Home / Politic / Din culisele acordului comercial UE – Canada

Din culisele acordului comercial UE – Canada

Distribuie

111Calculele politice ale României și Bulgariei la recent încheiatul summit european de la Bruxelles, referitoare la acordul de liber schimb dintre UE și Canada, s-au împlinit doar parțial. Bulgarii și românii, în mod legitim, au cerut ca guvernul canadian să se comporte față de București și Sofia exact cum se comportă față de celelalte state membre ale UE. Mai precis, să nu mai ceară românilor și bulgarilor vize de intrare pe teritoriul canadian.

Eliminarea vizelor pentru Canada – calcul parțial reușit

Problema spinoasă în această problemă este egalitate de tratament. România, dar și Bulgaria, au cerut ca guvernul canadian să se comporte față de cetățenii lor în același fel în care se comportă față de cetățenii celorlalte state membre UE. Canada ar trebui să aibă aceeași poziție față de toți cetățenii UE. Deci, implicit, și față de români și bulgari. Totodată, România a cerut ca principiul reciprocității să fie respectat de canadieni și în relația bilaterală. Autoritățile de la București au eliminat vizele pentru Canada încă din 2001. Canadienii, însă, mențin vizele pentru români până astăzi. O astfel de situație jenantă se menține și în relație cu partenerul nostru strategic, Statele Unite.

În ultimul an, politicienii români și bulgari au recurs la presiunii diplomatice față de Canada. Bucureștiul și Sofia și-au folosit până acum dreptul de veto. Cele două state au amenințat că, în procedura europeană, bazată pe vot unanim, pentru votarea acordului CETA (The Comprehensive Economic and Trade Agreement), ele își vor manifesta dreptul de veto, blocând astfel la nivel de UE semnarea acestui acord comercial între UE și Canada. România a anunțat că se opune semnării CETA, din cauza menținerii de către Canada a vizelor pentru români.

Acum o lună, în două întâlniri bilaterale la Ottawa și la New York cu premierul Canadei, Justin Trudeau, premierul român Dacian Cioloș a primit semnale pozitive că problema eliminării vizelor pentru românii care vor să intre în Canada va avea o soluție în cel mai scurt timp.

Prezent la summitul european de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a anunțat că statul român a ajuns la “o înţelegere pentru liberalizarea vizelor într-un termen rezonabil şi fără condiţii pentru români”. Înțelegerea rezonabilă între România și Canada se traduce în termeni simpli în felul următor: Bucureștiul renunță la rezervele sale privind acordul comercial cu Canada, iar guvernul canadian accepta ca, din mai 2017, nu vor mai avea nevoie de viză pentru Canada românii care au mai avut vize pentru această țară, iar abia din decembrie 2017, vizele vor fi eliminate total.

Numai că entuziasmul românesc și bulgar de la summit-ul european, legat de atingerea obiectivului eliminării vizelor, a pălit în momentul în care Belgia, prin regiunea ei francofonă Valonia, a anunțat că nu va semna acordul comercial cu Canada. Atitudinea Valoniei a dat peste cap toate calculele. Canada a insistat că cele două oferte sunt legate (acord semnat contra vridicarea vizelor). Ministrul canadian al Comerţului, Chrystia Freeland, a părăsit sediul Guvernului regiunii belgiene Wallonia şi a dat marea vestea despre eşecul negocierilor pe tema CETA. În concluzie, fără acordul CETA nu va existat nici un motiv pentru a accelera problema vizelor. Sofia și Bucureștiul au fost prinse într-un straniu ofsaid diplomatic. Puterea lor de veto în cazul CETA a devenit dintr-o dată din as din mânecă în negocierile privind eliminarea vizelor pentru Canada o înțelegere fără obiect cu canadienii.

113

Regiunea Valonia din Belgia – ultima redută în fața CETA

Dacă la Valonia, regiunea francofonă a Belgiei, a rămas ultima redută de rezistență politică și diplomatică din UE față de implemetarea acordului CETA (The Comprehensive Economic and Trade Agreement). Regiunea valonă are o tradiție socialistă puternică. Locuită de o populație francofonă care a rămas dependentă de ajutoarele sociale, care se ocupă de mici exploatări agricole individuale, unde șomajul este cel mai ridicat din Belgia, guvernul regional Valoniei consideră că acordul UE cu Canada ar reprezenta o amenințare la adresa agricultorilor și a standardelor de bunăstare cucerite de sindicatele de stânga. Regiunea este din punct de vedere ideologic dominată de idei marxiste, de activism anti-globalizare, cultivând teoriile potrivit cărora UE acordă prea multă putere companiilor multinaționale care vor să controleze – prin puterea lor financiară – guvernele statelor din UE.

Una dintre cele mai importante probleme ridicate de Valonia este modul în care CETA ar da investitorilor străini puterea și dreptul să dea în judecată guvernele statelor UE pentru a obține compensații, în cazul în care deciziile convenite democratice referitoare la protecția cetățenii sau mediul înconjurător aduc atingere profiturilor lor.

Adepții respingerii CETA din toată Uniunea Europeană consideră că acest acord comercial nu contribuie la reducerea inegalităților sociale, la eliminarea evaziunii fiscale, la stoparea prăbușirii biodiversității și prevenirea schimbărilor climatice. Dimpotrivă, spun partizanii anti-CETA, acest acord ar aduce atingere democrațiilor europene prin absența unor garanții publice și a unor legi transparente, care să oprească influența marilor corporații comerciale asupra politicilor statelor UE.

Dincolo de criticismul celor cu mentalitate de stânga, a grupărilor anti-capitaliste, anarhiste și anti-globalizare, există argumentele legitime ale celor care susțin un astfel de acord. Acordul comercial cu Canada poate aduce beneficii concrete pentru consumatorii și companiile europene, prin eliminarea taxelor vamale, unele dintre acestea extrem de importante, pe care Uniunea Europeană le poate dobândi printr-un acord comercial.

Potrivit analizelor de oportunitate și risc elaborate de experții Comisiei Europene oferă oportunități importante de piață pentru întreprinderile europene, inclusiv a IMM-urilor. Anual, exportatorii europeni pot avea un beneficiu de 470 milioane euro, cu ocazia plasării de produse industriale pe piața canadiană, și 42 de milioane euro pentru produse agricole. Majoritatea taxelor vamale vor dispărea de îndată ce ar intra în vigoare CETA. Eliminarea taxelor vamale nu va reduce sau modifica standardele comerciale UE, spun suporterii acordului CETA. Importurile de produse canadiene vor trebui să respecte reglementările UE. La fiecare un miliard de euro investit în exporturile UE către Canada sprijină 14.000 de locuri de muncă.

Cu CETA, firmele din UE au o șansă mai bună de a concura pentru contracte guvernamentale canadiene. În fiecare an, Canada guvernul federal, provincii și municipalități cumpăra bunuri și servicii în valoare de peste 30 de miliarde de euro de la companii private europene.

1112

Eșecul politicii comerciale a UE?

După refuzul regiunii Valonia, și implicit al Belgiei, de a accepta acordul comercial între UE și Canada, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, se întreba în mod ironic de ce nimeni dintre statele membre UE nu s-a opus semnării unui acord comercial cu Vietnamul, stat care nu poate fi considerat un campion al respectării drepturilor omului, în timp ce multă voci europene se ridică împotriva semnării unor acorduri comerciale (CETA sau TTIP) cu parteneri strategici ai Europei (Canada și Statele Unite). Dând o turnură dramatică vizitei fără rezultate a ministrului canadian al comerțului, Chrystia Freeland, la sediul guvernului regional valon, Euractiv scria că aceasta avea lacrimi în ochi și că a declarat că UE a ratat o uriașă oportunitate și că tot blocul comunitar nu este cu adevărat pregătit să semneze un acord comercial de asemenea amploare cu Canada. În ceea ce îl privește pe președintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, acesta a opinat că Uniunea Europeană, după blocajul negocierilor cu Statele Unite privind acordul TTIP, și, acum, cu Canada în privința CETA, începe să îți piardă și mai mult din credibilitate pe plan internațional, dovedind deocamdată că este incapabilă să se mobilizeze pentru a-și atinge obiectivele politicii ei comerciale.

George BOGDAN

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

VIDEO: ”Spring Party” politic la Târgu Mureș: ”Gândim la fel/ Simţim la fel, iubim la fel…”

Distribuie Președintele Partidului Social Democrat Mureș, deputatul Dumitrița Gliga, a participat sâmbătă, 23 martie, la …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.