Cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului (10 Decembrie), Sala Festivă UMF, a găzduit conferinţa „Drepturile Omului şi profesia medicală”, cu scopul de a sublinia importanţa cunoaşterii şi respectării Drepturilor Omului în context medical. Evenimentul a avut loc joi, 8 decembrie, avându-i ca invitați pe Prof. Univ. Dr.Vladimir Bacârea , care a vorbit despre „Cadre etice în cercetarea medicală”, Lector Univ. Mihaela Daciana Boloş, „Guvernanţă internaţională a Drepturilor Omului şi exercitarea profesiei de medic și Procuror Daniel Oltean, „Aspecte juridice privind drepturile pacienţilor. Malpraxis”
În introducere a luat cuvântul Petronela Cristean, studentă în anul III, care a explicat celor prezenți că instituirea oficială a Zilei Drepturilor Omului, a avut loc la plenara 317 a Adunării Generale, la 4 decembrie 1950, când Adunarea Generală a declarat Rezoluția 423 (V), prin care invita toate statele membre, precum și orice alte organizații interesate să sărbătorească Ziua Internaţională a Drepturilor Omului pe data de 10 Decembrie. Cu curaj și inspirație, studenta a făcut o trimitere la Epoca de Aur și cuvintele rostite de Nicolae Ceușescu:
”Cum se poate vorbi oare de egalitate, libertate şi democraţie între ţările bogate şi ţările care nu au nici 100 dolari pe cap de locuitor? A realiza egalitatea, înseamnă a realiza şi condiţii materiale necesare. Cum se poate vorbi în general de o absolutizare a unor aşa-numite norme democratice ignorându-se faptul că există diferite forme de democraţie? Şi îmi permit să afirm că democraţia pe care o realizăm în România este cu mult superioară decât cea despre care au vorbit unii antevorbitori”.
Principiile eticii în cercetarea medicală
Prof. Univ. Dr.Vladimir Bacârea a vorbit despre Etica în derularea cercetării, luând ca exemplu primul academician al Statelor Unite ale Americii, om de știință în domeniul obezității și a îmbătrânirii, care a a fost închis pentru fabricarea și falsificarea datelor în cel puţin 12 publicaţii şi 19 aplicaţii tip grant, pentru care a primit 366 zile închisoare. Alt exemplu este cel al lui John Sudbø, un norvegian dentist, medic, și fost cercetător medical, care a fost recunoscut ca un delapidator științific în 2006. De-a lungul unei perioade de mai mulți ani, el a fabricat rezultate în domeniul de oncologie, a fabricat date privind tratamentul leziunilor precanceroase orale, piblicând în diferite reviste medicale. Articolul care a dus la căderea lui, care a fost publicat în The Lancet , se baza pe 900 de pacienți, fabricat în întregime de Sudbø . Editorul The Lancet a descris aceasta ca cea mai mare fraudă științifică realizată de către un singur cercetător vreodată.
Speakerul a amintit și de plagiat, luându-l ca exemplu pe E.A.K. Alsabti, un cercetător medical irakian, care a copiat direct sau parțial 60 articole (Lock 1996).
”Este nevoie de etică în cercetarea medicală pentru a proteja drepturile individului, pentru a respecta intimitatea şi confidenţialitatea datelor și a asigura accesul la serviciile pe care o persoană le are de drept, pentru a asigura respectul pentru valorile morale, culturale, filozofice şi religioase și a proteja persoanele împotriva agresiunilor potenţiale, agresiuni psihologice sau sociologice” precizează Prof. Univ. Dr.Vladimir Bacârea. Principiile eticii în cercetarea medicală sunt principiul interesului şi beneficiul cercetării, al inocuităţii cercetării, principiul respectului persoanei, al echităţii, repartiţia corectă şi onestă, atât a beneficiilor, cât şi a riscurilor.
”În spațiul public se vorbește foarte mult despre drepturile pacienților, obligațiile personalului medical, abuzurile acestora și mult mai puțin despre drepturile de care beneficiază cetățenii care aleg să practice o astfel de profesie. Cum protejăm medicul prin prisma drepturilor fundamentale ale omului? Răspunsul pare simplu: sunt oameni, deci sunt protejați. Dar totuși vă invit să facem o incursiune în arealul drepturilor lor și să facem o corelație inversă. Plecând de la ce obligații au, evidențiate în mod clar în multe texte legislative, să vedem care sunt drepturile corelate acelei obligații. Vă invit să privim aceste aspecte prin lentila sistemului European de protecție a drepturilor omului și cazuistica CEDO!” a precizat ”, Lector Univ. Mihaela Daciana Boloş.
