Ce proiecte de infrastructură mare propune Primăria Tîrgu Mureș?

Care sunt principalele domenii strategice ale Planului Urbanistic General, ce proiecte de infrastructură mare va cuprinde Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Tîrgu Mureș, aspecte din Planul de Mobilitate Urbană au fost prezentate luni la prima sesiune de dezbateri publice dedicate SIDU, organizată de Primăria Tîrgu Mureș. Toate aceste trei documente strategice au fost gândite și coordonate integrat.

La Planul Urbanistic General (PUG) al Municipiului Tîrgu Mureș se lucrează de cinci ani de zile și, după aprobarea primelor două etape, se apropie de finalizare și ultima etapă, arhitectul șef al municipiului, Daniela Miheț, anunțând că probabil până în primăvara anului viitor acesta va fi aprobat. Până atunci mai trebuie obținute 4-5 avize, inclusiv de la Ministerul Dezvoltării și Consiliul Județean.
PUG atinge șase domenii strategice, primul fiind Tîrgu Mureș – pol de integrare și vector de dezvoltare teritorială. “Tîrgu Mureșul din punct de vedere al Planului Urbanistic General și al relațiilor în teritoriu trebuie să reprezinte un pol de integrare și un vector de dezvoltare teritorială, fapt pe care îl poate atinge lucrând cu teritoriul său periurban pentru că în teoria urbană sunt considerați poli și vectori de dezvoltare aglomerațiile urbane care ating circa 200.000 de locuitori, ceea ce Tîrgu Mureșul împreună cu primul cerc de comune periurbane atinge”, a subliniat arhitectul Adriana Raus, care coordonează echipa care a câștigat concursul de proiecte pentru întocmirea PUG.
Al doilea domeniu se referă la profilul de dezvoltare economică. “PUG-ul s-a preocupat de punerea în valoare în teritoriu a domeniilor de excelență din municipiu și vorbim aici de sănătate, învățământ superior, tehnologia informației, acestea ar elementele care ar aparține viitorului economic, în același timp tradiția de construire în Tîrgu Mureș, platformele economice grupate într-un anumit fel au creat posibilitatea Planului Urbanistic să seteze și o interfață care ține cont de trecut, dar zone de restructurare și urbanizare care să se preocupe de recuperarea elementelor tip industrie sau alte tipuri de dezvoltări economice care au fost în ultimele decenii abandonate, se pot recupera, se pot completa și paleta de profil economic al municipiului ar putea fi mai largă”, a arătat arhitectul Adriana Raus.
Al treilea domeniu are în vedere cadrul construit. “Tîrgu Mureșul există prin tradiție, dezvoltat pe o anumită axă nord-est, sud-vest, axa tradițional-istorică, în lungul zonei centrale actuale. Reconformarea urbanistică pe care o propune PUG-ul este scăderea presiunii pe această axă, astfel încât zona central istorică să fie mai bine protejată și valorificată, crearea altor poli de dezvoltare care să permită valorificarea acelor domenii de excelență de care vorbeam la început. Necesitatea reabilitării cartierelor tradiționale de locuit, dar și de asigurarea prin extinderi de intravilan moderate, în zona Remetea, în zona Unirii, pentru posibilitatea ca locuitorii Tîrgu Mureșului să opteze și pentru alte forme de locuire individuală”, a precizat aceasta.
Al patrulea domeniu strategic se referă la transport. “Acest capăt de autostradă ne poate lega de Coridorul IV și avem calea ferată care nu a fost de mare ajutor, fiindcă taie orașul în două, dar poate fi transportată într-o cale de circulație multimodală care să coopereze cu aeroportul și cu această axă tradițională”, a spus Adriana Raus.
Ultimele două domenii privesc gestionarea deșeurilor și protecția mediului.

Despre Planul de Mobilitate Urbană a vorbit Roxana Bocșa care a explicat care sunt direcțiile de dezvoltare. “S-a creat acest Plan de Mobilitate Urbană care se dezvoltă pe trei direcții: infrastructura transportului rutier, infrastructura transportului public, piste velo și zone pietonale. PMU dorește să aducă în orașele noastre accesibilitate în trafic, siguranță și securitate, eficiență economică, un mediu mai curat și calitate în mediul urban”, a precizat aceasta.

Inel pentru autostradă

Dana Ijac care a coordonat dezbaterea publică a prezentat și stadiul întocmirii SIDU. “Analiza socio-economică este finalizată, avem lista de proiecte, o serie de studii, dar și o serie de proiecte care au fost propuse de instituții de specialitate și de ONG-uri în ultima perioadă. (…) Astăzi, proiectele sunt grupate pe trei secțiuni de bază: mobilitate, mediu și dezvoltare urbană”, a precizat aceasta.
Ne vom opri astăzi asupra secțiunii mobilitate și a primei categorii de proiecte – Infrastructura mare de transport, de interes regional și periurban – “Scoaterea municipiului Tîrgu Murreș din izolare”.
Proiectele cuprinse în această categorie au fost prezentate de Șerban Constantin – Serviciul de Proiecte cu Finanțare Internațională.
Primul proiect vizează realizarea legăturii cu centura de ocolire a Tîrgu Mureșului Corunca – Ernei și cu Autostrada Transilvania. “Această centură ne obligă și pe noi împreună cu Autostrada care vine de la Cluj la Tîrgu Mureș să avem în vedere realizarea centurii ocolitoare a Tîrgu Mureșului pe zona sud, respectiv prelungirea Căii Sighișoarei – este vorba de trei tronsoane de lucru. Prelungirea Căii Sighişoarei va fi realizată pe trei tronsoane, și anume prelungire Calea Sighişoarei în direcţia DN 13, Tîrgu Mureş, stradă de legătură între prelungirea Calea Sighișoarei în direcţia DN 13, Tîrgu Mureş, și tronson de legătură între strada Budiului şi Autostrada Transilvania, Tîrgu Mureș.
Un alt proiect propus este tradă care face legătura între DJ135 (spre Livezeni) şi centura ocolitoare propusă de CJ Mureş (DN 13 spre Sighişoara şi DN spre Reghin)”, a prezentat Șerban Constantin.
Unul dintre participanți, Dan Crihălmeanu, a avut o sugestie legat de prelungirea Căii Sighișoarei consemnată, de altfel, în procesul verbal al dezbaterii.

“Ca soluții, dacă se poate, prelungirea Căii Sighișoarei prin unirea celor două segmente, cel dinspre Sighișoara cu cel care trece deasupra cartierului Mureșeni. A doua varianta ar fi dacă se poate insista la CNADNR pentru prelungirea A3 până în zona nodului de la Acățari. Altfel o să avem o Cale a Sighișoarei blocată”, au fost sugestiile acestuia.

Drum de legătură prin pădure

Al doilea proiect prezentat a fost cel referitor la construirea unui drum de legătură prin pădurea de la Platoul Cornești.
“Dorim să facem o stradă de legătură din această stradă și centura ocolitoare Ernei – Corunca. (…) Prin aceste proiect ar dispărea această aglomerație rutieră, s-ar decongestiona traficul atât pe zona centrală cât și pe străzile centrale, pe Gheorghe Doja, și ar da posibilitatea amenajării de noi parcări și chiar și de piste de biciclete”, a susținut Șerban Constantin.
Acest proiect, chiar de la dezbatere, pare dificil de realizat, după opiniile exprimate în sală. Astfel, Dănuț Ștefănescu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului a reamintit că: “Pădurea este arie protejată, sit Natura 2000, intrând în această procedură, va crea foarte multe probleme pentru aprobarea acestui proiect”.

Asupra acestui proiect au intervenit Tatár Béla, directorul Transport Local SA și consilierul local Mark Christian Hermann. “Aș vrea să știu – Livezeni – Spital, ce flux de mașini permite, ce mijloc de transport public se va deplasa pe acolo și cine va circula pe acolo pentru că nu cunosc pe nimeni din Tudor ca să meargă până în Livezeni ca să meargă la Spital. Această stradă de legătură nu prea ajută mobilitatea pentru că este cealaltă centură care intră la Corunca și iese la Ernei”, a întrebat Tatár Béla.
Alesul local POL a avut o poziție ecologistă și o propunere. “Nu știu de ce nu se caută soluții pentru construirea acelui drum de legătură, de exemplu, printr-un tunel sub Platoul Cornești, nu știu de ce trebuie distruse 8 ha de pădure, în condițiile în care acele 8 ha sunt vitale în ceea ce privește poluarea la care este expus orașul nostru”, a spus acesta.

Poduri peste râul Mureș

Următoarele proiecte vizează construirea unor poduri peste râul Mureș, unul în zona Aleea Carpaţi, iar celălalt lângă Azomureș. “Aici dorim să realizăm două drumuri, ele există, de fapt, ca drumuri de pământ ca să facem legătura cu Sângeorgiu de Mureș prin strada Nordului. Deci cine dorește să vină dinspre Reghin și să meargă spre Cluj, poate să aleagă varianta care este mai mult destinată traficului greu cât și această variantă. Ne dorim extinderea străzii Insulei pentru a face legătura cu un nou pod propus în zona combinatului Azomureș care va face legătura cu localitățile Sâncrai și Nazna și în același timp legătura cu strada Gheorghe Doja în nodul în care va veni Autostrada Transilvania”, a explicat Șerban Constantin.
O intervenție referitoare la propunerea de proiecte de construire a unor poduri a avut, din nou, Tatár Béla.
“Dacă vrem să creștem fluxul de călători cu mijloace de transport de călători, ca să evităm mașinile și să evităm poluarea, automat aceste artere secundare au mult mai mare prioritate și atunci trebuie să luăm în calcul zona metropolitană. (…) Dacă vedem aceste artere foarte bine gândite, trebuie să vedem și continuarea, am trecut Mureșul și de acolo ce se întâmplă? Aceste artere ne scot din Tîrgu Mureș și se blochează în zona metropolitană”, a spus directorul societății de transport public de persoane.
Celelalte proiecte de infrastructură mare propuse sunt următoarele: Tren Urban Reghin-Tîrgu Mureş-Aeroportul Transilvania-Războieni, Reparaţie capitală a podului peste râul Mureş cu pasaj superior peste linia CF Deda Tîrgu Mureş, str. Călăraşilor, Calea ferată-transmutare sau semiîngropare, Extinderea zonei periurbane incluzând şi municipiul Reghin.
În ediția de mâine vom aborda și celelalte proiecte prezentate în primele trei secțiuni. Cea de-a doua dezbatere publică va avea loc în 29 noiembrie.

Celelalte proiecte prezentate le găsiți aici și aici. 

Ligia VORO