Home / Eveniment / Ziua Holocaustului în România, comemorată în Târgu-Mureș

Ziua Holocaustului în România, comemorată în Târgu-Mureș

Ziua Holocaustului în România

La începutul evenimentului de comemorare a victimelor Holocaustului s-a citit o rugăciune în amintirea martirilor. Apoi au fost depuse coroane la baza Monumentului Holocaustului de pe strada Călărașilor. Primul care a vorbit a fost profesorul de istorie Vasile Șandor, de la Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian”, acesta a fost însoțit, ca de obicei la astefl de ocazii, de un grup de elevi. După aceea au luat cuvântul Lucian Goga, prefectul județului Mureș, Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureș, urmat de vicepreședintele Consiliului Județean, Alexandru Cîmpeanu. Ultimul discurs i-a aparținut lui Vasile Dub, reprezentantul comunității evreiești din Târgu-Mureș.

Ziua Holocaustului în România

Evenimentul comemorativ desfășurat în 10 octombrie de la ora 11.00, la Monumentul Holocasutului din Târgu-Mureș, marchează data de 9 octombrie 1941 – începutul deportărilor evreilor din teritoriile controlate de autoritățile române – deportarea forțată a populației evreiești din Basarabia și Bucovina în Transnistria. Ziua Holocaustului în România, în 9 octombrie, a fost a fost instituită printr-o hotărâre de guvern în anul 2004.

Ziua Holocaustului în România

Holocaustul în România

„Este vorba despre o politică de purificare etnică de dimensiuni unice în istorie care viza eliminarea unui popor pentru simplul fapt că era altfel decât alte popoare și pentru că unii au decis că este inferior și că nu are ce căuta pe fața pământului”, a spus Vasile Șandor depre Holocaust. „Sigur că această politică a fost aplicată și de către conducerea de atunci a statului român. Personal, găsesc de bună cuviință ca statele, națiunile, la fel ca și fiecare dintre noi să se aplece nu numai asupra succeselor și realizărilor pe care le-a avut, dar și asupra eșecurilor și nerealizărilor”, a continuat profesorul de istorie. „Să nu uităm, foarte mulți copii, bătrâni, femei, care nu aveau nicicum să facă rău statului român și-au găsit sfârșitul. Lagărele înființate, improvizate, în Transnistria, la fel ca execuțiile sumare, la fel ca mini Holocaustul de la Iași, din iunie 1941, și mai târziu de Odessa au dus la dispariția a undeva între 280.000 și 300.000 de evrei”, a precizat Vasile Șandor.

Citeste si:  Cafeneaua literară a B-unicilor, moment de pură bucurie

Despre deportarea evreilor din Târgu-Mureș

„Pentru că suntem în Târgu-Mureș trebuie rememorate și evenimentele care au avut loc aici. Vicisitudinile pe care le-a avut de întâmpinat comunitatea evreiască din Târgu-Mureș, ca și cea din toată Ungaria – să nu uităm că după Dictatul de la Viena acest teritoriu se afla pe teritoriul Ungariei hortyste, constau în confiscarea de conturi bancare, confiscarea de vehicule: de la mașini, căruțe, biciclete – orice, mijloace de comunicare: radiouri, telefoane – cine avea; darea afară din orice slujbă publică și interdicția de a mai lucra undeva. Cu toate acestea comunitatea din Târgu-Mureș, ca și cea din toată Ungaria, până târziu – este vorba de prima parte a anului 1944, a supraviețuit în întregime. Lucrurile s-au schimbat după 19 martie 1944, când Ungaria a fost ocupată de armata germană și când la conducerea Ungariei a venit un guvern de extremă dreaptă”, a afirmat profesorul Vasile Șandor.

„Cu asistența Gestapo, autoritățile locale, de la prefect la primar, conducerea jandarmeriei, a poliției au procedat la concentrarea evreilor în data de 4 mai, pe locul fostei fabrici de cărămidă, acum este campusul Universității „Dimitrie Cantemir”. Evreii din oraș și din împrejurimi, undeva la 7300 de persoane, au fost strânși în condiții cu totul și cu totul improprii, ca să nu zicem barbare. Și au suferit efectele anghetelor, pentru că se știa, se bănuia, că unii dintre evrei duc cu ei valori importante, neștiind unde se duc. Nimeni nu le spunea destinația deplasării. După aceea, în trei transporturi, între 15 mai și 8 iunie, evreii din Târgu-Mureș și împrejurimi au fost duși la Auschwitz. O parte dintre ei au fost executați imediat, bătrânii, femeile cu copii și copii mici. O altă parte au fost îndreptați către lagărele de muncă, unde o mare parte au reușit să supraviețuiască. S-au mai întors în oraș 15% dintre evreii plecați. Consecința pentrui comunitatea evreilor din Târgu-Mureș este similară celei de la nivel național”, a mai spus profesorul de istorie.

Citeste si:  Finala Bătăliei Cărților și-a strigat câștigătorii

„Să acceptăm că alții sunt altfel”

„În condițiile în care și astăzi lumea se mișcă, vedem mișcări de populație, vedem războaie, conflicte care nu se mai termină. Este necesar mai mult ca oricând ca de la autorități la simpli cetățeni să realizăm o educație și o autoeducaței în spiritul toleranței. Nu avem altă soluție pentru că orice conflict poate degenera în hecatombe de genul și de mărimea celei de care tocmai vorbim. Singura soluție este toleranța, este civilitatea, este conviețuirea pașnică între noi toți. Să acceptăm că alții sunt altfel și că au același drept ca și noi să trăiască”, a concluzionat Vasile Șandor.

Ziua Holocaustului în RomâniaComemorarea a fost organizată de Instituția Prefectului și Primăria Târgu-Mureș împreună cu comunitatea evreiască din oraș.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Cultura tradițională românească, la Expo Dubai 2020

Delegația Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, coordonată de László Borbély, a deschis …