Nicolae Ploeşteanu (PRU), soluţii la problemele învăţământului românesc

De profesie cadru didactic la Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş, Nicolae Ploeşteanu este propunerea de pe primul loc pentru Senatul României a Partidului România Unită (PRU) Mureş la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016. Una din priorităţile lui Nicolae Ploeşteanu este reformarea şi depolitizarea învăţământului din România, domeniu despre care candidatul PRU consideră că are nevoie stringentă de modele viabile de parteneriat public-privat atât pentru formarea adecvată, conform cerinţelor pieţei, a elevilor şi studenţilor, cât şi pentru pregătirea continuă a cadrelor didactice.

Reporter: Domnule Nicolae Ploeşteanu, veniţi din mediul academic, unde aţi reuşit să performaţi alături de studenţii pe care i-aţi coordonat în diverse competiţii naţionale şi internaţionale. Care consideraţi că e principala problemă cu care se confruntă învăţământul din România şi ce soluţii aveţi?

Nicolae Ploeşteanu: Învățământul din România este singura victimă reală pe termen lung, deoarece rolul pe care acesta trebuie să îl aibă s-a pierdut sau cel puțin este atins în prezent sub un anumit prag critic. Surprinzător este că nu s-a pierdut neapărat datorită lipsei informațiilor adecvate, a manualelor sau a numărului de ore alocate diferitelor activități curriculare. Concepția mea despre învățământ este că acesta trebuie să se arate concomitent sub două înfățișări: informațională și emotivă. Cea de-a doua este mai importantă poate decât prima, însă ambele sunt în mod inextricabil legate pentru a exista o „eficiență”. Eu cred că tot această înfățișare „emotivă” este cea care s-a distrus și care lipsește în genere. De ce? Emotivitatea este reflexia sentimentelor, a bucuriei cunoașterii, a cercetării și a dorinței de a exista în lumea cărților și a întrebărilor. Dar cum poate această bucurie să mai existe într-o țară în care 90 la sută din informațiile de la televizor sunt doar certuri, arestări, acuze ori reclame lipsite de har! Cum poate această bucurie să existe atunci când copii, adesea, nu au un program bine stabilit, participă la ședințe alături de profesori „certați” în public de părinți nemulțumiți și plătiți ca și cum ar fi „scursura” unei societăți. Eu adesea îi spun acestui sistem „mașină de spălat”. Din când în când încerc să mă arunc și eu, împreună cu câțiva studenți, din această mașină de spălat! Efortul este imens, dar mi se întâmplă ceea ce mi s-a întâmplat în copilăria mea: totul devine un basm și o poveste! Acum, înțelegeți ce înseamnă emotivitatea? Copilul este o minune, dacă părinții, mediul sau sistemul școlar nu-l lasă să strălucească mereu, mai departe învățământul se transformă într-o armată de psihologi în cel mai bun caz.

Reporter: Ne puteţi dezvălui câteva din priorităţile PRU, şi ale dumneavoastră, de reformare a Învăţământului?

Nicolae Ploeşteanu: Unele probleme sunt general valabile în toate domeniile, în timp ce altele sunt specifice. Politizarea sistemului școlar a fost măsura strategică prin care în ultimii 26 de ani au fost prezenți la conducerea sistemului oameni fără dragoste de copii și orientați spre politica partidului decât spre profesionalism; ca urmare, depolitizarea sistemului este un obiectiv strategic și este simplu de realizat, dacă există consens politic în acest sens. Parteneriatul public-privat trebuie să asigure baza logistică și cele necesare copiilor, dar și să asigure sistemul de formare continuă a cadrelor didactice. Formarea continuă este cheia problemelor esențiale din învățământ; majoritatea „punctelor” obținute în cadrul activităților de formare continuă sunt lipsite de relevanță pedagogică propriu zisă. Câteva centre de formare continuă, de excelență, permit celor care urmează aceste cursuri, obligatoriu, la intervale rezonabile de timp, să aibă entuziasmul necesar lucrului cu copii, elevii, studenții. Această cerință specifică trebuie cuplată cu o salarizare confortabilă dascălilor, educatorilor, învățătorilor. Sunt foarte multe probleme, eu doar am enumerat câteva.

Reporter: Avem foarte mulţi absolvenţi de studii superioare care au o diplomă, şi atât. Care e viziunea dumneavoastră în ceea ce priveşte găsirea unei formule adecvate între specializările universităţilor şi cerinţele reale ale pieţei forţei de muncă?

Nicolae Ploeşteanu: Aș putea scrie o carte pentru fiecare dintre întrebările dumneavoastră. Piața forței de muncă trebuie să se cupleze la salarizarea adecvată unei specializări și am aici în vedere creșterea salariului minim pe economie. Este modalitatea cea mai importantă de a-i reține în țară pe absolvenți. Altfel, în general, problema nu este corelația dintre specializare și piața forței de muncă, ci absența unui sistem „de branșă” autentic, care să-i preia pe studenți, la care se adaugă în general un învățământ slab. În ultima perioadă pare să-și repornească motoarele și învățământul, dar tot slab rămâne: îi lipsește emotivitatea, așa cum vă spuneam anterior – bucuria de a cunoaște, transmisă și receptată.

Reporter: Ce măsuri consideraţi că ar trebui luate pentru a diminua discrepanţele salariale existente între angajaţii din sistemul educaţional şi cei din alte domenii?

Nicolae Ploeşteanu: Măsurile trebuie să fie sistemice, coerente și integrate, altfel nu pot să-și atingă rezultatul. Opinez că toate resursele financiare trebuie îndreptate spre educație și sănătate în primul rând. Mai departe, toate sistemele sociale se vor întări cu persoane de calitate și puternice, iar oamenii vor începe să zâmbească și să se aprecieze. În prezent, locurile de muncă se caracterizează prin lipsă de empatie între angajați, înlocuită în mod „șiret” cu ceea ce se numește „teambuilding”. Am lucrat o vreme în administrație și știu că sunt fonduri suficiente, însă trebuie o mână de fier care să le scoată la suprafață și să le redirecționeze.

Reporter: Pe pagina dumneavoastră de Facebook v-aţi exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia în care se află Aeroportul Internaţional „Transilvania”. Care e soluţia pe care o vedeţi pentru deblocarea situaţiei?

Nicolae Ploeşteanu: Soluția nu este una obișnuită: cred că Ministerul Apărării Naționale sau Ministerul Afacerilor Interne trebuie să preia cu titlu temporar acest obiectiv. La aeroport, cearta dintre partidele câștigătoare din Mureș pentru a obține avantaje materiale, combinate cu rezoluția politică de a fi un oraș cât mai slab economic a condus la prejudicierea a sute de mii de cetățeni și de firme care prestau servicii accesorii. Interesul ca Târgu-Mureșul să fie un oraș slab dezvoltat economic a aparținut mai multor partide, motivul fiind descetățenirea locuitorilor din zonă cu consecința căutării unui loc de muncă în străinătate sau în alte zone. Este o politică subversivă. Din nefericire actuala strategie cu privire la investiții a scos Târgu-Mureșul de pe calendarul imediat al investițiilor. De aceea, singurele instituții capabile să își asume o răspundere și să ia măsuri adecvate sunt cele menționate adineaori, departe de reaua voință sau incapacitatea aleșilor locali. Mi-aș fi dorit o comunitate care să reacționeze mai eficient la problemele pe care i le-au făcut alții și să iasă în „stradă” până când se stabilește o alternativă neprejudiciantă. Suntem prea ardeleni și civilizați față de atâția hoți și spoitori!

Reporter: Spuneţi-ne, vă rog, şi câteva date despre dumneavoastră…

Nicolae Ploeşteanu: Îmi place să vă spun că mă consider extrem de norocos din multe privințe, deoarece am fost educat să iubesc viața și oamenii, chiar dacă acest tip de educație îmi aduce uneori surprize dureroase. Am puterea să revin la atitudinea pozitivă în special pentru că sunt extrem de credincios în interiorul meu. Această credință în Dumnezeu m-a liniștit de-a lungul unor dificile probleme cu care m-am confruntat atât în profesie cât și în afara ei. Mă caracterizează atât acțiunea cât și teoria. Acum sunt directorul Departamentului de Drept și Administrație Publică din cadrul Universității „Petru Maior” din Târgu-Mureș, dar am lucrat în numeroase poziții: anchetator în Ministerul Afacerilor Interne, consilier, șeful serviciului de drept internațional, european și drepturile omului din același minister. Am lucrat în domeniul resurselor umane și a anticorupției. Am avut multe rezultate, dar important este că am încercat să transmit din experiența mea studenților. Am participat la multe „dosare” importante, însă îmi place să amintesc una dintre situațiile aparent nesemnificative, dar care îmi dau o satisfacție interioară aparte: în 2006 am elaborat textul actului normativ care permitea cetățenilor români să circule cu cartea de identitate în Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2007. Îl terminasem pe la 4 dimineața împreună cu un coleg, după care am dormit cu capul pe birou… liniștiți. În paralel, am lucrat din 1997 la Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureș și am parcurs toate treptele didactice.

Reporter: Care sunt motivele înscrierii dumneavoastră în PRU şi în competiţia electorală din 11 decembrie?

Nicolae Ploeşteanu: Sunt numeroase motivele și au legătură atât cu contextul cât și cu anumite idei personale. În plan local acest partid are un specific, anume de a promova valorile declarate ale fostului PUNR. Eu îmi doresc de la acest partid să promoveze un naționalism autentic progresist, sub umbrela căruia ne vom găsi bunăstarea cu toții, indiferent de etnie. Dealtfel, ce am făcut în viață asta voi face și mai departe: umblă vorba în târg, că există viață și după alegeri! Sigur, glumesc! În copilărie am întâlnit în casă oameni deosebiți, iubitori de cultură, cu spirit și har, puternici și optimiști: mi-au transmis fără să știe ceea ce transmit și eu mai departe.

A consemnat Alex TOTH

Comandat de PRU Mureș. Cod AEP: 11160009