VIDEO: Lecţie despre piaţa de capital, cu directorul general adjunct al BT Asset Management S.A.I.

Aurel Bernat, director general adjunct al BT Asset Management S.A.I., companie specializată în administrarea de investiţii, membră a Grupului Financiar Banca Transilvania, a vorbit marţi, 18 octombrie, la întrunirea lunară a Invest Club Mureş, despre „Alternative de investiţie – economisire”, prilej cu care a realizat o radiografie pertinentă a „industriei fondurilor de investiţii”, respectiv a mecanismelor care guvernează economia de piaţă, dar şi a oportunităţilor de investiţii.

Întâlnirea a fost găzduită de sala „Traffic” a Hotelului „Privo” din Târgu-Mureş şi s-a bucurat de participarea a circa 30 de membri şi simpatizanţi ai Invest Club Mureş, printre care şi staff-ul de conducere al Sucursalei Băncii Transilvania Târgu-Mureş.

„Mai uşor este de dus dorul banilor decât grija lor”

În debutul prezentării sale, invitatul special al Invest Club Mureş a vorbit despre „un clişeu” folosit din perioada 2007-2008, în prezent „mai real decât niciodată”, respectiv „Mai uşor este de dus dorul banilor decât grija lor”. „Dobânzile au ajuns la un nivel atât de scăzut, încât să te finanţezi este foarte simplu. Problema e ce faci cu banii pe care îi ai în momentul de faţă şi pe care vrei să îi multiplici. Aici putem avea păreri diferite, pentru că este o situaţie în momentul de faţă în care nu cred că cineva poate să bage mâna în foc pentru un rezultat viitor. Că vorbim de imobiliare, sau despre zona de obligaţiuni-acţiuni, ideea este că trebuie puţin testat. Ca să vedem realităţile, dobânzile, din 2005 şi până astăzi au un trend descendent. Problema e că dacă aş duce acest grafic înainte 30 de ani, trendul ar fi la fel. Pe medie, de 30 de ani dobânzile scad. Nu ştiu ce mă face să nu cred că în decembrie va fi momentul în care întorc dobânzile şi că vom vedea o creştere reală an de an a dobânzilor. Oricum, dobânda de acum, atât din SUA cât şi din România, este redusă. Mult redusă. Vorbim de nivele sub 2 şi 1%, vorbim de dobânzi negative în Germania. Este o situaţie cu care nu ne-am confruntat. Problema e că pare firesc că e aşa”, a afirmat Aurel Bernat.

„Deşi finanţarea este ieftină, nu a scăzut deloc datoria”

Directorul general adjunct al BT Asset Management S.A.I. a analizat apoi paradoxul iscat de diminuarea datoriilor deţinute de companii şi persoane fizice, prin finanţări ieftine, fenomen coroborat cu încărcarea datoriei de stat. „Cu toate acestea, deşi finanţarea este ieftină, nu a scăzut deloc datoria. Euribor dacă ne uităm, deci finanţarea pe termen scurt pe Euro în spaţiul UE a scăzut de la 5-6% în 2008 până la nivel negativ, pe medie, în august 2016. Sunt date curate, Bloomberg, actualizate acum câteva zile. Deci Europa continuă, continuă să pompeze mulţi bani în sistemul financiar din Europa, tocmai să revitalizeze consumul, ca persoanele să meargă să îşi ia credite, companiile să îşi ia credite, să investească, să crească consumul, să crească veniturile, să crească numărul de angajaţi. Şi aşa mai departe, în general creştere economică. Problema e că nimic din astea nu se vede, adică prea puţin se vede creşterea economică, iar România nu o să fie vedeta Europei. Iar în zona de datorii, sub nicio formă nu se vede o îmbunătăţire. Se vede o aplatizare, care înseamnă că de fapt noi – lumea în general – ne-am împrumutat mult în 2008 şi acum e cam la acelaşi nivel de datorie, ascendentă, puţin aplatizată şi datoria începe doar să se rostogolească. Deci finanţarea această ieftină, în loc să şteargă datorii din păcate pentru sectorul bancar şterge datoriile companiilor şi a persoanelor fizice şi se încarcă datoria suverană. Se înlocuieşte creditul şi cumpărarea de acţiuni cu obligaţiuni şi titluri de stat”, a punctat Aurel Bernat.

Datoria scăzută versus lipsa infrastructurii

Un alt subiect al analizei realizate de reprezentantul BT Asset Management S.A.I. s-a referit la nivelul datoriei publice din România, considerat optim pentru realizarea de investiţii în infrastructură, sănătate şi educaţie. „Oricând mă întâlnesc cu străini, ei ne aplaudă pentru această datorie: „aveţi o datorie extraordinar de scăzută”. Reversul medaliei este că fac două ore din Cluj până în Mureş. Tocmai pentru că datoria este atât de scăzută, nu s-au făcut investiţii. În infrastructură, educaţie şi sănătate. Şi din cauza asta noi avem o datorie mică, problema e mică-mică dar se adună şi e a noastră, în sensul în care dacă noi am avut în 1990 o datorie de 0%, acum datoria publică plus privată este la nivel de 40% din PIB. E extraordinar de bine faţă de Grecia, cu 200%, Ungaria cu 120%. Atâta timp cât datoria per PIB e joasă, România încă se poate finanţa ieftin şi dacă vrea încă îşi poate construi autostrăzile. Când va fi la nivel de datorie de SUA, atunci acel cineva care vrea să investească la un fond de pensii o să zică „stai puţin, care e diferenţa dintre România şi SUA? Ăştia nu îşi controlează moneda, sunt o Europă care stă să se destrame, cumpăr mai bine titluri de stat din SUA mai bine decât din România, la acelaşi nivel al dobânzii de referinţă.” Deci când te apropii de SUA prea mult, dacă noi am avea datoria mai mare totul ar sări în aer. Asta este momentan realitatea”, a menţionat Aurel Bernat.

Inflaţia de 0%, dăunătoare pentru consum

Referindu-se la inflaţie, directorul general adjunct al BT Asset Management S.A.I. a fost de părere că „inflaţia e bună”, în special dacă se situează în jurul valorii de 3 puncte procentuale, şi a revenit la ideea că în măsura în care posibilitatea de a contracta „împrumuturi ieftine”, statul ar trebui să se împrumute pentru finanţarea unor proiecte importante de infrastructură. „De obicei, zona perfectă e de 3. 2% inflaţie e perfect, 3% dobândă e perfect, 3% este pragul la care lumea nu se simte în disconfort. O inflaţie de 3% mă face pe mine, consumatorul, să mă gândesc că astăzi dacă consum îl iau mai ieftin faţă de cât va fi la anul. Spuneţi-mi acum cum mă gândesc în România când anul viitor îl voi lua mai ieftin cu 0,6%? Atunci stau şi cu banii pe care îi am mă duc în depozite. Cât îmi oferă Banca Transilvania? X, nu contează. Stau acolo, pentru că la anul oricum voi cumpăra ceva mai ieftin. E drept că toată inflaţia asta vine din petrol, şi din faptul că noi avem un coş al inflaţiei puţin dezechilibrat. Adică noi punem în coşul inflaţiei combustibil, chirie, energie şi toate astea în procentele occidentale. Şi atunci neavând acelaşi salariu, procentul de coş al inflaţiei e puţin diferit. Dar una peste alta, noi avem inflaţie zero, iar în SUA este de 1,2. Aici deja mă stimulează. Am dobândă de 1,75 şi o inflaţie de 1,1. Mă duc acum, cumpăr. La noi, nici gând. Stăm, iar statul se împrumută ieftin. Iar dacă statul nu e foarte tehnocrat – nu fac politică, ci doar spun, ca gândire – şi se împrumută pentru a plăti pensii, e rău. Dacă statul se împrumută pentru loturi noi de autostrăzi, e bine, deoarece se creează alte locuri de muncă, creează de toate. Pentru asta străinii tot timpul cer tehnocraţi, să se renunţe la populisme, şi să se facă acum împrumuturi, nu când va fi 10% dobânda. Dacă tu te împrumuţi acum, pe 30 de ani, vei plăti dobânda de astăzi”, a subliniat Aurel Bernat.

Cum se evaluează companiile listate

„În ce investim?”, s-a întrebat apoi invitatul special al Invest Club Mureş. „Realitatea este că banii ieftini deja au dus activele în zona de acţiuni”, a completat reprezentantul BT Asset Management S.A.I., care i-a sfătuit pe investitori cum să evalueze companiile listate la bursă. „Să ne uităm la companii. La care dintre ele? La cele care dau dividende. Dintre cele care dau dividende, care este subevaluată? Şi de ce? Care nu depind de stat? Sau depinde de stat şi redevenţele pot fi negociate bine? Cam acesta e stop picking-ul. Ar trebui să vă faceţi un portofoliu de acţiuni luate la bucată”, a recomandat Aurel Bernat.

Sistemul financiar, „drogat” cu tiparniţa

Un alt subiect al întâlnirii investitorilor la bursă s-a referit la obligaţiuni, sector cu un grad considerabil de dependenţă vis a vis de tipărirea continuă de monedă şi injectarea pieţei cu asemenea bani. „În momentul în care în 2006, 2007, 2008, a început criza, titlurile de stat din SUA pe 10 ani aduceau 5% randament. Cele pe Germania cam la fel. În 10 ani de criză, s-a ieftinit atât de mult banul, prin pompări, încât eu am o glumă… Dacă fiul meu vine la mine şi îmi cere bani, şi eu nu mai am bani, primul lucru care îmi vine să îl fac e… să bag în priză imprimanta. Eu glumesc, dar chiar aşa se întâmplă. Şi zic, „ai nevoie de bani?” „Da”. Atunci dau drumul la tiparniţă şi încep şi îi dau bani cu nemiluita. Cam aşa se întâmplă acum. De ce? Pentru că „se droghează” de dimineaţa până seara şi dacă eu îi iau banii „o ia razna”. Acesta este de fapt sistemul financiar în momentul de faţă. Spuneţi-mi, cine o să îşi asume să scoată imprimanta din priză? Cine o să îşi asume decizia de a nu mai tipări bani, de majorare a dobânzilor şi vreau să văd ce va face sectorul bancar când nu va mai avea atâţia bani ieftini, când companiile nu se vor mai împrumuta atât, care va fi rezultatul? Pentru că se tipăreşte în continuu, avem graficul de randament a titlurilor de stat în scădere. La fel se întâmplă şi în Europa, doar că Europa stă mult mai prost decât Statele Unite. Dacă ne uităm la problemele sectorului bancar-occidental din vest, Franţa, Germania, Italia, Spania, Grecia să nu mai spun, au probleme foarte mari. Productivitatea nu este aceeaşi în toată Europa, salariile nu sunt aceleaşi, avem discrepanţă, emigranţi. Şi atunci noi, Europa, am tipărit mult mai mulţi bani şi am ajuns în teritoriu negativ. Astăzi dacă vă puneţi bani pe titluri UE în general, pe 10 ani, eşti în teritoriu negativ”, a explicat Aurel Bernat.

Dobânda negativă şi „banii ieftini”

Un alt paradox al pieţei bancare, respectiv dobânda negativă, a fost analizat apoi de directorul general adjunct al BT Asset Management S.A.I. „Întrebarea e dacă este firesc să avem dobândă negativă, inclusiv la bancă, dacă mergem să depunem bani? E firesc? Întrebarea e, noi o considerăm efectiv o idee proastă dacă se ajunge acolo, nu mai folosim sector bancar, nu mai facem depuneri sau din contră, ni se pare realitate? Să va spun de ce. Dacă vă cumpăraţi un imobil astăzi, cu 100.000 de euro, primăria vine să vă ia impozit pe respectiva clădire? OK, chiar dacă o vindeţi tot cu 100.000 peste 10 ani, plătiţi 10 ani impozite la primărie. Cam aşa stă din păcate problema pe tot ce înseamnă active. Activele bancare, depozitele pe care noi le facem, ele nu sunt impozitate decât pe câştig. Pe câştig e impozitată şi clădirea. Dacă o cumpăraţi cu 100.000 şi o să o vindeţi cu 110.000, plătiţi impozit sub 3% sub 5 ani, 1,5% peste. Dar plătiţi şi impozitul lună de lună, an de an, pe clădirea respectivă. Acolo se va ajunge şi cu banii. Pentru că este un activ care stă teoretic în siguranţă şi este netaxat. Chiar dacă dobânda este zero, se penalizează prin dobânzi de minus. La fel se poate ajunge şi la credit. Luaţi creditul astăzi, el e negativ. Evident, va fi mai puţin negativ decât depozitul bancar. Şi motivul pentru care vom ajunge acolo este că piaţa asta nu poate trăi decât cu bani ieftini. Dacă de exemplu pe SUA vin şi mâine ridică dobânzile, toată lumea va zice „dacă mie îmi ridici de la 1,5 la 3, decât să stau pe riscul acţiunilor, mai bine mă mut frumos pe titluri de stat”. Iar pe titluri de stat din păcate dacă ne mutăm mulţi, dobânda va fi tot aici sau mai jos. Dar te va termina în zona de acţiuni şi în zona de acţiuni sunt companiile care produc. Şi dacă aceste companii care produc nu mai angajează oameni, dai o lovitură socială în orice ţară de nu o poate duce nicio guvernare. Deci dacă aici s-ar mişca randamentul în sus, randamentul pe indici ar scădea. Lumea ar spune că decât să stea pentru un potenţial de încă 5%, mai bine se pune pe portofoliu pe titluri de stat care au ajuns la 4% în SUA. Toată lumea se va muta acolo. Toată Europa se va muta acolo. Acolo e un câştig sigur…”, a spus Aurel Bernat.

Imobiliarele, încotro?

De asemenea, reprezentantul BT Asset Management S.A.I. s-a arătat sceptic cu privire la boomul sectorului imobiliar de consum, cauza principală fiind puterea scăzută de cumpărare a salariaţilor din România. „În Cluj este o mare nebunie pe imobiliare, vă spun sincer că atâtea macarale n-am văzut în viaţa mea, nici măcar în 2007. Deşi când vorbeşti cu dezvoltatori, ei spun că vând în stadiu de proiect şi când îi întrebi cui vând, ei spun că pe credit nu vând nimic, ci oamenilor cu bani care vor să dea cu chirie. Adică acel client final, care în România are salariul mediu de 2.000 de lei, cel care va folosi tot ce se construieşte acum pe o chirie de 1.500 de lei. Ceva nu se leagă… Sunt investiţii de portofoliu, sunt mici speculaţii de moment, dar care nu ies pe termen lung. Ceea ce se vede pe imobiliare într-adevăr este că acest indice imobiliar şi în SUA şi mai ales în Germania este dus în sus pe locaţii. Nu mai este omogenitatea care era în 2007. Atunci Târgu-Mureşul urma Clujul pentru că dacă Clujul era mai sus şi Târgu-Mureşul trebuia să fie. Târnăveniul trebuia să fie şi el ca Târgu-Mureşul. Ei, acum indicele imobiliar şi în SUA şi aici a urcat datorită unor oraşe ca New York, Washington, Boston şi aşa mai departe, iar în Europa datorită Berlinului, Munchenului şi zonelor limitrofe lor. În România, indicele imobiliar urcă datorită Bucureştiului, Clujului, Timişoarei şi Iaşiului. Se concentrează foarte mult investiţiile în anumite zone”, a precizat Aurel Bernat.

BT Asset Management S.A.I, în topul naţional

La final, invitatul Invest Club Mureş a făcut o scurtă trecere în revistă a produselor oferite de BT Asset Management S.A.I., companie prezentă în topul celor mai mari administratori din România. „Avantajele investiţiei în fondurile noastre se constituie în servicii de calitate oferite clientului, iar portofoliul diversificat al acestuia reduce riscurile prezente în operaţiunile din piaţă şi maximizează profitul”, a subliniat general adjunct al BT Asset Management S.A.I. „Am ajuns astfel, ca în anul 2016, să avem peste 40.000 de clienţi şi active de aproximativ 3 miliarde de lei. Încrederea oferită de clienţii noştri este recunoaşterea cea mai importantă care ne poate fi acordată, iar pentru viitor ne propunem continuarea evoluţiei ascendente şi atragerea unui număr semnificativ de investitori”, a conchis Aurel Bernat.

Text şi foto: Alex TOTH