Când vrei să faci lucrurile prea bine și devin absurde: proba scrisă a concursului pentru directori

Oameni veniți din tot județul, aproape 1000, profesori, părinți, reprezentanți ai autorităților locale și elevi, buluciți întâi în Sala festivă a Liceului „Constantin Brâncuși”, apoi împrăștiați în curtea liceului și a Gimnaziului „Europa”. Inspectorul școlar general adjunct, Ilés Ildikó, cea responsabilă cu organizarea concursului pentru funcțiile de directori în școli din partea Inspectoratul Școlar Județean Mureș, spune că au avut noroc că a avut Sala festivă la dispoziție și că nu știe ce se întâmplă în alte județe.

Examenul a început cu o jumătate de oră întârziere. Pentru că subiectele au venit cu 20 de minute mai târziu decât era prevăzut. O parte dintre membrii comisiilor de evaluare ajunseseră încă de la ora 10.00 și, practic, boschetau în curte. Majoritatea erau nemulțumiți de situație, vociferau, vorbeau între ei. Unii mi-au spus că nu-nțeleg de ce sunt acolo. „Nouă ni s-a spus aseară că trebuie să venim și am venit”.

Ce nu înțeleg nici eu, e cum poți să faci așa ceva? Practic cei care au gândit desfășurarea concursului și-au bătut joc de câteva zeci de mii de oameni din toată țara.

Bineînțeles, pornesc de la ideea că au fost cât se poate de bine intenționați și că au vrut să se asigure că nu vor exista fraude. Și că dacă aduci atâta pohoi de oameni, dacă pe lângă supraveghetori, pe lângă corectori, pe lângă observatori, mai aduci 5 oameni, atunci nu o să mai poată spune nimeni că nu a fost corect concursul. Serios? E un test grilă. Atât.

Situația mi s-ar părea super amuzantă, dacă nu ar denota o lipsă de respect colosală. Pur și simplu, pui pe drum o grămadă de oameni, îi strângi în niște locuri știind că inspectoratele nu au capacitatea organizatorică de a le oferi condiții minime. Noroc că s-a oprit ploaia.

Oamenii au venit pe spezele lor, nu sunt remunerați, transportul – nu se pune problema să fie decontat. Un primar al unei localități din apropierea Tîrgu-Mureșului mi-a spus că nu i se pare o problemă foarte mare acest aspect, pentru că el și cei care-l însoțesc au venit pentru că își doresc să aibă, în sfârșit, un director cu concurs în funcție, dar că i se pare aiurea felul în care e organizat.

Pe de altă parte, cu toată bunăvoința Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice și cu toată nevoia de a fi organizat un concurs pentru funcțiile de directori ai unităților de învățământ preuniversitare, mie nu mi se pare că rezolvă chiar mare brânză concursul acesta – în ideea unei îmbunătățiri a actului educațional. Întâi, pentru că metodoligia și condițiile de participare, chiar dacă erau menite, mă gândesc, să asigure candidați foarte bine pregătiți, în fapt a asigurat un dezinteres major pentru concurs și o lipsă maximă de concurență. Pentru marea majoritate a funcțiilor s-a înscris câte un singur candidat și marea majoritate a candidaților sunt actualii directori sau foști directori. Situația fiind cam aceeași în toată țara.

Din punctul meu de vedere, concursul acesta, organizat pe repede înainte și cu hei-rup, nu face decât să contribuie la rigidizarea sistemului de învățământ, în timp ce eu cred că ceea ce-i lipsește e tocmai un dram de dinamism.

Alt aspect care m-a pus pe gânduri și care mi s-a părut super ciudat e faptul că nimeni nu comentează nimic. Și că dacă de la București, de la Minister se stabilește ceva, atunci se execută. Și, în general, am sesizat o atitudine, dacă pot să-i spun atitudine?! Mai degrabă un comportament marcat de supunere. Supunere a Inspectoratelor în fața Ministerului. Și supunere a școlilor în fața Inspectoratelor. Aici chiar nu mi se pare că ar fi vorba despre vreun fel de respect al unei ierarhii instituționale.

Vorbeam cu oamenii din curte și, pe lângă faptul că erau extreme de reticenți în a face declarații, după ce le spuneam că sunt de la ziar, m-au rugat să nu le pomenesc numele și să nu scriu de la ce școală sunt.

„Organizarea este din partea Ministerului, nu din partea Inspectoratului Școlar, ca să putem vorbi despre organizare. Dar nu mi se pare corect să aduci în jur de 900 de oameni pentru corectarea unei, două, trei, maximum patru lucrări. Aduci 5 persoane dintre care un părinte care trebuie să se ceară de la muncă. Noi, toți ceilalți profesori, trebuie să punem alți profesori care să ne țină locul la ore. Totul pentru un test grilă, care se putea da liniștit online. Nu mi se pare logic. Am înțeles că totul este făcut ca să se vadă că e transparent, dar transparența asta a dus în partea cealaltă – exagerată”, a declarat un profesor din Reghin.

Una dintre profesoarele din Tîrgu-Mureș, membră a unei comisii de evaluare, consideră că perioada în care se organizează concursul nu este cea mai potrivită. „Ar trebui să fi fost organizat în altă perioadă. Azi mi se pare un picuț cam greu. Probabil că următoarea etapă nu va fi la fel de grea din punctul de vedere al organizării. Sperăm să se încheie într-un timp rezonabil. Din punctul meu de vedere, consider că după proba de astăzi, corectura se putea face pe zone. Probabil că dacă așa s-a hotărât, așa a fost metodologia și trebuie să respectăm. Dacă, așa a decis Ministerul, înseamnă că așa trebuie să se facă”.

Deja mi se pare că, în general, avem atât de puțină încredere în instituțiile statului acesta, atât de puțină încredere în capacitatea noastră de a nu fura și de a nu frauda că, din prea multă grijă, ne batem joc unii de alții și ne prefacem că e normal.

PS
La ora 15.15 încă era destul de departe finalizarea corectării lucrărilor și procesul pare că se va întinde până spre seară.