Share

Home / Interviu / Andreea Ciucă, președinte AMR, mesaj către Parlament, CSM și justițiabili

Andreea Ciucă, președinte AMR, mesaj către Parlament, CSM și justițiabili

Din 19 decembrie, după un vot unanim al membrilor Consiliului Director al Asociației Magistraților din România (AMR), judecătorul mureșean Andreea Ciucă este noul președinte interimar al acestei asociații profesionale. Magistratul a expus, într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi, prioritățile mandatului său până la Conferința Națională a AMR din octombrie 2017, provocările pe care AMR le-a avut în 2016, recomandările pentru noul Parlament, așteptările de la viitorul Consiliu Superior al Magistraturii și un mesaj pentru justițiabili.

 

Reporter: Doamnă judecător Ciucă, sunteți noul președinte al Asociației Magistraților din România, ce priorități v-ați fixat pentru mandatul dvs.?
Jud. Andreea Ciucă: În primul rând este vorba de un interimat pentru că noi am hotărât să facem Conferința Națională în octombrie 2017, când se vor alege organele de conducere, știți că această schimbare la vârful AMR-ului a venit dintr-un motiv obiectiv și fericit, în același timp, în sensul că Gabriela Baltag a ocupat prin votul nostru un post în Consiliul Superior al Magistraturii și atunci era în incompatibilitate între acea funcție de membru în CSM și funcția de președinte al Asociației Magistraților din România. În acest context, Consiliul Director, întrunit în ședință ieri (n.a. luni, 19 decembrie), a hotărât, așa cum spuneam, ca interimatul să fie asigurat de mine, iar împreună am stabilit ca în luna octombrie 2017 să facem alegeri. Referitor la priorități, noi am lucrat împreună cu Gabi, întotdeauna ne-a consultat pe noi, cei din Consiliul Director, ea a fost cea care a dat glas, cu curaj și cu tenacitate, gândurilor noastre, dar noi am lucrat împreună și din acest punct de vedere nu vreau să spun că este vorba de o schimbare sau de alte priorități. Noi am discutat un plan de măsuri, o linie orientativă pe care trebuie să mergem având în vedere prioritățile de moment, dar care nu s-au schimbat radical față de acum 2 sau 3 luni. În acest sens o să vi le spunem pe parcurs în luna ianuarie când o să începem o seamă de interpelări la instituțiile statului, în legătură, bineînțeles, cu starea, activitatea sistemului judiciar.

 

Provocările anului 2016

 

Reporter: Care au fost provocările majore pentru magistrați în 2016 și cum au fost acestea soluționate, dacă acestea au fost soluționate deja?
Jud. Andreea Ciucă: Provocările majore sunt foarte multe și noi ne-am străduit să răspundem acestora și chiar am avut și rezultate. Una dintre cele mai recente este cea cu privire la consilierul de etică. Există Hotărârea CSM-ului prin care se stabilea consilierul de etică la instanțele judecătorești, noi am formulat acțiune în justiție împotriva acestei hotărâri, cu argumente foarte clare și solide și, în prima instanță, acțiunea noastră a fost admisă. Probabil că se va exercita cale de atac, dar, până la această oră, această acțiune este o reușită.
Apoi știți că în colaborare cu Uniunea Națională a Judecătorilor din România au fost acele acțiuni determinate de afirmația unui general referitoare la câmpul tactic și la modalitatea în care există anumite supravegheri în sistemul judiciar, fără să ni se dea detalii și temeiuri legale ale acestora.
De asemenea, au fost preocupări legate de statutul magistratului și de relațiile în cadrul sistemului, adică relațiile procuror-magistrat, mai ales atunci când este vorba de soluționarea dosarelor, de modalitatea în care suntem priviți în interior și, mai ales, în exterior față de celelalte puteri ale statului. Noi atunci când ne-am afirmat independența, pentru care se pare că trebuie să luptăm în fiecare an cu noi și noi provocări, chiar dacă ele sunt noi, sunt aceleași provocări cu privire la independență, dar de câte ori am afirmat-o și am luptat referitor la ea, am considerat-o în mod conștient ca venind la pachet cu drepturi și obligații.
Printre altele este vorba și despre salarizarea magistraților, dar asta nu înseamnă că noi am cerut drepturi salariale în plus, ci că am dori să fie o lege fundamentată și o lege în care să fim priviți în aceeași manieră ca celelalte puteri ale statului.
Apoi am făcut cereri de intervenție în favoarea magistraților în procesele în care am considerat că ei au formulat acțiuni ce au consecințe asupra stării sistemului și asupra statutului magistratului, întrucât asociația noastră apără interesele magistratului atât ca individ cât și în ceea ce privește colectivitatea. O seamă dintre aceste cereri de intervenție accesorie în favoarea magistraților reclamanți au fost admise.
Foarte important este pachetul numit legile justiției, la care Gabriela Baltag împreună cu mine am participat atât la Senat cât și la Ministerul Justiției pentru discuții ample, amănunțite, AMR-ul a făcut și un răspuns, un material în legătură cu aceste modificări, este vorba despre un apel care are în jur de 120 de pagini, ne-am susținut punctele de vedere, de asemenea, foarte argumentate, până la urmă nu știm forma în care Ministerul Justiției a hotărât să trimită organului legiuitor aceste modificări, tocmai de aceea vom reîncepe să solicităm detalii pe această temă pentru că sunt foarte importante, pentru că este vorba despre legea de organizare judecătorească, de legea privind statutul magistratului, de legea CSM-ului, deci despre trei legi de bază ale justiției române.
Lucrurile sunt mult mai detaliate și o să vi le aduc la cunoștință pe măsură ce vom continua la începutul anului demersurile în toate aceste sensuri.

 

Recomandări pentru noul Parlament

 

Rep.: Avem în România, poate, una dintre cele mai stufoase legislații din lume, ce recomandări ați putea face din poziția dvs. de președinte al AMR pentru simplificarea legislației, în contextul în care avem un nou Parlament, iar, la cât de stufoasă este legislația, e aproape imposibil ca un justițiabil să o cunoască, însă avem totuși acel principiu de drept care spune că “Necunoașterea legii nu te absolvă de vină”.
Jud. Andreea Ciucă: Este adevărat, atunci când doamna judecător Mona Pivniceru era ministrul Justiției, știu că a fost făcută o statistică și în acele timpuri existau 13.400 de acte normative în vigoare, de atunci, cu siguranță, numărul acestora a crescut. Acum nu putem să nu recunoaștem că o serie dintre aceste acte normative sunt determinate și de apartenența noastră la Uniunea Europeană și de necesitatea armonizării legislației. Dar nu aceasta este problema majoră. Într-adevăr cred că avem situații de supralegalizare și situații în care aceleași instituții juridice se modifică succesiv, des, așa încât ne pun probleme și nouă ca magistrați, darmite cetățenilor în folosul cărora aceste legi ar trebui adoptate.
Ce recomandare aș putea da organului legiuitor? Să se aplece cu foarte mare atenție asupra solicitărilor când vin din partea subiecților de drept pentru modificarea unor acte normative sau, atunci când le adoptă, să țină seama de necesitatea unui dialog anterior, nu numai la nivel de Guvern, ci și la nivelul asociațiilor profesionale ale magistraților, pentru că, indiferent în ce domeniu, o lege este adoptată, ea conține și chestiuni referitoare la procedură, dacă este într-un alt domeniu și, cu siguranță, magistrații trebuie să fie consultați, cu atât mai mult atunci când este vorba de legi ale sistemului nostru sau de legi care au consecință directă sau indirectă asupra societății, privită și din prisma sistemului judiciar.
A legifera este un proces foarte greu, dar din experiențele grupurilor de lucru formate din colegii noștri, și aici mă refer nu doar la colegi din AMR, ci la magistrați, la profesori universitari, la specialiști, nu știu dacă există o aplecare detaliată în organul legiuitor, detaliată ca preocupare, ca propensiune și ca timp, în legătură cu aceste acte normative.
Pe de altă parte, ele sunt și foarte multe pe masa Parlamentului, nu e ușor de găsit un echilibru, una peste alta, nu pot să spun că avem o acuză clară față de organul legiuitor sau că avem o acuză clară pentru noi ceilalți care nu am reacționat. Ați văzut că și de o parte, și de alta, reacțiile au fost destul de multe, dar aveți dreptate în final, avem o puzderie de acte legislative care nu sunt întotdeauna ușor de decelat.

 

Ce așteaptă AMR de la noul CSM?

 

Rep.: La începutul anului viitor își va începe activitatea noul CSM. Cum a decurs colaborarea AMR cu vechiul CSM și ce așteptări aveți de la noul, în privința relației asociației pe care o prezidați și viitorul consiliu?
Jud. Andreea Ciucă: Cum a fost colaborarea cu fostul CSM o știți foarte bine. Am întâmpinat multe greutăți, nu a fost o colaborare ușoară, aș spune că a fost una rugoasă, pentru că impresia, și nu numai impresia noastră, ci elementele pe care le-am avut ne-au făcut să observăm cu supărare că, în anumite situații, acest CSM nu a rămas cu noi și pentru noi.
Asta este speranța nedisimulată cu care am votat noul CSM, să vedem că rămâne alături de noi oricât de tentant ar fi turnul de fildeș, pentru că votul nostru a fost dat în acest sens de fiecare dată, avem nevoie de un organ reprezentativ, asociațiile profesionale nu își fac un scop în sine din a nega acțiunile CSM-ului sau din a știrbi din autoritatea acestuia, nicidecum, noi am dori să vedem că merge atât de bine CSM-ul, încât să nu avem prea multe de spus.
Ne dorim efectiv o colaborare, consultarea asociațiilor profesionale, s-au întâmplat destule situații în care să aflăm că au plecat anumite proiecte de la CSM fără ca nouă să ni se spună nimic și apoi am încercat să luăm procedura din urmă, în galop, și apoi să vedem ce putem face. Sau să nu fie o consultare formală. Asta nu înseamnă că vom ajunge întotdeauna la un punct comun de vedere, dar înseamnă că din această colaborare face parte, în mod fazic, consultarea asociațiilor profesionale cu CSM-ul.
Și cum v-am spus să îi simțim că sunt pentru noi și că rămân cu noi.

 

Rep.: Ce le-ați transmite justițiabililor, în condițiile în care, în ultimii ani, în barometrele de opinie, rezultatele nu au fost întotdeauna în favoarea justiției?
Jud. Andreea Ciucă: Nu, rezultatele nu sunt, din păcate, în favoarea justiției, eu nu le pot transmite că, de azi pe mâine, lucrurile se vor schimba, nu ne propunem să folosim cuvinte mari și nu am cum să le spun justițiabililor că totul este roz în justiție, în sistemul nostru, dar pot să le spun că cei pe care îi cunosc și cei cu care lucrăm au bună-credință și au dorința de a face ceea ce trebuie să facă în calitate de magistrați și că au dăruire în această profesie.
Mulți din această țară care au intrat în contact cu justiția ar putea să îmi replice că sunt nemulțumiți sau că au văzut lucruri care din punctul nostru de vedere nu ar trebui să existe. Probabil că punctual nu i-aș putea contrazice, dar asta nu înseamnă că întregul sistem trebuie blamat și nu înseamnă că în strădania noastră nu există și puncte negative. Eu cred că trebuie să le transmit că avem nevoie să fim realiști atât noi, care facem parte din sistem, cât și justițiabilii, iar această realitate se compune din a cunoaște și plusurile, și minusurile sistemului.
Ligia VORO

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Ce se mai discută în Consiliul Local Târgu-Mureș

Dispoziția  nr. 2.816 din 12 decembrie2019      privind convocarea Ședinței  ordinare a Consiliului local al municipiului …

Share
Share