cu 50.000 de lei ai rezolvat semnăturile în 18 judeţe, unde trimiţi 18 oameni. Dar cel din Cucerdea care a rămas acasă din copilărie, el cum face să îşi păstreze păşunile, pădurile? Cel din Roşia Montană să îşi păstreze patrimoniul intact, cum face asta dacă nu are bani? Nu poate! Şi m-am gândit la câte comune sunt în România. Sunt 2.800. De fapt, România e majoritar ca şi comunităţi alcătuită din comune şi m-am gândit că dacă nu pot să apară mii de necunoscuţi din comune pe care nu le ştiu, cum pot să apară lideri noi? Eram în „think tank-ul” de la Gallery Cafe şi practic în acele dezbateri a fost luată decizia de a schimba legea. Pentru că dacă nu dai libertate oricărui om să poată să pornească să îşi pună proiectul în piaţă şi să guverneze în orice comunitate, atunci niciodată nu o să ai o ţară bogată Și România e mult mai bogată decât Elveţia în resurse naturale şi umane şi este mult şi departe de ceea ce este Elveţia. Ştiind că nu ai nicio diferenţă între clienţii tăi din Elveţia sau Occident, unde tu livrezi proiectele, atunci am zis de ce nu poţi face acasă, pentru clienţii de acasă şi pentru şcolile de acasă, să facem informatizare, să dezvoltăm produse, pentru că produsele pe care le dezvoltăm pentru piaţa noastră sunt mult mai valoroase în a schimba comunitatea decât produsele pe care le facem pentru firmele unor necunoscuţi din lumea largă. Am pornit campania aceea, din bani personali, privaţi, am finanţat studii comparative, pe care după aceea le-am mutat pe un ONG, deoarece nimeni nu discută cu o persoană privată. M-am mutat pe ONG-ul lui Cătălin Hegheş, l-am ajutat să se înfiinţeze, pentru că a scos revista „Lectura” câteva numere, după care a intrat aproape în desfiinţare, n-a mai depus bilanţul contabil doi-trei ani şi am zis că e un jurnalist care nu are job la momentul respectiv, avea un spirit civic, făcuse revista „Lectura” alături de alţi oameni din comunitate care între timp au plecat din comunitate şi am mutat proiectul pe AMPER. I-am făcut lobby. Transparent. După această perioadă de trei-patru ani de zile practic am ajuns să cunosc îndeaproape oamenii amintiţi în prima întrebare. Pe o parte pe mulți dintre nu îi ştiam, eu nu interacţionam cu ei, poate mă întâlnisem doar o dată cu ei şi atunci le-am dat doar un „Bună ziua”. Am ajuns în timp să discut cu premierul Ponta, cu Dragnea, cu Vosganian, cu alţi lideri la vremea respectivă şi să văd că aceşti oameni nu aveau de-a face cu noţiunea de libertate.

Zi de Zi: Urcuşul acesta a fost influenţat de experienţa de business de afară sau există un curent şi o presiune a Europei care a făcut loc şi acestui tip de abordare de schimbare a legilor electorale în România?

Dan Maşca: Indiscutabil, am fost influenţat de felul meu de a gândi şi de învăţarea prin experienţă. Băiatul nostru s-a născut în 2000, şi te gândeşti ca părinte ce faci ca până ajunge el adult, la 18 ani, să îi construieşti o comunitate ca afară. E logic, când mergeam în vizită în Elveţia sau veneau la noi elveţieni sau olandezi sau americani îi întrebam unde stau, cum e la ei, practic îi întrebam cu se guvernează, indiferent dacă erau din Boston, Amsterdam sau dintr-o comună din Elveţia şi comparam cu ceea ce avea copilul meu acasă. Cu ceea ce aveam noi, ca şi contribuabili. Şansa noastră a fost că internetul ne-a permis libertatea, pentru că noi faţă de alte business-uri din piaţă nu am fost nevoiţi să facem rabaturi, pentru că nu poate să sune nici un baron local la Zuckerberg să închidă Facebook-ul sau să ne taie internetul. Această libertate ne-a permis într-adevăr să ne putem exprima şi să ne putem manifesta cum vrem noi. Nu a venit de la americanul cutare, ci din contră. Se ştie, Europa Unită nu are voie să se implice în ţările membre în nişte domenii printre care Educaţia, Sănătatea, Administrarea teritorială şi Legile electorale. Aceste domenii care sunt cele mai nasoale la noi, cele mai puţin dezvoltate, suntem la coada Europei ca inovare, educaţie, corupţie şi sărăcie. Asta a fost pur şi simplu sarcina cetăţenilor din România, să se ocupe să le facă. Şi am văzut cum le-a făcut. Niciodată, nici un ambasador al vreunei ţări occidentale nu a spus „Trebuie să schimbaţi legea electorală!”, pentru că nu avea voie să se exprime aşa. Ei s-au referit la corupţie dintr-un motiv simplu: vin bani europeni, banii aceia erau şi din ai contribuabililor lor şi ambasadorul trebuia să susţină interesele financiare ale firmelor din ţara sa, interesul lor nu era să fie contracte mânărite, ci să aibă şansa să oferteze pentru a obţine acele contracte cu bani europeni. A fost un mare handicap, pentru că dacă spuneau aceste lucruri poate era mult mai uşor pentru noi, cei care am militat să schimbăm legea. Revenind la întrebare, e vorba de strict experienţă personală şi este ceea ce eu numesc, într-un fel sau altul, democraţie occidentală, adică să faci zi de zi bună guvernare în comunitate, prin aleşii tăi. Pe care să îi poţi selecta din patru în patru ani şi oricine, junior sau senior, să te poată concura venind cu alte idei şi proiecte.

Zi de Zi: Cum a ieşit legea?

Dan Maşca: Legea a ieşit prost pentru că am fost singurul din afara Bucureştiului prezent la ultima şedinţă a Comisiei electorale, unde toată legea electorală, după care s-a votat la locale şi care urmează la parlamentare, a fost negociată în Comisia electorală a Parlamentului, prezidată de Valeriu Zgonea şi având-ul la dreapta lui pe Marton Arpad de la UDMR, Varujan Pambuccian de la minorităţi şi Mihai Voicu dacă nu mă înşel de la PNL. Am fost singurul antreprenor din România la acea şedinţă. Ţin minte că o doamnă deputat tânără, de vreo 30 de ani, PSD-istă din Bucureşti, m-a întrebat: „Ce vreţi, domnule Maşca, v-am scos semnăturile afară! 25.000. Ce mai vreţi? Vreţi ca în 25 de ani să avem ce alţii au în sute de ani de democraţie?!” Normal că răspunsul meu a fost simplu. Eu am finanţat acele studii unice în România. Un privat a dat granturi la nivel academic, la Universitatea din Bucureşti, şi a făcut un studiu unic, de 130 de pagini. L-am pus la liber, inclusiv acestor politicieni. Nu e nevoie să aşteptăm mii de ani ca de la tăblia de lut pe care o avem noi în România să ajungem să facem o tăblie electronică astăzi. Atunci ce au făcut? Au tăiat semnăturile, dar au pus alte bariere. Nu mai e nevoie de 25.000 de semnături ca să faci partidul, dar au zis că e nevoie de 1% semnături de la cei cu drept de vot din comunităţi pentru locale, şi la fel pentru parlamentare. Acum ai nevoie de 184.000 la nivel de ţară sau 6.000 la nivel de judeţ ca să depui liste. Chiar şi cu această breşă, campania noastră de civism a avut succes pe ambele filiere: după ce preşedintele Iohannis a fost ales, întrebarea a fost de unde au ieşit acele sute de mii de voturi pe care nici PNL-iştii, nici PSD-iştii nu le-au anticipat. După două săptămâni, Mihai Sturzu, şef la TSD la acea vreme, la care am apelat în urmă cu doi-trei ani pentru că şeful lui de cabinet era târgumureşean, mi-a trimis un SMS. „A venit momentul!”. Atunci, pe 6 decembrie 2014, domnul deputat Florin Buicu şi încă opt deputaţi tineri din PSD au depus proiectul nostru de lege, iar în februarie 2015 CCR – tot la o iniţiativă combinată cu cei de la Partidul Pirat – am depus prin AMPER, Amicus Curiae, susţinerea poziţiei lor în ceea ce priveşte iniţiativa lor. Au scos aşadar semnăturile, dar au pus alte condiţii, alte bariere. Chiar dacă au gândit Legea electorală că te desfiinţează dacă nu depui liste în 75 de comunităţi şi în următoarele alegeri la parlamentare, totuşi prin faptul că noi am reuşit la Târgu-Mureş, fiind un partid de opt luni de zile, să fim aleşi într-un municipiu reşedinţă de judeţ. De la fierul ierbii, În afară de USB la Bucureşti suntem singurii din România. Prin această unicitate făcută la nivel de comunitate nu ne interesează că am depus liste la locale doar în patru localităţi. La locale nu partidul sfinţeşte locul, ci oamenii. Şi dacă se desfiinţează partidul, poţi reînfiinţa altul. Pe de altă parte, eu sunt curios la excepţia ridicată ce se va întâmpla, pentru că noi avem aleşi. O să îşi piardă mandatele? Legea a fost prost făcută, superficial lucrată şi era logic să fie aşa pentru că aceşti oameni au fost selectaţi, au limitat şansa ca alţii să iasă în piaţă cu idei noi şi din mii de potenţiale mişcări din ultimii 20-25 de ani să apară altfel de lideri, cu altă gândire. Cei 5% care au fost aleşi din 1990 încoace nu cunosc „cu ce se mănâncă” toate domeniile. Normal că nu au putut să genereze altfel de legi şi nu neapărat cu rea intenţie. În aceşti ani de civism am văzut că e vorba de necunoaştere. Practic, când nu cunoşti ceva, atunci dai chix, faci un lucru prost. Există Piramida lui Maslow, care are la bază apa, aerul şi hrana. Şi după ce rezolvi astea mergi mai departe, la alte niveluri, cu cultură şi altele. Fundamentul piramidei în cazul nostru este dat de libertatea şi uşurinţa ca orice grup de oameni din orice cătun din România să poată să intre pe piaţă. Libertatea nu ţine de foame. Neţinând de foame, lumea nu conştientiza la ce ajută să poţi uşor să porneşti un blog, un ziar, să faci o firmă, un ONG… Franţa şi Elveţia nu au două legi, una pentru ONG-uri culturale, sportive şi aşa mai departe şi alta pentru partide. Au o singură lege, şi prin statut, tu spui dacă vrei să faci un ONG de cultură sau de sport, sau dacă vrei să faci un ONG care vrea să guverneze comunitate, regiunea.

Zi de Zi: Şi totuşi, de la locale până acum de ce nu s-au înmulţit cel puţin în progresie geometrică, mişcările de acest gen?

Dan Maşca: Foarte simplu! Am încercat să ajung la Bucureşti la televizor, pentru că totul e centralizat în capitală. Monopolul politic a distrus într-o formă sau alta, în comunităţile mici, foarte multe domenii. Bucureştiul a rezistat şi rezistă pentru că atrage toată ţara, şi străinii, şi concentrează puterea. Era o treabă logică şi unii politicieni şi jurnalişti spuneau că o să apară mii de partide, făceau băşcălie la televizor, când a preluat Monica Macovei proiectul nostru de lege. Întotdeauna un partid s-a înfiinţat cu trei fondatori, nu au fost mai mulţi, niciodată. Ca la un ONG. Replica mea era simplă, nu o să apară pentru că dacă România are 18 de milioane de adulţi şi ştim că un om poate să facă o firmă asta nu înseamnă că România are ca proprietari români 18 milioane de firme, ci din contră, are vreo 600.000, cu tot cu firmele străine şi cu cele care au combinaţii diverse în acţionariat. Doar o foarte mică parte din ele sunt cu proprietari capitalişti români, cu profit, cu credit la bancă şi cu activităţi diverse şi sofisticate. Pe această logică s-a şi dovedit că nu avea cum să iasă în piaţă, pentru că de fapt nu aveai noţiunea de antreprenoriat pentru că legea, cu 45 de ani de partid unic, şi 25 de ani de bariere puse să nu poţi să porneşti mişcări din orice comunitate… Ştiţi bine, s-a rupt o coastă din PSD, din PNL, sau gaşca lui cutare a făcut o mişcare, dar nu a apărut nimic de jos. Şi atunci era simplu ca bună ziua, nu aveau cum să apară oamenii care să facă antreprenoriat politic. Pentru asta trebuie să ştii şi să ai din şcoală această învăţătură de a face, de a avea spirit de iniţiativă, pe când sistemul nostru monopolist a distrus educaţia, care este public majoritară, nu este privată. Sistemul de sănătate este majoritar public, toate domeniile importante care generau printr-o formă sau alta antreprenoriat. Doi la mână, am pierdut cel puţin 3 milioane de români. Cea mai mare migraţiune din istoria României. Cu ce am înlocuit tinerii care au plecat? Şi nu numai pe ei. Unchii lor, mătuşile, părinţii lor. N-am înlocuit cu nimic de fapt şi cei care au plecat au fost oameni cu iniţiativă. Şi-au luat viaţa, viitorul în mâini şi au plecat într-o ţară necunoscută, în speranţa că acolo o să o ducă mai bine pentru că aici vedeau că nu au nici un fel de viitor. Aceste două lucruri, libertatea de a pleca, de a alege altă ţară a dus la milioane de oameni care au plecat, nu i-am înlocuit cu alţi cetăţeni cu antreprenoriat în spate, cu legile acestea care au distrus celelalte legi, am ajuns să avem doar câteva mişcări. Dar nu contează, pentru că mai avem zeci de ani de trăit, suntem o generaţie încă în putere şi dacă până acum nu am făcut partide sau mişcări civice multe, acum am arătat că se pot face şi vom continua, ca pentru 2020 ceea ce am încercat în 96 să fie posibil.

????????????????????????????????????
????????????????????????????????????

Zi de Zi: Dacă cei de la Bucureşti au făcut, vrând-nevrând, pasul înainte cu USB către USR şi „depunerea de icre” ale următoarelor filiale, nu neapărat în 40 de judeţe, dar în multe, POL aţi făcut asemenea proiecţii?

Dan Maşca: Avem în Gheorgheni doi consilieri. Atât. Noi am avut doar în patru localităţi. Indiscutabil, trebuie să fim realişti. USB-ul şi „Pentru Iaşi” s-au înfiinţat pentru că Dan Maşca, co-fondator al POL, a militat ani de zile, alături de câţiva alţi români, să se schimbe Legea partidelor. Eu nu ţin neapărat, nu mă interesează cine schimbă România în bine, vă spun aşa: libertatea oferită oamenilor să îşi guverneze comunităţile va schimba România în bine. Când milioane de adulţi vor avea şansa să se asocieze uşor şi să în concureze mainstreaming-ul politic, vor fi trimişi în Parlament altfel de oameni, care vor da legi mai bune. USB nu s-a transformat, se ştie foarte bine că a rămas USB. Au făcut o inginerie politică, spun eu. Au depus listele prin aprilie, prin intermediul unor prieteni de-ai lor, deoarece ei nu puteau să fie co-fondatori la încă un partid. USB a depus liste în şapte comunităţi din capitală şi din cauza asta erau radiaţi, şi acum ei au fost absorbiţi. Eu nu le doresc să aibă parte de contestaţie la Tribunal şi până în 27 octombrie USR să nu absoarbă USB, pentru că le va strica toate planurile. Noi avem altă filozofie. Noi spunem că legea e proastă, dar nu intrăm în inginerii politice, pentru că puteam face asta înainte.

Zi de Zi: Şi atunci vă asumaţi imposibilitatea de a candida la parlamentare, numai ca un exerciţiu democratic?

D.M.: După apariţia acestui interviu, mesajul nostru va ajunge în piaţă. Altă televiziune de la Cluj ne-a invitat la o emisiune. S-ar putea ca noi să mergem pe varianta de prag electoral alternativ pentru că UDMR-ului PSD-iştii şi PNL-iştii nu le-au îndeplinit cerinţa de a coborî pragul la 3%. Şi atunci pentru ei au dat prag alternativ, dacă vor ieşi cumva foarte mulţi români la vot e posibil ca UDMR să facă sub 4%.

Aurelian GRAMA: Recent, preşedintele UDMR Kelemen Hunor a anunţat că PCM a primit un post de deputat pe listele UDMR Mureş…

Lider POL: Aşa se spune. Nu cunosc, ştiu doar că sunt nişte mici mişcări în UDMR pentru că monopolul în maghiarime cu acest UDMR a distrus maghiarimea. Eu le-am spus de ceva vreme, nu majoritarii români au distrus maghiarimea, ci exclusiv UDMR-ul, prin monopolul dat de Legea electorală. Ei au patru judeţe în care să ia minim 20% per judeţ pentru a intra în Parlament. Şi au, Harghita, Covasna, Mureş şi Satu Mare, unde nu au emoţii să ia 20%. Dar politicienii nu au putut pune această prevedere în lege doar pentru UDMR, şi atunci orice mişcare poate să se gândească să depună 1% semnături în patru judeţe, pentru a pune liste. Acel studiu profesionist de care spuneam zice un lucru fundamental în orice competiţie, inclusiv în cele sportive: nu contează că nu ai câştigat, că nu eşti pe podium, contează că ai putut să îţi pui proiectul în piaţă, că ai intrat în competiţie şi ai dat acea frumuseţe unei competiţii cu mulţi competitori. Ce ar fi să ai la un maraton doar trei partide? PSD, PNL şi UDMR? Cum ar arăta? De fapt, asta este fundamental pentru noi, dacă dai această libertate de a participa, noi am pus anumite teme în piaţă care au fost preluate de alţi oameni. E foarte bine, ai pus în piaţă o temă la locale? Automat au preluat alţii respectiva temă. Dai de gândit de fapt şi progresezi pentru că îi obligi pe oamenii ceilalţi să fie atenţi la ce spun alţii. Dacă reuşim să punem liste în patru judeţe ar fi frumos, pentru că monopoliştii au distrus încrederea privatului în privat. Nu mai avem încredere între noi. Apoi, au distrus ideea de ce înseamnă politică occidentală bazată pe reprezentativitate şi capitalism. Neavând în nicio zi în România nici capitalism, nici politică bazată pe reprezentativitate unii au zis că nu vor să facă politică, să fie membri de partid. Oamenii nu ştiu că politica înseamnă să guvernezi bine comunitatea prin ai săi reprezentanţi pe care să îi poţi desemna din patru în patru ani. Să îi poţi alege uşor, să îi poţi uşor da jos. Noi nefăcând asta, oamenii spun că nu vor să intre în politică şi aţi văzut exemplul campioanei la gimnastică Ponor. Ea nu ştie ce înseamnă politică pentru că nu a învăţat ce înseamnă politică, bună guvernare. Ea a văzut la televizor că e mizerie şi a transmis un mesaj, fiind o persoană cu notorietate, un mesaj către alţi tineri: „Nu vă băgaţi, că e mizerie!”.

Aurelian Grama: Poate că oferta trebuie făcută de partide noi, ca să aducă personalităţi în politică…

Dan Maşca: Indiscutabil!

Zi de Zi: Care ar fi cele patru judeţe pe care mizaţi?

Dan Maşca: Poate Mureş, Harghita, zona de Secuime, poate Clujul, poate Alba… vedem… până în 27 vedem. Nu strângem semnături, nu depunem liste, pentru că nu ne presează nimeni! Interesul colegilor mei a fost să ajungă la locale. Noi suntem un partid al comunităţii, doar că noi punem în piaţă ideile noastre şi sunt oameni interesaţi să vină, dar să vină. Avem soft, pus de cei de la Stanford pe site, pus la liber pe site, prin care toţi colegii votează. Şedinţele sunt publice, poate să vină oricine, la liber, nimeni nu se ascunde. Am primit, recent, nişte sugestii din piaţă, economişti, oameni preocupaţi de aceste idei, şi joi o să le discutăm punctual şi vom vota din nou. Punem ideile în piaţă şi spunem, „Uitaţi, astea sunt ideile noastre. Dacă vă regăsiţi în aceste idei, în aceste principii, în această viziune, haideţi alături de noi.” Nu vom depune liste complete, vom depune probabil un om la deputaţi și unul la Senat… trebuie să ai putere financiară foarte mare, să bagi foarte mulţi bani, ceea ce nu cred că se va întâmpla, pentru că noi avem nişte bani să îi punem, câţiva, dacă nu vine lumea să doneze transparent… nu o să avem campanie…

Zi de Zi: Totuşi, campania de la locale şi cea care urmează sunt decontabile, dacă se respectă cerinţele AEP.

Dan Maşca: Indiscutabil că sunt decontabile. E încă o prostie originală, este o aiureală de fapt să finanţezi campania unor privaţi şi este aiurea ca din banii unor pensionari să decontezi campania unor oameni care nu sunt obligaţi să facă asta. Noi am refuzat şi voi propune colegilor să refuzăm să primim bani de la stat pentru a ne finanţa campania, pentru că acei oameni care au donat 5, 10 sau 100 de lei, au donat ca să ne facem campanie cu ei. Nu cred că o să cerem bani nici la parlamentare, şi atunci dacă nu ne cerem banii înapoi, nu o să facem nici un business pe tema aceasta.

Zi de Zi: Ce aţi greşit, totuşi, la locale, deoarece aţi fi putut obţine doi consilieri judeţeni?

Dan Maşca: Lipsa de implicare. Eu n-am ieşit deloc în judeţ. Campania noastră s-a bazat exclusiv pe online – doar 30% din bani am putut să îi punem pe online, ceea ce este o prostie – iar pe offline am tipărit flyere pe care le-am distribuit prin firme de distribuţie în Târgu-Mureş şi în zona comunelor limitrofe, un pic la Reghin şi la Sighişoara. Ne-am trezit târziu, şi cred că puteam să luăm acei 5% dacă ne întâlneam mai repede cu nişte oameni. Există comunităţi sărace, majoritatea dintre acestea de romi. Noi ne-am întâlnit cu nişte oameni care au venit la noi zicând că au să ne dea semnături şi să le cumpărăm. Noi am spus că nu le dăm bani, ci burse pentru copii care sunt buni, fără să ne dea la schimb nicio semnătură. Ne-am întâlnit cu 25 de asemenea şefi de comunităţi rome, dar a fost prea târziu. Discuţia avută cu acei oameni a dus la un impact… A doua zi am fost sunat de o familie de romi care mi-a cerut flyere, să le împartă fără nici un fel de pretenţie în comunitatea lor. Au zis oamenii, după ce am luat 4,46%, că dacă ne întâlneam mai repede am fi luat 5%, pentru că ne-ar fi ajutat cu mare drag, ei având interesul să aibă nişte oameni ca noi în Consiliul Judeţean. Noi am încercat să discutăm şi pe alte paliere, dar nu am avut cu cine discuta, deoarece practic nu există organizaţii de business. Camera de Comerţ nu are nicio treabă cu business-ul şi cu comunitatea. Nu există grupuri de oameni de lobby, organizaţii ale breslelor, care să influenţeze comunitatea. Lipsa de libertate politică a influenţat de fapt şi a făcut ca oameni cu pretenţii să îmi spună în privat: „Dane, eu apreciez foarte mult ce faci, dar nu pot să mă afişez cu tine, pentru că…!” Am luat 4,46%, noi credem că în 2020 nu o să mai fie prag de 5%. Colegii mei nu au experienţă, iar consilierii locali şi judeţeni care au fost până acum nu au impus nici un fel de politici publice de jos care să se regăsească apoi în legi date de colegii lor în Parlament.

Zi de Zi: Există o practică a politicianului, ca să fie întâi consilier local, judeţean, şi apoi parlamentar…

Lider POL: Aşa este. Eu aveam o vorbă, ziceam în campanie că dacă voi câştiga Primăria, voi schimba România. Pentru că într-adevăr, un primar care ştie să inoveze, care are nişte viziune pe nişte domenii, exploatând situaţia din piaţă, şi exemplul relevant pe care încerc să îl pun în piaţă e următorul: şcolile sunt în administrarea primăriilor din 98. Profesorii şi tot ce ţine de predare ţin de Minister. Într-adevăr, primarul nu poate să spună că în şcoală se foloseşte catalogul electronic pentru că ministerul dă ordinul prin care să spună că, catalogul electronic poate să fie folosit în şcoli dacă există dotarea necesară. Şi atunci nu se face nicăieri în România. Nu sunt firme care să facă lucruri mărunte pentru alte firme, şcoli, administraţia locală, să inoveze, şi să nu fie doar două-trei firme la Bucureşti. Am fost zilele trecute la Reghin. Primăria Reghin a cumpărat tablete la toţi profesorii din Reghin, cu abonament de date. Am mers la doamna primar Maria Precup şi am fost la şcoli, şi le-am spus că, catalogul nostru, făcut de un coleg la lucrarea de licenţă de la „Petru Maior” îl dăm gratuit, există aplicaţia pentru tabletă, pentru iphone, are părintele, profesorul, oricine. Am sugerat o conferinţă de presă la Reghin, cu doamna primar, un director de şcoală şi antreprenori locali, firmuliţe din comunitate, să se anunţe că din semestrul 2 şcolile X, Y, nu mai trec notele decât electronic. Oare ce se poate întâmpla? Îl va sancţiona ministrul prin ISJ pe directorul de şcoală care vrea să inoveze şi să reducă stupizenia de a număra de mână absenţele la final de semestru? În 2016, în ţara IT-iştilor care fac circa 6% din PIB României?

Zi de Zi: Şi veţi face treaba aceasta?

Dan Maşca: Cu sprijin, da. Din păcate, degeaba cumpără o primărie tablete dacă profesorii, părinţii copiilor nu îşi asumă rolul de a schimba comunitatea. Educaţia este comunitară.

Zi de Zi: Sunt ceva riscuri în acest sens?

Dan Maşca: Le este frică de necunoscut. Am fost cu un coleg de-al meu la trei şcoli, la trei Consilii profesorale. Am dat catalogul gratuit celor din Mureş care doresc să îl folosească. Doamna Precup a avut o bună intenţie, dar doamna Precup nu e alfabetizată digital. Nu cunoaşte în detaliu ce poate să facă maximal tehnologia, respectiv de a reduce birocraţia şi de a da valoarea risipită cu softuri proaste sau inexistente. Se inovează doar prin competiţii de soluţii. Am trimis proiectul la doi miniştri ai Educaţiei, domnului vicepremier Vasile Dâncu, au ignorat ce le-am trimis, dar a preluat proiectul de lege domnul deputat Florin Buicu. Al doilea proiect de lege, după Legea partidelor. I l-am dat, fiind deputat în colegiul nostru.

Zi de Zi: Poţi să construieşti fără să dărâmi?

Dan Maşca: Nu poţi să construieşti fără să dărâmi, pentru că la un moment dat tu ai o casă în care ai igrasie, deci fără să dărâmi, să cureţi puţin, să laşi să se usuce, nu se poate face…

Aurelian GRAMA: Cum veţi lucra în Consiliul Local Târgu-Mureş în acest sens?

D.M.: Foarte simplu! Cu aceleaşi principii cu care noi credem că nu merită să fie lăsate deoparte. Negociez forme de dotare a şcolilor. Că nu se poate în primul an ca toate şcolile să primească pe lângă saltele şi mingi de baseball, mingi şi bâte pentru oină, am înţeles asta. Am înţeles că nu se poate ca în primul an să primească toate videoproiectoare. Dar nu negociem finanţarea de pâine şi circ versus ceea ce e obligatoriu să finanţezi, Şcoala. Asta e toată filozofia. Nu e normal ca un profesor de şcoală, ajuns consilier local, director de şcoală, să nu voteze dotarea şcolilor colegilor săi pe care îi reprezintă. În Consiliul Local şi Consiliul Judeţean când intră cineva, nu scrie pe legitimaţie că este consilier din partea PSD, PNL sau UDMR. E consilier local al municipiului Târgu-Mureş.

Zi de Zi: Şi de ce aceşti consilieri locali nu îşi aleg viceprimari?

Dan Maşca: Simplu ca bună ziua! Pentru că nu sunt liberi!

Zi de Zi: Deci 11 dintre ei nu sunt liberi?

Dan Maşca: Nu! Nu sunt liberi! Legea spune că poţi scoate pe unul, vezi cazul lui Cornel Brişcaru de exemplu, şi să pui la loc alt consilier cuminte. (Statutul partidelor politice care permite retragerea sprijinului politic si implicit pierderea calității de consilier… – n.n) E aberant. În nicio ţară din vest nu vezi așa ceva.

Zi de Zi: E vorba de retragerea sprijinului politic…

Președinte POL: Da, nu are nimeni aşa ceva! Şi atunci oamenii respectivi să se gândească că şeful cel mare sau Biroul Municipal al partidului cutare îi scot afară din Consiliu. Câţi sunt privaţi-privaţi, care să aibă alternative?! Oamenii aceia nu au libertate. Am observat că este un efort imens să fii un bun profesionist în Consiliul Local. Să ai habar de urbanism, transport, infrastructură, şcoală, salubritate. Efortul depus e imens. Să ajungă să înţeleagă legile care reglementează aceste domenii şi consilierul să aibă o viziune, împreună cu colegii săi. Sunt oameni cu ani de mandate acolo…

Zi de Zi: În Consiliul Local nu mai sunt mulţi care au ani de mandate…

Dan Maşca: Ba mai sunt! De exemplu, Neluţu Fărcaş… Care e viziunea pe care a pus-o el în piaţă, într-o formă sau alta? Are vreo viziune pusă în piaţă? Ce proiect există legat de şcoli, despre cum se inovează, cum face animaţie în comunitate, cum am putea să dezvoltăm industria de jocuri, care e de 10 miliarde de dolari şi care e uşor de făcut şi se poate începe de jos, de la ora de desen în şcoli?! Cum compunem muzică, creaţiile proprii, coveruri? Nu există. De ce nu există?! I-am oprit eu? Nu, niciodată! Noi am propus şi am făcut!

Zi de Zi: Care e, în viziunea Partidului Oamenilor Liberi, principalul proiect propus pentru judeţul Mureş?

Dan Maşca: Judeţul Mureş, tot asta spun, că e suma comunităţilor bine guvernate. Avem un proiect foarte important, care nu ţine doar de local, ci şi de Parlament, descentralizarea fiscală şi administrativă. Este fundamental. Suntem o ţară centralizată şi o lege dată la Bucureşti se aplică peste tot la fel. Ce înseamnă? Că noi propunem o reformă fiscală simplă, logică, după model elveţian. Care e nemulţumirea noastră? Că impozitul pe profit plătit de firma pe care o conduc, mare de tot, merge la Bucureşti tot şi după aceea se mai dă înapoi, după nişte reguli de X procente. Noi spunem aşa: impozit local avem? Da. Noi propunem un impozit judeţean şi pentru a avea solidaritate şi a finanţa servicii publice naţionale și unul caruia îi spunem impozit naţional. Asta schimbă fundamental logica. Aducem jos. De exemplu partea cu sportul. În momentul acesta, ca să îţi faci un club sportiv şi să primeşti hârtie că eşti un club sportiv, sunt doi oameni în Ministerul Tineretului şi Sportului care dau hârtie că eşti clu sportiv, în toată România şi la toate federaţiile. Un club sportiv e o chestie locală şi această descentralizare administrativă şi fiscală va schimba radical, inclusiv în judeţe care acum sunt sărace, responsabilitatea. Pentru că o parte din banii aceia, cei de la judeţ nu mai pot să spună că nu a dat Bucureştiul, şi să se spele pe mâini. Toate celelalte chestii sunt efecte. Al doilea lucru pus în piaţă prin care puteam schimba România dacă câştigam Primăria, era următorul: nici un primar de comună din România nu are de lucru 8 ore pe zi. Niciunul! Garantat. Şi dacă nu are primarul, nu are nici viceprimarul deloc. Colegii care au candidat la Sântana şi Cucerdea au candidat cu condiţia că ei nu vor avea contract de muncă de opt ore, ci de maxim două-patru ore. În felul acesta tu arătai că într-o primărie, cu ajutorul unor colegi, prin informatizare puteai să rezolvi totul la telefon, prin diverse aplicaţii, prin semnătură digitală calificată pe telefon, valabilă încă din 2007. Această etică de a nu lua banul unui contribuabil pentru că tu nu munceşti de fapt 8 ore pe zi, că îţi faci de lucru şi ieşi în piaţă şi te uiţi că a renovat cineva trotuarul… să fim serioşi! Aia nu e activitate de ales, de executiv. Acolo există omul din primărie, din departamentul tehnic, inginer, care se ocupă de aşa ceva şi asta e meseria pentru care e plătit. Reforma fiscală şi administrativă va schimba nu numai judeţul Mureş…

Au consemnat Aurelian GRAMA şi Alex TOTH

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Anunț important despre pensiile din România!

Premierul Ludovic Orban a declarat, sâmbătă seara, că pensiile vor creşte, dar procentul cu care …