Efectele fumatului pasiv asupra sănătății

Specialiștii Direcției de Sănătate Publică (DSP) Mureș au transmis o serie de recomandări referitoare la fumat, în contextul în care a treia zi de joi din luna noiembrie este dedicată luptei împotriva fumatului. Astfel, specialiștii au prezentat avantajele aduse de renunțarea la tutun.

„La un an după renunțarea la fumat, riscul de a face infarct miocardic scade cu 50%. În 10-14 ani după renunțarea la fumat, riscul de deces din cauza cancerului are valori identice cu cel al nefumătorilor”, au transmis specialiștii DSP Mureș.
Conform DSP Mureș, fumatul unei țigări conține aproximativ 4.000 de substanțe chimice, multe dintre acestea fiind foarte dăunătoare: nicotina – drogul ce produce dependență, determină tulburări cardiovasculare și glandulare; monoxidul de carbon – gaz toxic ce reduce oxigenarea sângelui; gudronul, compușii radioactivi (Poloniu 210), amoniacul, cianurile sunt implicate în producerea cancerului. „Fumatul este cauza a numeroase boli: boli pulmonare cronice (bronșita cronică, emfizem pulmonar), afecțiuni cardiovasculare (angină pectorală, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, obstrucție arterială), boală ulceroasă, sterilitate, cancere cu diverse localizări. Fumatul determină scăderea capacității de efort, scăderea capacităţii de muncă, tulburări de memorie, scăderea rezistenței organismului la infecții prin afectarea sistemului imunitar”, au atras atenția specialiștii DSP Mureș.
De asemenea, fumatul pasiv este la fel de periculos ca fumatul activ, fumătorii pasivi fiind condamnați de către fumătorii activi să inspire aerul poluat de către aceștia. Fumatul pasiv are efecte iritante asupra ochilor, căilor respiratorii și agravează astmul bronșic. Riscul de cancer bronhopulmonar este de 10-15 ori mai mare la cei expuși la fum de țigară, iar riscul infecției căilor respiratorii inferioare este cu 50-60% mai mare la copiii expuși fumului de țigară în primii doi ani de viață.