Cărțile Școlii Ardelene în Biblioteca Județeană Mureș

În cadrul simpozionului dedicat lui Gheorghe Șincai a fost prezentată și expoziția „Cărțile Școlii Ardelene în Biblioteca Județeană Mureș”. Biblioteca Facultății de Inginerie a Universității „Petru Maior” din Tîrgu-Mureș a fost gazda unui simpozion național dedicat împlinirii a 200 de ani de la trecerea în veșnicie a cărturarului. Evenimentul „Gheorghe Șincai sub semnul luminilor” a avut loc joi, 10 noiembrie, de la ora 10.00.

Rolul tipografiei românești de la Buda

Biblioteca Județeană a ales să expună cu ocazia simpozionului, pentru o scurtă perioadă de timp, câteva dintre cărțile școlii iluministe, păstrate în sediul central.

„Când spun cărți iluministe mă gândesc exclusiv la triada ardeleană: Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior. Pentru că cei trei au foarte multe asemănări, atât în ceea ce privește opera lor cât și în partea personală”, a spus Monica Avram, directorul Bibliotecii Județene Mureș. „Apoi, într-o primă fază Samuil Micu, după care Gheorghe Șincai și, în final, Petru Maior, ei își asumă postul de censor al tipografiei românești de la Buda. Aceasta avea un rol esențial în educare, pentru că fiind înființată de împărăteasa Maria Tereza la sfârșitul secolului al XVIII-lea, acolo se tipăreau cărțile pentru educarea românilor din Transilvania. Era de foarte mare importanță pentru noi să fie cineva acolo care cunoștea nevoile națiunii române. Prezența lor acolo a fost o garanție și a fost o dovadă clară a felului în care se vedea și era asumat rolul educației în acea perioadă de către elita intelectuală și felul în care era văzută cartea”, a adăugat directorul Bibliotecii Județene.

Biblia de la Blaj

„Am ales să expunem 11 cărți ale celor trei cărturari. Cărțile acoperă un interval de timp destul de redus, cea mai veche fiind de la 1784 și cea mai nouă, să zicem, 1834. Pentru a le lua pe rând, aș aminti în primul rând Biblia de la Blaj din 1795, să începem cu Samuil Micu. Era nevoie de o astfel de carte în condițiile în care Biblia tipărită de Șerban Cantacuzino la 1688 era insuficientă, motiv pentru care Samuil Micu a insistat mult și a depus mari eforturi pentru tipărirea ei. Din câte știu sunt puține exemplare în țară și mă bucur că unul a rămas aici la noi”, a spus Monica Avram. Volumul a fost achiziționat de Biblioteca Județeană mureș în 1974 de la un anticariat.

Propovedaniile la îngopăciunea oamenilor morți

„Avem două volume din „Propovedaniile la îngropăciunea oamenilor morți”, tipărite în 1784, tot de Samuil Micu. Sunt practic cărți de predici pentru îngropare. Ambele exemplare sunt destul de deteriorare, cu multe lacune, nu neapărat în oglinda textului, ci în ceea ce privește starea cărții”, a explicat Monica Avram. „Avem două exemplare și din „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”, primul exemplar din 1780, publicat la Viena, al doilea din 1805, tipărit la Buda. Cele două cărți sunt publicate de Samuil Micu în colaborare cu Gheorghe Șincai. E o carte mică, făcută oarecum pentru uzul negustorilor, făcută să ajute omul de rând în discuțiile pe care le are cu cei din jur. E foarte interesant că pare a fi un ghid de conversație”, a spus directorul Bibliotecii Județene. Cele două exemplare sunt păstrate foarte bine.

Hronica românilor și a mai multor neamuri

„Mai avem și un volum din „Hronica românilor și a mai multor neamuri”, tipărit la Iași în anii 1853-1854, în care se vede foarte clar trecerea de la alfabetul latin la cel chirilic. Sunt curiozități care mie îmi plac foarte mult. Istoria lui merge din anul 86 până în secolul XVIII cât îl țin puterile. Din păcate, el nu reușeste să-și vadă cartea publicată, dar rămâne ca prima sinteză de istorie a românilor bazată pe documente”, a mai spus Monica Avram.

Ultimele 4 cărți expuse îi aparțin lui Petru Maior. Este vorba de o carte de rugăciuni și trei exemplare din „ Istoria pentru începutul românilor în Dachia”, două exemplare din prima ediție, de la 1812 și un exemplar din a doua ediție, din 1834.