Aspecte din istoria Arhivei Familiei Teleki. Balogh Béni, despre cancelarul Mihály Teleki

Vernisajul expoziției „Ex Archivo Telekiana. Aspecte din istoria Arhivei Familiei Teleki” a avut loc vineri, 14 octombrie, de la ora 18.00, la Biblioteca „Teleki-Bolyai”. Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Județeană Mureș, prin Biblioteca „Teleki-Bolyai”, în colaborare cu Arhivele Naționale Maghiare și cu Fundația Teleki Téka.

Ocazie pentru vizitatori de a-și formula întrebări

Din partea Arhivelor Naționale ale Ungariei a participat la eveniment L. Balogh Béni, secretar științific. Mesajul acestuia a fost citit în limba română de Kovács György, șef secție, Biblioteca „Teleki-Bolyai”. L. Balogh Béni consideră că expoziția poate fi un prilej pentru vizitatori de a-și formula întrebări. „În special în cazul unei familii cum este familia Teleki, care de-a lungul secolelor a dat un număr mare de oameni de stat, oameni de științ și artiști renumiți”, spune L. Balogh Béni.

„Astfel, despre istoria familiei Teleki mi-am pus două întrebări. În ce măsură poate un politician influența istoria, istoria poate fi influențată de un singur om? A doua întrebare este: de ce se întâmplă ca imaginea câte unui om de stat sau politician să difere atât de mult, nu doar în diferite perioade, dar și rândul contemporanilor săi și într-o măsură atât de mare, de parcă ar fi vorba de două persoane diferite?”, precizează secretarul științific.

Personalitatea cancelarului Mihály Teleki

L. Balogh Béni, în continuare, a explicat că deși poate ar fi fost „mai în concordanță cu spiritul locului” ca întrebările să fi fost formulte cu privire la contele Teleki Sándor, fondatorul Bibliotecii Teleki. „Totuși eu am fost atras de personalitatea cancelarului Mihály Teleki, general major al Transilvaniei, consilierul atotputernic și până astăzi controversat al Principelui Transilvaniei, din secolul al XVII-lea”. „În primul rând, pentru că referitor la el merită să ne punem întrebări care încep cu ce-ar fi fost dacă. Și, într-adevăr, ce-ar fi fost dacă nu el ci o persoană de factura lui Gábor Bethlen ar fi devenit oamenii cu cea mai mare influență în Transilvania celei de a doua jumătăți a secolului al XVII-lea. Ar fi fost în stare să împiedice ruinarea și căderea defenitivă a Principatului Transilvaniei, a Grădinii Zănelor? Ce s-ar fi întâmplat dacă Teleki Mihály și-ar fi dat seama mult mai timpuriu că Imperiul Otoman este în declin, măcinat de crize interne, respective că Imperiul Habsburgic se află în plin avânt? Ar fi reușit să stabilească o poziție mai bună pentru Transilvania în cadrul Imperiului Habsburgic?”, s-a întrebat, retoric, L. Balogh Béni. „Tot atâtea întrebări, dar fără răspuns”, a adăugat acesta.

Apoi a vorbit despre felul în care este/a fost văzut Mihály Teleki și despre trăsturile contradictorii ale acestuia și ale perspectivelor asupra lui. „Literatura de specialitate mai veche a văzut în Mihály Teleki un scandalagiu un om fără scrupule care nu a făcut distincție între mijloace pentru a-și atinge propriile scopuri, inclusive cele material, capabil să-și vândă țara pentru bani – o figură aproape satanică. Monografia Teleki, scrisă de Trócsányi Zsolt apărută în 1972, reprezintă o ruptură cu această imagine. Autorul a reușit să disperseze trăsăturile satanic, în ghilimele, de pe fața lui Teleki. A demostrat în mod convingător că nu a fost un monstru însetat de sânge. A fost un jucător de mare calibru, capabil de a cumpăni în situații dramatice, de a raționa hotărât, de a se alia fără ranchiună cu foștii inamici. În plus, a demostrat un interes viu față de știință, educație și de instruirea generațiilor tinere, având totodată o amplă activitate de mecenat. Trebuie să acceptăm, totuși, că, asemenea majorității contemporanilor săi, Mihály Teleki nu aavut o atitudine o atitudine ascetic față de lucrurile material. Nu a fost întotdeauna scrupulous dacă era vorba de agoniseală”, a mai adăugat secretarul științific, L. Balogh Béni. Apoi, a citat dintr-o scrisoare a contelui Mihály Teleki, scrisă la sfâșitul vieții, către soția sa, trimisă din Cetatea Bran.

„Cu gândurile de mai sus, recomand cu mare drag această expoziție, felicit gazdele și în special pe Weisz Szidónia, bibliotecara Bibliotecii Teleki, care a conceput și a realizat această expoziție. Din materialul aflat în Arhiva Națională a Ungariei, Szidónia a selectat cu pricipere acele documente, care împreună alcătuiesc o imagine relevant despre colecția noastră și reprezintă o mărturie cu privire la istoria familiei Teleki, sunt deosebit de bucuros că Arhivele Naționale ale Ungariei și-au putut aduce contribuția la succesul expoziție”, și-a încheiat mesajul L. Balogh Béni.

100 de ani de la mutarea fondului arhivistic

Curatorul expoziției Weisz Szidónia, Biblioteka „Teleki-Balyai”, a descris expoziția. „Exponatele au putut fi prezentate, în majoritatea lor, sub formă de reproduceri fotografice. Scopul principal al evenimentului este a atrage atenția asupra unor valori documentare care, nu de mult, erau păstrate în incinta bibliotecii noastre ca mărturii ale istoriei familiei fondatoare. Tema aleasă capătă actualitate din mai multe puncte de vedere, în 2016 se împlinesc 100 de ani, de când familia teleki a decis să transfere fondul arhivistic din Tîrgu-Mureș la Budapesta, având ca scop protejarea documentelor valoroase de amenințările evenimentelor Primului Război Mondial”, ne-a spus Weisz Szidónia.

Apoi, curatorul expoziției a descris în detaliu roll-up-urile și o parte dintre documentele expuse în vitrine, de asemenea, ne-a atras atenția asupra unui arbore genealogic al familiei Teleki, reprodus în cadrul „Ex Archivo Telekiana. Aspecte din istoria Arhivei Familiei Teleki”.

Expoziția poate fi vizitată până în 31 ianuarie 2017. Textele care însoțesc documentele sunt în limbile română și maghiară și vă vor ajuta să parcurgeți o incursiune „introspectivă în fondul arhivistic al familei Teleki”, după cum ne invită organizatorii, și totodată la o întâlnire inedită cu istoria Transilvaniei și a Tîrgu-Mureșului.