Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Târgu-Mureș, împreună cu Universitatea Petru Maior (UPM) Târgu-Mureş și Universitatea de Arte (UAT) Târgu-Mureş, a organizat, în perioada 7-9 octombrie, reuniunea Consiliului Național al Rectorilor (CNR), deschiderea oficială având loc vineri, 7 octombrie, la UMF Târgu-Mureş.
„Este o premieră pentru noi din mai multe puncte de vedere, prima fiind prezenţa Consiliului Naţional al Rectorilor la Târgu-Mureş, a doua fiind faptul că, într-un mod oarecum neoficial, inaugurăm noul sediu al Facultăţii de Farmacie din Târgu-Mureş”, a precizat în deschidere prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rectorul UMF Târgu-Mureş. În deschiderea reuniunea manifestării, Ligia Deca, consilierul de stat la Departamentul Educație și Cercetare al Administrației Prezidențiale, a prezentat stadiul proiectului „România Educată”, proiect naţional demarat de preşedintele Klaus Iohannis. „Acest proiect reprezintă un proiect asumat de către preşedintele României atât personal, din punct de vedere al profesiei pe care o are, cea de profesor, cât şi din punct de vedere ideatic. „România Educată” nu este doar o reformă educaţională, nu reprezintă un proiect administrativ, ci reprezintă un proiect ideatic, în ideea că România, în al doilea ei secol de stat modern, trebuie să plece de la un sistem de educaţie şi de cercetare solid şi vizionar. „România Educată” nu este un proiect care să aibă neapărat o etichetă, în sensul de proiectul lui Klaus Iohannis, ci este un proiect al societăţii şi în această idee întreaga construcţie a fost gândită încă de la început pentru a reuşi să reunească interesele tuturor celor către interesele legitime din societate”, a precizat Ligia Deca.
6 % din PIB pentru educaţie
Președintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Sorin Câmpeanu, a punctat problemele existente în cadrul învăţământului universitar din România, respectiv lipsa unei reglementări coerente, imaginea învăţământului superior şi, nu în ultimul rând, finanţarea. „Ordinea nu este deloc întâmplătoare, dacă cineva ne-ar fi dat mâine 6 % din PIB, fără a găsi soluţiile corecte la primele două probleme, cred că nu i-am putea folosi eficient. Sunt lucruri stringente, responsabilitatea este una imensă pe umerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Aici mă refer la clasificarea universităţilor, care a expirat în septembrie 2015, şi nu în ultimul rând evaluarea şcolilor doctorale. Sunt foarte multe nedeterminate ce ţin de acest deficit de reglementare şi mă tem că dacă nu vom avea înţelegerea şi echilibrul necesar, chiar dacă aceste reglementări vor fi adoptate, s-ar putea ca nişte decizii luate acum în scurt timp să fie schimbate, în detrimentul tuturor universităţilor, al studenţilor”, a precizat Sorin Câmpeanu. Alt aspect atins de preşedintele CNR a fost cel al finanţăriii educaţiei şi cercetării, soluţia oferită de acesta fiind cea a unei creşteri succesive anuale de 13 %, astfel ca în 2020 procentul alocat educaţiei să fie de 6 %. „Propunerea mea este să ajungem la 6 % din PIB alocat educaţiei până în 2020 prin patru creşteri succesive anuale de 13 %. Asta ar însemna un buget de 4,2 % din educaţie pentru anul 2017, urmând ca în următoarele trei creşteri de 13 % în următorii trei ani să ajungem la 6 % din PIB, care ar însemna practic dublarea în valoare absolută a sumelor acordate educaţiei, de la 6 miliarde de euro cât e anul acesta la 12 miliarde de euro cât înseamnă 6 % din PIB-ul estimat pentru 2020. Este o ţintă nobilă, şi treptat cred că poate fi realizată”, a afirmat Sorin Câmpeanu.
Autorizarea provizorie, soluţia de avarie pentru şcolile doctorale
Ministrul Educației Naționale și Cercetării Ştiințifice, Mircea Dumitru, a subliniat, la rândul său, carenţele din sistem, cea mai spinoasă fiind cea a şcolilor doctorale. „De când ştiam că şcolile doctorale trebuie să fie acreditate, să fie evaluate şi să obţină acreditarea? Din 2011 şi acum suntem în octombrie 2016. Ştiam că va veni scadenţa şi am ajuns în vara lui 2016 fără să fi încheiat exerciţiul acestei acreditări. Acum sunt eu pe acest scaun şi trebuie să răspund de ce nu sunt acreditate şcolile doctorale. Ce să fac, să fac istorie? Chiar nu mă interesează să mă uit în trecut şi atunci haideţi să analizăm prezentul să vedem ce facem în viitor. O altă soluție în coridorul de timp pe care l-am avut la minister, decât aceea de a autoriza provizoriu școlile doctorale, nu am putut găsi. Dacă este vreuna mai bună din punct de vedere juridic, să o discutăm. Dar să găsim o soluție prin care școlile doctorale totuși să continue să funcționeze cred că este mult mai bine decât să nu funcționăm, pentru că acesta era contextul aplicării legii. Dacă nu aveam posibilitatea ca prin ordin de ministru să le autorizăm provizoriu, în momentul de față nu mai aveam școli doctorale la nicio universitate. Sigur că vi se pare nedrept și chiar este nedrept ca la școli doctorale cu tradiție la universități din România și la școli care acum se dezvoltă și cresc foarte bine, este o nedreptate să spunem că suntem doar provizoriu autorizați. Soluția aceasta pe care am găsit-o este în primul rând aceea de a permite înmatricularea noii generații de doctoranzi. Și știu că avem încă o problemă cu modul în care urmează să încheie studiile de doctorat, să susțină teza public și să primească titlul de doctor cei care acum sunt înmatriculați deja în aceste școli. Evident că e o problemă, cum anume să emită o diplomă de doctor o școală care este autorizată doar provizoriu. Iată că o problemă nerezolvată la timp, care ar putea să aibă o soluție ad-hoc, care nu este satisfăcătoare, antrenează nevoia de a modifica alte documente normative”, a spus Mircea Dumitru.
Referitor la ţinta de 6 % din PIB pentru educaţie, ministrul Mircea Dumitru a precizat că ea este una îndreptăţită, ea fiind de cele mai multe ori rodul unei negocieri cu factorii de decizie. „Obţinerea reală a acestor drepturi este uneori rezultatul unor tranzacţii. Trebuie să convingem de fiecare dată că ceea ce noi cerem nu este rezultatul unor iluzii, unor fantezii fără substanţă. Cred că universităţile, în general, pot foarte bine să-şi convingă partenerii sociali, nu doar guvernul ci şi societatea. Credem că am putea obţine o încredere mai mare din partea partenerilor sociali , pe deoparte prin aplicarea unor mecanisme de transparentizare, de deschidere şi de transmitere a informaţiei din interiorul organizaţiilor noastre către opinia publică, către societate în general, şi în acelaşi timp prin efortul nostru comun mult mai apăsat de a rezolva teme care sunt restante”, a subliniat ministrul Educaţiei.
