Asociația „Neumarkt Events” în parteneriat cu Muzeul Județean Mureș și UCIMR prin proiectul „Oportunități la Tine Acasă” invită iubitorii muzicii vineri, 9 decembrie, ora 19.00 în curtea interioară a Palatului Toldalagi (Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Piața Trandafirilor nr.11) pentru un recital susținut de Mădălina Petre. Absolventă a Universității Naționale de Muzică din București secția chitară clasică Mădălina este cunoscută la Tîrgu Mureș pentru participările la Festivalul Internațional de Chitară Harmonia Cordis alături de artistul maghiar Pusztai Antal. Vineri seara, recitalul de chitară și voce al Mădălinei Petre va oferi melomanilor un repertoriu complex bazat pe interpretări originale ale unor standarde de jazz, piese de muzică pop dar și teme clasice. Mădălina Petre rămâne întodeauna pentru publicul meloman o surpriză, un mister, o provocare.
Reporter: Cine este Mădălina Ioana Petre ?
Mădălina Petre: Este masterandă în chitara clasică, intrument ale cărui taine le-a aprofundat la Universitatea de Muzică din Bucureşti, chitaristă, vocalistă şi profesoară de chitară clasică, cu un parcurs al activităţii scenice care a început încă din primii ani de studiu al muzicii.
Rep.: Când, unde și cum a început pasiunea ta pentru muzică ?
Mădălina Petre: În clasa a 3-a când, primind cadou de Crăciun o orgă colorată, am început să cânt cu ea toate cântecelele din manualul de muzică. Tatăl meu a înţeles rapid că nu puteam face atât de uşor acele melodii dacă nu aş fi avut înclinaţie către arta sunetelor, fapt pentru care m-a dus la lecţii de pian şi, … aşa a început totul.
Rep.: Cât a contribuit școala la formarea ta, atât cea de la noi cât și cea din Italia ?
Mădălina Petre: Formarea mea s-a realizat prin intermediul şcolii de specialitate. După un an studiu al pianului, profesoara mea, Doamna Virginia Zaharia m-a îndrumat să mă înscriu la Liceul de Artă din Constanţa, şi a nu a fost cale de întoarcere sau de orientare către alt domeniu. Am urmat cursul firesc, şi am venit la Bucureşti, la facultate, acolo unde am intrat într-un mediu cu mult mai amplu decât ceea ce îmi fusese dat să văd în liceu. Am studiat mult, pentru a putea fi mulţumită de nivelul meu, am avut dintotdeauna iniţiativa de a lua contact cu cât mai mulţi profesori şi mai multe sisteme de învăţământ. Aşa a luat naştere dorinţa de a aplica pentru bursa Erasmus, pe care am obţinut-o în anul IV, datorită căreia am studiat 6 luni în Italia, la Conservatorul Giuseppe Tartini din Trieste. Aici, pot spune că metoda de abordare a repertoriului şi alegerea repertoriului au fost complet diferite faţă de felul în care lucrurile se făceau în ţară. Un ritm mai lent, dar mai eficient de studiu, de conştientizare a lucrărilor abordate şi, desigur desfăşurarea examenelor sub forma recitalului cu public, au fost câteva elemente ce mi-au arătat o altă faţadă a vieţii de student muzician. Nu pot alege o variantă preferată, întrucât preferinţa mea este să învăţ de la cât mai mulţi oameni şi să preţuiesc orice informaţie bună pe care o primesc.
Rep.: De ce chitară ? De ce voce ? De ce ambele ?
Mădălina Petre: De ce nu! 🙂 Eu am vrut violoncel, dar profesoara mea de pian a spus că e un instrument prea mare pentru o fetiţă, plus că nu e foarte estetică poziţia în care se cântă. Ei bine, am ajuns la chitară unde , poziţia este … cam aceeaşi :). Nu puteam face pian pentru că era tarziu, apoi harpa, instrumentele de suflat sau percuţia m-ar fi făcut să stau la studiu până târziu în liceu, iar eu fiind din Năvodari, eram nevoită să fac naveta aşa că … s-a ales un instrument la care să pot studiat fără probleme şi acasa. Interesant criteriu nu ? Dacă as lua-o de la capăt aş studia trompeta. Vocea a venit de la sine, am cântat de mică, singură prin casă, în faţa publicului mi-am găsit curajul să apar mult mai târziu. Am început să aprofundez tainele cântatului vocal fără profesor iniţial, chiar în Italia, în timpul bursei Erasmus. Cântam în camera, de singurătate. :). Acum menţin în studiu atât repertoriul meu de chitară clasică, cât şi repertoriul instrumental vocal, pe care l-am conceput din dorinţa de a mă acompania singura şi de a da naştere unor aranjamente personalizate. Sună clasic, dar armoniile sunt de jazz. Nu este foarte uşor, dar sună tare bine, şi îmi place să studiez pentru asta în fiecare zi.
Rep.: Ai cântat alături de importanți muzicieni de pe la noi. Care au fost mai speciali pentru tine și ce ai învățat de la ei ?
Mădălina Petre: Am avut intr-adevar ocazia să colaborez cu cei mai buni instrumentişti din ţară şi să am de a face cu profesori care au avut multe de spus în formarea mea. Cel mai important este trompetistul Emil Bîzgă, cu care colaborez deja de un an. El a avut o influenţă enormă asupra viziunii mele despre muzică, despre jazz, despre frazare, intonaţie, improvizaţie. Pot cuprinde aici un spectru larg de termini, ce vizează atât noţiuni de tehnică dar şi de abordare stilistico-interpretativă. Mai mult decât atat, mi-a dat ocazia să cânt în concerte alături de Big Bandul său Jassy Jazz Orchestra, iar experianţa aceasta este în sine o sursă de învăţăminte. Îi cer părerea şi pe plan organizatoric şi trebuie să recunosc că este un om care “pune foarte bine problema”. Colaborarea cu el am început-o în formula de trio: chitară, voce, trompetă, chitaristul fiind Alex Man. Aici, sunt iarăşi foarte multe lucruri învăţate de la un om care a avut răbdarea să mă asculte cu primele mele tentative de a cânta jazz. Îi sunt foarte recunoscătoare pentru timpul care mi l-a oferit şi pentru indicaţiile bune pe care mi le-a dat întotdeauna la momentul potrivit. Nu în cele din urmă, chitaristul alături de care am cântat pentru prima dată într-un festival: Pusztai Antal . Este şi acum o mirare pentru mine. Este chitarist de clasică, de jazz şi din tot ce se poate împleti mai frumos din aceste două genuri. Libertatea este unul din elementele ce îi caracterizează compoziţiile şi interpretările, iar pe plan tehnic este un virtuos care te lasă cu gura căscată. Am avut o deosebită plăcere să cânt alături de el la Festivalul Internaţional de Chitară Clasică Harmonia Cordis, de-a lungul a trei ediţii.
Rep.: Cum a fost experianța ta la Harmonia Cordis ?
Mădălina Petre: Eu iubesc chitara clasică iar acest festival este unul din cele mai importante evenimente dedicate chitarei clasice, cu desfăşurarea în Romania. Să particip ca şi vocalistă în mediul meu de chitariști a fost o experiență minunata și o confirmare din partea organizatorului Beke Istvan, a profesorilor și colegilor de la chitară clasică. Experința de lucru cu Pusztai Antal, concertele cu el, maniera în care a fost ales și lucrat repertoriul vocal sunt câteva repere din mica istorie a pregătirii mele muzicale, în planul organizării unui concert de succes. Sunt noțiuni pe care le-am învățat cu ocazia acestei experiențe.
Rep.: Ajungem în curtea unui frumos palat din Târgu-Mureș (Palatul Toldalagi). Ce ai pregătit pentru concertul de vineri, 9 decembrie ?
Mădălina Petre: Întalnirea noastră de vineri va fi o frumoasă poveste armonică. Vreau să vă cant acele aranjamente instrumnetal vocale despre care vă ziceam. Spiritul improvizatoric este prezent într-un context al scriiturii și sonorității clasice. Standard jazz, bossa nova, clasic și … nu vreau să vă spun mai mult.
Rep.: Cine te va acompania ?
Mădălina Petre: Chitara mea, construită de Constantin Dumitriu și achiziționată de către scumpii mei părinti pe care nu îi pot omite în această discuție, lor le datorez totul!
Rep.: O invitație pentru public să vină la concert…
Mădălina Petre: Îmi place mult că vin sarbatorile și că întâlnirea noastră este fixată în această perioadă. Jazz-ul sună a Crăciun, iar Crăciunul denotă bunatate, înseamnă că jazzul este bun 🙂 Aceasta este starea despre care vreau să cânt vineri. Îmi doresc nespus să vă revăd pe toți cei pe care v-am avut alături și la alte concerte în Târgu-Mureș. Vă astept cu drag !
Foto: Ștefan Rotaru
