Campania electorală în Mureş, între anost şi inspiraţie

În judeţul Mureş, campania electorală s-a desfăşurat în note anoste. Parţial, din cauza modului impus de noua legislaţie, dar şi prin abordarea proprie a partidelor, lipsite de inspiraţie în identificarea unor metode moderne de comunicare politică.

Partidul Social Democrat a optat pentru o strategie simplă, fără riscuri, dar foarte bine integrată în mesajul naţional. Gliga & co au mers pe mâna printului şi au promovat materialele naţionale ce detaliau programul de guvernare al PSD. Pentru proiectele şi candidaţii locali au editat mai multe numere din „Telegraful de Mureş”, fiecare în 50.000 de exemplare. Au insistat pe întâlnirile directe cu alegătorii, în special în spaţii publice – pieţe şi târguri, unde l-au promovat pe Horea Soporan, însoţit de familie. Ieşirile au fost în special în localităţile unde PSD nu are primari lăsând, dimpotrivă, spaţiu de manifestare edililor social democraţi acolo unde aceştia deţin controlul. Soporan a exploatat bine şi zona TV, fiind prezent în emisiuni de prezentare, dar mai puţin în dezbateri. Online-ul nu a fost punctul forte al PSD în Mureş, dar merită un punct de apreciere echipa, constituită probabil ad-hoc, a tinerilor care au reacţionat la mesajele concurenţei politice.

Partidul Naţional Liberal a avut vizibilitate prin doi din cei trei candidaţi eligibili. Cristian Chirteş şi Mara Togănel au avut întâlniri în mai toate localităţile judeţului, indiferent de culoarea politică a primarilor. Doru Oprişcan a fost mai reţinut în ieşirile publice, coordonând, probabil, din sediul din Piaţa Trandafirilor campania judeţeană. Online-ul PNL şi în special al candidaţilor de pe locurile eligibile, a fost exploatat prin postări curajoase şi în modalităţi tehnice şi vizuale care i-au evidenţiat pe liberali în acest domeniu. Dezbaterile televizate l-au avut pe Cristian Chirteş în prim planul celor mai multe emisiuni. Liberalii au editat publicaţia proprie – “Glasul Mureşului”, într-un tiraj de 30.000 de exemplare.

ALDE a insistat mult pe online, postările Danei Varga şi ale lui Raul Boroş – candidatul de pe locul 1 la Senat nefiind însă coordonate în jurul vreunei strategii identificabile. Întâlnirile cu alegătorii s-au desfăşurat în nota clasică, în care textele de pe Facebook explicau “strângerile de mână”. În rest, pe online-ul ALDE Mureş Tăriceanu a fost din nou port drapel, mesaj completat cu armonia de la nivelul filialei mureşene, sugerată de echipa Varga-Boroş-Duma.

Partidul Mişcarea Populară l-a avut ca singur vector de imagine pe candidatul eligibil la Camera Deputaţilor. Marius Paşcan a centrat şi a dat cu capul. Campania PMP Mureş nu s-a distins prin nimic special, dar a fost tehnic corectă, acoperind toate mijloacele pe care teoretic le avea la dispoziţie. Paşcan nu a forţat prea mult prezenţa printre alegători, preferând întâlniri punctuale în diferite zone ale judeţului. În dezbaterile televizate a beneficiat de lipsa unor interlocutori profesionişti în retorică şi a fost lăsat să îşi transmită mesajul în felul propriu. În online a mizat în câteva contexte punctuale pe familie şi tot în mediul virtual a fost singurul care a relizat transmisiuni live pe teme de campanie. Paşcan a gestionat inteligent şi anunţul de nesusţinere pe care i l-a transmis indirect Dorin Florea şi s-a victimizat atât cât a trebuit, fără a-şi exagera statutul solitar şi fără să îl atace în vreun fel de Florea. Mesajele s-au raliat în jurul activităţii de parlamentar din mandatul trecut, promovând o statistică din care reieşea că a avut cea mai importantă prezenţă cantitativă dintre parlamentarii mureşeni. Pentru că niciunul dintre contracandidaţi, în afara lui Doru Oprişcan înaintea campaniei, nu l-a contrazis cerându-i şi cifre de eficienţă, a rămas cum a zis Paşcan. În plus, a avut şi argumentul cărţii editate în semn de bilanţ al mandatului de senator, volum pe care l-a prezentat cu ocazia fiecărei apariţii publice.

USR Mureş a avut o campanie corectă, integrată în mesajul naţional al partidului. Lavinia Abu Amra a utilizat spaţiul public al întâlnirilor cu alegătorii, însă nu în exces. A preferat televiziunile, unde, datorită mesajului anti-sistem, a devenit vocea diferită a tonului dezbaterilor. Online-ul USR Mureş a fost un vehicul de transmitere a mesajelor naţionale.

“Ceilalți” și vremurile noi

Un specific local aparte al campaniei pentru parlamentarele din 2016 a fost înnoirea listei de candidați ai UDMR. Niciunul dintre vechii și cunoscuții lideri ai partidului nu s-au mai aflat printre aspiranții la un loc în Parlament. “Modelul” UDMR se lasă așteptat la partidele românești, cu excepția, desigur, a USR care el însuși este un partid nou. Probabil că alegerile din decembrie și în special concluziile pe care fiecare partid le va trage în perioada următoare, impun o deschidere a ușilor pentru “ceilalți”. “Ceilalți” sunt numele de pe listele din 2020, dar care trebuie căutați, analizați și convinși începând de acum. Pentru multe partide este momentul T0, pe baza căruia, indiferent de rezultatele din decembrie, trebuie consolidat sau reconstruit. Lista cabinetului Grindeanu, dar și discuțiile anterioare desemnării noului premier au fost departe de a include nume care au vreo legătură cu județul Mureș. După Frunda și Borbely, Mureșul nu a mai avut niciun ministru. Dacă Florin Buicu putea sau nu să fie ministru este acum mai puțin important. Cert este însă că ar fi meritat. Iar Buicu este rețeta prin care poți aduce un specialist între copertele unui partid, căruia să-i oferi instrumentele eficiente de lucru și care poate deveni o voce a comunității pe care o reprezintă. Câți Buicu vor pregăti partidele mureșene pentru 2020?

Patru Doamne

Se pare că trendul anului în alegerile parlamentare a fost promovarea femeilor în prim planul politicii româneşti. Mureşul nu a făcut nici el excepţie. Csép Andrea (UDMR), Mara Togănel (PNL), Dana Varga (ALDE) şi Lavinia Abu Amra (USR) au fost în tranşeele campaniei, din poziţii eligibile sau semieligibile, dar fiecare dintre acestea cotată cu şansa de fi unul din cei 12 parlamentari de Mureş. Din acest punct de vedere, vizualurile campaniei din 2016 au fost mai “colorate” decât în epoca nu demult trecută a bărbaţilor din politica mureşeană. Chiar dacă numai Csép Andrea şi Lavinia Abu Amra au trecut testul mandatului plin sau redistribuit, cu siguranță Mara Togănel și Dana Varga pot fi voci semnificativ importante în perioada următoare.

Din postura de consilier județean, Mara Togănel are șansa de a deveni vocea distinctă a opoziției din legislativul județului, cu singura condiție a asumării și promovării unor proiecte fezabile pentru comunitatea mureșeană. Încercările din campanie au relevat un politician curajos, chiar cu tupeu, iar mesajele de pe pagina de Facebook indică și o cotă de încredere care poate și merită să fie exploatată. Dana Varga va deveni, cel mai probabil, un nume important în cabinetul Grindeanu având în vedere poziția pe care o ocupă în ALDE, aceea de coordonator al departamentului minorități. Specificul județului Mureș, care are o comunitate rromă semnificativă, dar și particularități interesante din acest punct de vedere în multe dintre localitățile mureșene, îi pot crea Danei Varga un loc de manifestare politică și administrativă pentru viitorul mediu de care chiar este nevoie.

(Centrul de Strategii şi Analiză)