Home / Invatamant / INTERVIU. UPM Târgu-Mureş, vizibilă în mediul academic internaţional. Mihaela Boloş, bursieră a Departamentului de Stat al SUA

INTERVIU. UPM Târgu-Mureş, vizibilă în mediul academic internaţional. Mihaela Boloş, bursieră a Departamentului de Stat al SUA

Distribuie

111Lector univ. dr. Mihaela Boloş, directorul Departamentului Istorie şi Relaţii Internaţionale al Facultăţii de Ştiinţe şi Litere din cadrul Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mureş, a beneficiat în această vară de o bursă de studiu destinată cadrelor didactice şi practicienilor pe politică externă oferită de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii.

Reporter: Care e povestea plecării dumneavoastră în Statele Unite ale Americii?

Lector univ. dr. Mihaela Boloş: Bursa de care am beneficiat a fost oferită de către Departamentul de Stat al Statelor Unite şi s-a acordat printr-o selecţie naţională, prin intermediul ambasadei SUA la Bucureşti. Practic, era un formular cu anumite întrebări, acesta s-a depus la ambasadă, după care a urmat un proces de selecţie. Din câte cunosc, pentru România această bursă destinată cadrelor didactice şi practicienilor pe politică externă s-a acordat a doua oară, prima bursă acordându-se unui angajat al Universităţii Bucureşti. În urma selecţiei, realizată atât de ambasadă cât şi de Departamentul de Stat al SUA am fost aleasă, și astfel am reprezentat și Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş. Nu ştiu câte persoane au aplicat pentru bursă. După ce am fost anunţată că am câştigat bursa, am fost invitată pentru un briefing alături de alţi bursieri pe programe similare. Ni s-a spus la ce să ne aşteptăm şi am intrat în contact cu universitatea care gestiona programul pentru Departamentul de Stat din SUA, şi anume Bard University, situată în New York, într-un campus absolut superb, de-a lungul râului Hudson. Perioada în care am fost plecată a fost cuprinsă între 23 iunie şi 6 august.

112

Rep.: Care a fost resortul care v-a determinat să vă înscrieţi la această bursă?

M.B.: Iniţial, când s-a anunţat competiția, se vorbea despre o îmbinare a aspectelor teoretice cu practica. În momentul de faţă, peste tot pe glob vedem o implicare a Statelor Unite şi a altor forţe internaționale precum China și Rusia într-o rearanjare a jocurilor de putere. Bunăoară, vedem cum Europa de Est asistă la o reașezare a zonelor de influență care determină insecuritate regională. Am vrut să văd şi să înţeleg cum funcţionează procesul decizional în politica externă americană şi să înţeleg atât partea pozitivă, cât şi cea negativă a unui astfel de proces. Prin urmare, o facilitare a întâlnirii cu zona de cercetare şi didactică, dar și cu cea practică era ideală pentru demersul meu.

Rep.: Câţi colegi de bursă aţi avut şi din ce zone ale lumii erau aceştia?

M.B.: Au fost 18 bursieri din 17 state. Două persoane au venit din aceeaşi ţară, respectiv din China. Au mai fost bursieri din Moldova, Brazilia, Mexic, Camerun, Vietnam, Rusia, Australia, Myanmar, Tunisia, India, Filipine și a reprezentat un amestec foarte interesant de popoare şi de regiuni. Fiind din state atât de diverse, întrebările şi discuţiile au fost foarte complexe şi acopereau problematici diferite. Cei din Africa aveau anumite probleme, noi, în Europa aveam altele. De exemplu, colega din Liban vorbea despre criza emigranţilor din perspectiva lor, regională, eu vorbeam din perspectiva europeană, colegii din Africa o priveau sub aspectul fostelor colonii, a necesităţilor şi constrângerilor pe care le au. A fost o întâlnire între mai multe culturi, mai multe probleme şi o viziune diferită asupra aceloraşi aspecte de politică externă.

Rep.: În ce au constat activităţile la care aţi participat?

M.B.: Programul a presupus stagii în campusul universității Bard, în New York, şi în Washington, unde am avut întâlniri cu diferiţi cercetători, profesori universitari şi oficialităţi, de la Departamentul de Stat, Pentagon, Academia Militară „West Point”, National Defense University, Congresul American, Senatul statului New York, Biblioteca Congresului, ONG-uri care fac analiză de relații internaționale precum Carnegie Council on Ethics and International Relations, Council on Foreign Relations, și alte ONG-uri unele dintre ele lobbiste. Totodată, gazdele noastre au încercat să ne arată cultura americană şi modul de viaţă american, de la aspectele culinare  tipice precum hamburgeri până la modul de petrecere a timpului liber şi instituţiile emblematice pe care le au în New York şi Washington. Au fost întâlniri foarte interesante, de exemplu cu politicieni, cu congresmeni, senatori, care au încercat să ne explice viziunea lor asupra diferite aspecte de politică externă. Au făcut faţă uneori unui tir destul de dur de întrebări. A fost interesant pentru că nu au avut nici o problemă să recunoască dacă s-a greşit undeva. În cultura românească, de multe ori dacă un politician spune „am greşit”, s-ar putea să nu mai aibă o carieră în domeniu. În SUA, interlocutorii noştri au răspuns cu deschidere la întrebări, într-un mod credibil. Totodată, am remarcat nivelul lor ridicat de pregătire pe teme de politică externă, cunoşteau bine situaţia la nivel internaţional, nu erau nişte diletanţi care răspundeau evaziv.

Rep.: În ce au constat întâlnirile cu cercetătorii şi care au fost temele acestora?

M.B.: Am discutat subiecte care priveau printre altele reorganizarea puterilor la nivel global, drepturile omului, terorism, diplomație versus intervenție militară, procesul electoral american sau statutul femeilor. Au fost întâlniri cu practicieni în cadrul cărora s-a pus accentul pe aspecte practice, decizionale, în probleme de politică externă. Cum se întâmplă, care sunt actorii implicaţi, ce libertate de decizie are de exemplu preşedintele, unde trebuie să se supună unor aprobări, ce constrângeri există şi totodată cum văd ei dezvoltarea relaţiilor politice internaţionale din diferite zone. De asemenea, relaţia cu China a fost un subiect mult dezbătut, rolul SUA în momentul de faţă, poziţionarea Statelor Unite faţă de schimbările globale care au loc, faţă de instabilităţile, fierberile din Orientul Mijlociu, care par să nu se mai termine. O altă temă dezbătută a fost legată de relaţiile economice şi de interesele pe care ei le au în restul lumii.

113

Rep.: Care a fost câştigul acestei burse pentru dumneavoastră, dar şi pentru Universitatea „Petru Maior”?

M.B.: Pentru pregătirea mea profesională reprezintă o zonă extraordinar de importantă, deoarece mi-a oferit posibilitatea ca pe lângă zona teoretică să pot să înţeleg partea practică mult mai bine. Pe de altă parte, noi suntem obişnuiţi cu abordarea centrată pe Europa. De obicei, când predăm Istoria sau Relaţiile Internaţionale ne uităm întâi la Europa, la Uniunea Europeană şi abia apoi la ce se întâmplă în restul lumii. Am reuşit să văd o abordare centrată pe Statele Unite, dar totodată am reuşit să văd cum anumite aspecte și probleme de relații internaționale sunt percepute în alte zone ale globului, prin prisma întrebărilor şi discuţiilor avute cu colegii mei. Sub acest aspect, a fost o experienţă unică şi o posibilitate deosebită ca să îmi formez un punct de vedere corect sau cel puţin nuanţat asupra impactul deciziilor de politică externă  şi cum vor fi privite la nivel internaţional. Sub aspectul Universităţii „Petru Maior”, cred că a fost o şansă deosebită şi pentru universitate, deoarece dintre toţi participanţii eu am fost singura care nu venea dintr-o capitală sau dintr-un oraș foarte mare. Am reprezentat o universitate mai mică, centrată pe aspectele comunităţii, și prin intermediul bursei s-a auzit în acest mediu internaţional despre activitatea pe care noi o desfăşurăm. Mai mult, această experiență deschide posibilitatea unor colaborări viitoare pe teme profesionale, de cercetare și posibile parteneriate în aplicarea unor proiecte cu mai mulți parteneri.

Rep.: Care credeţi că ar trebui să fie, în opinia dumneavoastră, principala prioritate a politicii externe a României?

M.B.: Din punctul meu de vedere, în România este necesară relansarea unei dezbateri reale a conceptului de securitate văzut multidimensional. Cum definim securitatea și cum înțelegem acest concept? În accepțiunea clasică ne referim la securitate sub aspectul integrității statului. Politica externă a României se confruntă şi acum cu problemele de care s-a lovit de-a lungul timpului. Poziţia noastră geografică ne ajută dar de multe ori ne generează şi probleme. Pe fondul emergenţei Rusiei și problemele din Uniunea Europeană, cred că politica externă a României trebuie să se centreze foarte mult pe interes şi pe alianţele pe care noi el avem. Faptul că facem parte din familia europeană este un aspect pozitiv pentru securitatea României şi dezvoltarea noastră. Faptul că facem parte din NATO, iarăşi este o garanţie de securitate în plus. Acestea sunt elemente pozitive, dar nu suficiente. Diplomaţia trebuie să o faci în interesul statului în primul rând, în aşa fel încât să îţi obţii agenda de politică externă. Agenda de politică externă nu se stabileşte pe un an-doi, ci pentru zeci de ani, şi după aceea fiecare element trebuie să se aşeze în acest puzzle mare, pentru ca obiectivele să fie atinse. Întrebarea este care este agenda noastră politică pentru mai mult de 20 de ani? Și poate cel mai important nu trebuie să uităm că securitatea României nu implică doar politică externă, ci și importante aspecte de politică internă. Vorbim despre securitatea individului, a fiecărui cetățean al României. În acest context problematizăm aspecte legate de sistemul de sănătate, de educație, economie, infrastructură, securitate energetică, mediu, problema corupției și așa mai departe. Având în vedere problemele scoase la iveală în ultimii ani consider că este necesară o relansare a unei dezbateri reale în mediul local și național și stabilirea unor axe prioritare asumate de toate partidele ca un proiect național de dezvoltare.

A consemnat Alex TOTH

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

LIVE: Raportul anual al rectorului UMFST ”George Emil Palade”

Distribuie Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rectorul principalei universități mureșene, prezintă joi, 28 martie, Raportul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.