Politicienii au pierdut 65.951 de mureşeni

La alegerile din 11 decembrie, partidele politice au pierdut 65.951 dintre mureşenii care au votat în iunie.

Prima caracteristică de semnalat în privinţa prezenţei la vot la alegerile parlamentare, într-un studiu comparativ cu ultimele alegeri locale, este că în iunie mureşenii au depăşit media naţională, iar la scrutinul din decembrie s-au aflat sub scorul pe ţară al prezenţei la vot.

Procentual, topul 10 al prezenţei la vot în localităţile mureşene la alegerile din iunie a fost următorul: Băla, Crăieşti, Tăureni, Grebenişu de Câmpie, Vătava, Bichiş, Ideciu de Jos, Sânpaul, Stânceni, Deda, în vreme ce în 11 decembrie ierarhia primelor 10 localităţi din punctul de vedere al numărului de alegători prezenţi la vot a fost Fărăgău, Neaua, Vătava, Hodoşa, Măgherani, Bereni, Fântânele, Ruşii Munţi, Acăţari, Păsăreni. Aşadar, singura localitate mureşeană prezentă în clasamentul primelor 10 din perspectiva prezenţei la vot, atât în iunie cât şi în decembrie, este Vătava.

Municipiile. Potenţialul de la Sighişoara

În cele patru municipii ale judeţului, 17.774 de alegători prezenţi la scrutinul din iunie au decis ca în 11 decembrie să stea acasă. Procentual, cel mai dezinteresaţi de votul din decembrie, comparativ cu scrutinul din iunie, au fost reghinenii, care au mers la vot cu 13,54% mai puţini. O surpriză interesantă este Sighişoara, unde s-au pierdut doar 4,96% din voturile exprimate în iunie, dar trebuie să remarcăm prezenţa slabă la alegerile locale, comparativ cu celelalte municipii ale judeţului. O primă concluzie este că sighişorenii capitalizează un fel distinct de a privi zona politică, atipic şi diferit de celelate zone ale judeţului. Există un nucleu al oamenilor interesaţi de politică, ce nu depăşeşte însă 10.000 de persoane. Putem spune că aproape 70% dintre sighişoreni refuză în acest moment să îşi exprime opţiunea politică, fie că este vorba de alegerile locale sau de cele generale. O nişă de exploatat…

Oraşele. Tribut de la Sovata pentru Peter Ferenc

În categoria oraşelor din judeţul Mureş, topul celor mai mari diferenţe ale prezenţei la vot în decembrie faţă de alegerile locale este format din Sărmaşu (minus 24,79%), Iernut (minus 20,35%) şi Ungheni (minus 24,06%). Zonele urbane cu electorat preponderent de etnie maghiară au marcat o scădere doar în Sângeorgiu de Pădure, dar şi creşteri, cum este cazul oraşului Miercurea Nirajului, unde s-a înregistrat un plus de 1,83%. Sovata a confirmat că prezenţa scăzută din iunie a fost motivată de lipsa de miză a alegerilor pentru funcţia de primar, unde în iunie Fülöp László Zsolt a candidat singur. Sovătenii s-au recompensat faţă de fostul lor primar Peter Ferenc, devenit preşedinte al Consiliului Judeţean şi coordonator de campanie al UDMR la alegerile din decembrie, realizând un plus de 10,07% ca prezenţă la vot faţă de localele din iunie. Este cea mai importantă creştere a UDMR la numărul de alegători, în urbanul din judeţul Mureş.

Învingătorii, norocoşii, Maşca, învinşii şi alţii…

Învingătorii

Partidul Social Democrat este, inclusiv în judeţul Mureş, câştigătorul alegerilor parlamentare. Deşi în cifre reale PSD a pierdut 7.370 de voturi, procentual a crescut faţă de localele din iunie cu 3,11%. Tandemul Vasile Gliga – Horea Soporan, susţinut de Sergiu Papuc – vizibilizat mult în lunile anterioare campaniei, dar şi de harnicul Dragoş Bardoşi, a funcţionat perfect şi a reuşit să atingă targetul enunţat la debutul campaniei. PSD Mureş are un senator (Horea Soporan) şi doi deputaţi (Florin Buicu şi Dinu Socotar), fiind aproape de al treilea deputat la redistribuire. Deşi i-au avut la timonă pe Maria Precup la Reghin şi pe Ovidiu Mălăncrăvean la Sighişoara, PSD a scăzut în cele două municipii cu 1,11%, respectiv 2,72%. Şi la Luduş, cu Cristian Moldovan primar şi preşedinte de organizaţie, PSD a scăzut faţă de locale cu 2,74%, dar a recuperat la Târnăveni, Iernut şi Sărmaşu unde, în fiecare localitate, partidul a făcut un scor mai bun decât la locale, în medie cu 14%. Semnificativă este şi creşterea din Târgu-Mureş, unde social democraţii au crescut în şase luni cu aproape 5%, procent tradus în 1.368 de voturi.

Uniunea Democrată Maghiară din România are, în judeţul Mureş, o poziţionare post electorală paradoxală. Deşi a pierdut, faţă de votul politic de la alegerile locale, 10.098 de voturi, a reuşit să trimită în Parlament trei deputaţi: Vass Levente, Csép Andrea şi Biró Zsolt, dar şi doi senatori, pe Novák Csaba-Zoltán şi Császár Károly Zsolt, un rezultat superior ca număr de mandate celor de la alegerile parlamentare trecute. Deşi în municipul Târgu-Mureş UDMR a pierdut doar 1.041 de voturi, relativ compensate cu plusul de 942 de opţiuni din Sovata, formaţiunea a înregistrat scăderi semnificative în zona rurală. UDMR parcurge un proces de înnoire. Dacă lista parlamentarilor nu seamănă deloc cu cele din legislaturile trecute, schimbarea se simte inclusiv la nivelul conducerii executive a Uniunii. În 12 decembrie, Brassai Zsombor a demisionat de la cârma organizaţiei judeţene şi Kelemen Hunor l-a desemnat pe Peter Ferenc să preia interimatul.

Norocoşii

Calculul scorului obţinut de Partidul Mişcarea Populară (PMP) la alegerile din iunie, comparativ cu cele din decembrie ne arată, o dată în plus, că în politică 1+1 nu prea fac doi. În 5 iunie, PMP obţinea de la mureşeni 9.828 de voturi, iar Uniunea Naţională pentru Progresul României (care a fuzionat ulterior cu PMP sub denumirea şi sigla partidului lui Băsescu) 4.913 voturi. Teoretic, Marius Paşcan şi Claudiu Puiac se puteau aştepta la peste 14.000 de voturi, însă numai 6.804 mureşeni au votat PMP. După ce în 2012 a ajuns senator la redistribuire, de pe locul al treilea, Paşcan mai sfidează o dată matematica şi ajunge deputat, chiar dacă partidul care l-a trimis în Parlament obţine în Mureş cu 3.024 de voturi mai puţin decât în iunie.

Maşca

Uniunea Salvaţi România (USR) a reuşit să o propulseze pe Lavinia Abu Amra în Camera Deputaţilor, însă rezultatul i se datorează în mare măsură lui Dan Maşca, cel care a reuşit o formulă interesantă, prin care a susţinut listele pentru Parlament ale USR cu foşti membri ai Partidului Oamenilor Liberi (POL). Aflat foarte aproape de atingerea pragului pentru accederea în Consiliul Judeţean, POL a reuşit în iunie să câştige încrederea a 10.335 de mureşeni. La alegerile din 11 decembrie, USR a adunat 10.854 de voturi, ceea ce înseamnă un transfer natural al voturilor POL, fără o sclipire de evidenţiat în dreptul partidului lui Nicuşor Dan.

Învinşii

Partidul Naţional Liberal (PNL) pare a fi, în judeţul Mureş, marele perdant al numărului de simpatizanţi. Dacă la votul politic pentru Consiliul Judeţean PNL câştiga, în luna iunie, 52.544 de voturi, în decembrie doar 26.065 le-au acordat încrederea liberalilor, ceea ce înseamnă că PNL a pierdut 26.479 de mureşeni. În număr de voturi, cea mai semnificativă scădere a Partidului Naţional Liberal este în Târgu-Mureş, unde Doru Oprişcan şi Ervin Molnar, fără Dorin Florea şi Ciprian Dobre în campanie, au pierdut 6.271 de voturi.

Procentual faţă de alegerile din iunie, PNL a înregistrat cele mai slabe rezultate la Târnăveni, Sărmaşu şi Iernut, unde însumăm 2314 voturi pierdute faţă de luna iunie. În aceeaşi statistică procentuală, PNL a câştigat puncte în urban, la Sighişoara şi la Reghin. Deşi creşterea din Sighişoara este de doar jumătate de punct procentual, semnalul primit de liberali este interesant, la fel ca şi motivele care l-au determinat. Duşul rece din iunie pare să-i fi trezit pe liberalii din Reghin, care au crescut scorul partidului cu 2,41%. Cristian Chirteş este senator de Mureş, iar Doru Oprişcan deputat.

Şi alţii…

Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) nu pare a-şi găsi cadenţa în judeţul Mureş. Dacă la locale au făcut 6.301 voturi, în decembrie au înregistrat o scădere uşoară, până la 5.464 de voturi. Plecarea Ionelei Ciotlăuş şi venirea Danei Varga, fără atribuţii executive la nivelul organizaţiei judeţene, dar în postura de candidat la Camera Deputaţilor, nu a produs vreun ecou semnificativ, la fel cum nici prezenţa lui Raul Boroş pe primul loc la Senat nu a trezit simpatii majore printre mureşeni.

Autodeclaraţi continuatori ai PUNR în judeţul Mureş, Partidul România Unită (PRU) a reuşit o performanţă interesantă, cu un număr total de 7.176 de voturi. Nişa discursului naţionalist a fost exploatată şi de Alianţa Noastră România (ANR), ale cărei 1.145 de voturi au fost obţinute aproape exclusiv prin vocea de la nivel naţional a lui Marian Munteanu. La cealaltă extremă, este greu de crezut că cei 2.351 de mureşeni care au votat Partidul România Mare (PRM) au crezut neapărat în forţa lui Florin Zamfirescu de a se substitui în logica lui Corneliu Vadim Tudor. Inerţia şi lipsa unei oferte alternative conturate au adus PRM-ului un număr de voturi semnificativ, pentru care alte partide au trudit din greu.

(Centrul de Strategii şi Analiză)