Home / Business / Exemplul Hirschmann România, prezentat de Virgil Traian Roman

Exemplul Hirschmann România, prezentat de Virgil Traian Roman

Distribuie

Un sistem de management dezvoltat în România de echipa Hirschmann Romania a fost apoi implementat în alte unități ale companiei austriece din lume. Cum a fost acesta dezvoltat, ce presupune, de ce a fost nevoie de un sistem propriu, a punctat Virgil Traian Roman, directorul general Hirschmann România, la conferința “Ce vor investitorii români și străini în 2017”, organizată de revista Transilvania Business la Hotel Grand din Tîrgu Mureș, în 14 decembrie.

 

În anii 2007-2008, Hirschmann Automotive din Austria investea în România, în Parcul Industrial Mureș SA, într-o linie de producție, decizia fiind influențată de costurile reduse din țara noastră. Echipa de management a companiei Hirschmann România a dezvoltat în acei ani un sistem propriu de management utilizat apoi în alte unități dezvoltate de către compania mamă.
“Produsul pe care l-am dezvoltat noi aici, în România, mă refer la acest sistem de management care în momentul de faţă stă la baza sistemelor de producţie pe care compania din Austria le-a deschis în Mexic, în Maroc şi în China. Prezentarea face parte dintr-un manual de instruire care este utilizat pentru toţi angajaţii, începând de la personalul direct şi indirect”, a prezentat Virgil Traian Roman, directorul general al Hirschmann România, la conferința organizată de către echipa revistei Transilvania Business și Zi de Zi, în 14 decembrie.
Sistemul de management a plecat de la un obiectiv trasat de către reprezentanții companiei mamă, și anume ca Hirschmann România să producă, pentru sectorul automotive, cablaje la un cost redus. Însă, managementul românesc al Hirschmann s-a dus mai departe, fixându-și ca obiectiv specific să ajungă cei mai buni din grup. Iar pentru atingerea sa a fost nevoie de o viziune și de o misiune, completate, după cum aminteam, de propriul sistem de management.
“Viziunea noastră, a echipei din România, a fost să fim cei mai buni din grup, să fim benchmark, să fim un model de afaceri atât pentru zonă, cât şi pentru cei din afară.
Mulți dintre clienții noștri au venit cu preconcepția că noi ne realizăm produsele printre cartofi și au plecat de aici cu concluzia că suntem peste fabrici din țări din Vest, unde au implementat ei un sistem venit de la nivel central. Noi ne-am dorit să fim cei mai buni și pentru asta noi am dezvoltat acest sistem de producție care are la bază implicarea și dezvoltarea angajaților încă de la faza de angajare. Tot acest sistem se bazează pe oameni, dacă nu ar fi fost oamenii, în primă fază convinși, nu ar fi înțeles de ce facem și ce vrem să facem, nu s-ar fi implicat”, a subliniat directorul general Hirschmann.

 

Problema angajaților

 

Managerii Hirschmann România au învățat din propriile experiențe. Astfel, la începuturi căutau oameni pentru producție, însă nu îi găseau, chiar dacă și-au făcut publicitate sau au contractat companii de recrutare. Însă au omis să își targeteze căutările, să definească foarte clar ce așteptări au de la viitorii angajați.
“Mai târziu ne-am maturizat puțin și am început să definim ce fel de oameni vrem, de unde, ca să se potrivească cu modelul nostru, să se potrivească cu viziunea noastră. Apoi am început să îi căutăm pe acei oameni care să ne împărtășească viziunea”, a punctat Virgil Traian Roman.
Pasul următor a fost instruirea. “Suntem singura companie din domeniu pe o rază de 100-120 km și a trebuit să ne dezvoltăm noi oamenii, pornind de la operator până la director, aș putea spune, pentru că niciunul dintre membrii echipei de management cu care am început nu a fost pe poziție de management înainte să vină în companie”, a precizat managerul.
Au fost create astfel două sisteme de training – Școala Hirschmann și Academia Hirschmann.
Primul în care fiecare angajat pornește într-o dezvoltare de carieră care durează aproximativ 30 de zile. “O persoană care ocupă poziția de assistant manager pornește de la poziția de operator după care trece și evoluează în cele 30 de zile în cadrul companiei până la poziția la care a fost angajată. În felul acesta, orice persoană pe care o întâlniți poate să vă spună cu ce se ocupă compania. Dacă poate să spună ce face fiecare persoană din companie, poate să recunoască produsul companiei și poate să susțină în fața oricui compania, viziunea și produsele companiei”, a explicat Virgil Traian Roman.
Academia Hirschmann a fost gândită pentru a suplini lipsa educației profesionale din sistemul de învățământ românesc. “Noi avem ca și proces de bază injectarea de mase plastice. Din acest punct de vedere găsești foarte greu în România specialiști – ingineri, tehnicieni. O dată cu desființarea școlilor profesionale, mai nou reînființate de doi ani, a dispărut această clasă de specialiști. Vorbim despre salariul minim foarte mult, dar nu vorbim despre tehnicieni și consider că, în acest moment, în toată industria din România lipsesc acești tehnicieni, acești maiștri și care pot să țină locul și unui inginer în partea operațională. Din păcate, pe anumite zone, pe poziții de maiștri suntem nevoiți să lucrăm chiar cu oameni care au studii superioare, de ingineri”, a analizat directorul general starea pieței forței de muncă dedicată industriilor dezvoltate în țara noastră.
În acest scop, Hirschmann România a organizat cursuri interne, dar și colaborări cu firme sau cu organisme externe, cum ar fi Camera de Comerț, sau cu firme care sunt certificate pentru calificarea personalului.

 

Piramida răsturnată

 

Următoarea etapă în dezvoltarea sistemului a fost ca Hirschmann România să aibă procese care să confirme succesul, implicându-i pe toți, de la operator la management.
“Astfel, dacă sistemul clasic de management este o piramidă în care sus se află managerul și jos se află cei care adaugă valoare, în cadrul organizației noastre, este un triunghi, al cărui vârf, acolo unde se află managerul, este jos. Rolul managerului în compania noastră nu este de a fi susținut de producție, ci este un facilitator care creează un mediu în care valoarea se poate dezvolta, în care cei care aduc valoare să se poată concentra pe acel moment, pe acea activitate care aduce valoare”, a subliniat Traian Virgil Roman.
Una dintre “obligațiile” conducerii companiei a fost să le dea siguranța pâinii de toate zilele angajaților.
„Oamenii cu care lucrăm noi în zona de producție caută în primă etapă siguranță, siguranța locului de muncă, singuranța plății, astfel că în 9 ani, de când suntem pe piață, nu am întârziat nici măcar o zi cu plata salariilor. În felul acesta am reușit să ne câștigăm încrederea angajaților”, a spus Virgil Traian Roman.

 

Îmbunătățirea continuă a performanței

 

Directorul general al Hirschmann România a mai adus în discuție ce a însemnat pentru companie implementarea Sistemului de Management Kaizen.
“Sunt câteva metode de bază, noi le-am aplicat pornind de la câteva analize,
e un sistem de organizare în 5 pași care poate fi implementat la nivel de business până la nivel personal, în care te organizezi plecând de la selectarea lucrurilor care aduc valoare și care nu au valoare. Pasul următor ar fi aranjarea acestor lucruri în funcție de utilitatea lor. Urmează pasul al treilea în care se elimină practic non-valoarea. Pasul 4 este standardizarea, iar pasul al cincilea îmbunătățirea”, a punctat pe scurt Virgil Traian Roman.
Standardizarea, în viziunea managerului general Hirschmann, înseamnă cea mai bună practică la un moment dat, care este “doar treapta pe care călcăm în definirea următorului standard”.
O parte se referă la standardizarea muncii, în condițiile în care vorbim de o companie care are 1500 de angajați direct productivi, care lucrează în trei schimburi în două hale, aflate la mai puțin de 10 km una de cealaltă, și aproape 2000 de salariați în total.
„Într-o firmă cu aproape 2000 de oameni este dificil să controlezi activitatea fără niște standarde, niște metode sau niște pași care se realizează periodic. În momentul în care apare o deviație se poate ușor observa și se poate rezolva rapid”, a explicat Virgil Traian Roman necesitatea standardizării muncii.
Și asta face legătura și cu următorul pas – partea de standardizare a rezolvării problemelor.
“Ce facem când se întâmplă ceva? De cele mai multe ori când ne lovim de probleme ca și cum ar fi prima dată. Dar dacă avem o metodă standard de rezolvare, atunci trecem acea problemă prin toți pașii. Important este ca aceste metode să fie cunoscute de toată lumea, noi implicăm în aceste metode de rezolvare a problemelor toate nivelele de decizie și, inclusiv, operatorii pentru că ei sunt lângă mașini, ei cunosc mai bine, ei adaugă valoare. Întotdeauna le spun că nivelul 1 de rezolvare a problemelor îl reprezintă omul de lângă problemă, omul care lucrează lângă mașină. Nivelul 2 îl reprezintă inginerul care este specialistul. Nivelul 3 îl reprezintă managementul care are banii să rezolve problemele, nu are neapărat și cunoștințele. Nu ne așteptăm de la management să cunoască 100 % cum funcționează o mașină, ci trebuie să știe de unde să aducă o resursă suplimentară”, a explicat directorul general al Hirschmann România.
Nu trebuie uitat procesul de îmbunătățire continuă. Dacă încercăm o explicație, dezvoltarea unei afaceri și implementarea unui sistem de management nu este suficientă în mediul concurențial acerb de azi, astfel că procesele necesită ajustări continue.
Ultima etapă din metodele de bază o reprezintă fabrica virtuală prin care managementul transmite transparență în companie, iar întreg personalul este informat de ceea ce se întâmplă.
“Pentru asta avem o întâlnire anuală cu toți angajații în care prezentăm rezultatele companiei, în care prezentăm viziunea companiei, în care prezentăm planurile pe următorii ani”, a susținut managerul general.
Iar, în concluzie, implementând acest sistem, toate aceste metode, toate procesele, Hirschmann România a avut o dezvoltare profitabilă, creând un business pe termen lung, un business sustenabil.

Ligia VORO


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

PROPUNERE. Consiliu Comunitar Consultativ în Ungheni

Distribuie Primarul orașului Ungheni, Victor Prodan, a inițiat, în data de 26 martie, un proiect …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.