Home / Politic / România dreaptă şi România nouă în viziunea liberalilor mureşeni

România dreaptă şi România nouă în viziunea liberalilor mureşeni

Distribuie

Cu o comunicare ezitantă la nivel naţional, organizaţiile locale ale Partidului Naţional Liberal au construit campanii locale, cu mesaje în mare măsură distincte faţă de cele venite de la Bucureşti. Dacian Cioloş, proiectul România 100 sau lista curată a liberalilor nu puteau fi cărţile câştigătoare într-o competiţie electorală în care “teritoriul” a înţeles mai bine decât Capitala dimensiunea luptei cu Partidul Social Democrat. Exemple precum cele ale Clujului, Sibiului sau Timişului, unde Emil Boc, Raluca Turcan şi Nicolae Robu au lucrat cu echipe locale, a fost urmat în multe judeţe. Inclusiv la Mureş.

La începutul campaniei devenise foarte clar că imaginea lui Cioloş putea fi exploatată pentru urbanul mediu şi mare. Specificul judeţului Mureş, în care cu excepţia Târgu-Mureşului este greu de definit un profil urban al alegătorului, a determinat construcţia unui mesaj personalizat pe proiectele locale. Liberalii au aplicat o strategie combinată: în timp ce Doru Oprişcan a împrumutat mesajul naţional şi a promovat parte din măsurile propuse de Cioloş, cu accent pe cele din zona economică, Cristian Chirteş şi Mara Togănel au optat pentru adresarea către electorat cu mesaje proprii, raportate la agenda locală.

Mesajul general al campaniei lui Cristian Chirteş a realizat o translaţie a ideii centrale din sloganul “România înainte”, către “România dreaptă”. La nivelul modalităţii de aplicare a sloganului s-a definit poziţionarea candidatului pe structura sa umană şi profesională, aflată permanent în conexiune cu zona montană şi de pădure. Structurat, mesajul a transmis că viitorul senator este un om al muntelui, născut la Ibăneşti şi profesionalizat în zona silviculturii. Vrea să ducă România înainte, cu o condiţie obligatorie – aceea ca România să fie “dreaptă”, sugerând etimologic legătura cu liberalii, dar şi cinstea şi corectitudinea (mesajele naţionale ale PNL, respectiv calităţi ale oamenilor de la munte). În lupta pentru Senat, Chirteş a scos în evidenţă fapte concrtete ale Partidului Naţional Liberal şi ale Guvernului Cioloş: printre ele, începerea lucrărilor la Autostrada Târgu-Mureş – Câmpia Turzii şi la centura de ocolire a Târgu-Mureşului. Candidatul de pe locul I în lista liberalilor pentru Senat a marşat pe proiecte concrete, sustenabile din poziţia de parlamentar şi posibil a fi implementate în colaborare cu viitorul Executiv, autorităţile judeţene şi cele locale: salvarea Aeroportului Internaţional „Transilvania” Târgu-Mureş, înfiinţarea Spitalului Regional Târgu-Mureş, sau construcţia Autostrăzii Unirii: Târgu-Mureș – Iași – Ungheni.

Mara Togănel a intrat in extremis în cursa electorală, de pe un loc semieligibil, cu intenţia de a distinge un nume nou în peisajul candidaţilor mureşeni. La nivel ideatic, mesajul a creat o definire a “României înainte”, prin „România nouă”. Mara Togănel putea să se afirme în conştiinţa publică exclusiv cu un discurs distinct şi diferenţiator. A reuşit acest lucru, spunând că “Mai e şi România lor. A celor care s-au încăpăţânat să se reinventeze sau, de ce nu, să se conserve într-un spaţiu pe care alţii se mulţumesc să-l considere pierdut. Pe aceasta te invit s-o descoperim împreună şi s-o transformăm în România nouă”. La nivel de mesaj programatic, candidata de pe locul al doilea pentru Camera Deputaţilor, Mara Togănel, a susţinut înfiinţarea de locuri de muncă pentru tineri, prin Centrul Digital Transilvania şi Şcoala de Arte şi Meserii, precum şi dezvoltarea econmoică a judeţului, prin înfiinţarea la Sighişoara a Centrului Cultural Dracula.

Am insistat pe viziunea candidaţilor PNL, pentru că aceştia au fost rara avis în discursurile de mesaj din campania electorală. Puţini competitori în cursa din decembrie pentru un loc în Parlamentul României au propus proiecte concrete pentru judeţul Mureş.

b-foto-soporan

Soporan a reprezentat generaţia care înţelege România

Singurii care s-au mai încadrat în această categorie au fost candidaţii Partidului Social Democrat. Campania PSD a avut însă o caracteristică aparte: l-a promovat pe Horea Soporan pentru Senat prin mesajul naţional “Îndrăzneşte să crezi în România”, mizând şi pe faptul că nu toţi au un Florin Buicu – unul dintre autorii programului national al PSD pentru sănătate, tactica PSD fiind aplicată corect pe ideea că acesta “nu mai are nevoie de nicio prezentare”. Dinu Socotar a lipsit, atât în postura de coagulator al mesajelor naţionale, cât şi în aceea de aplicator local al unor mesaje proprii. Soporan a ieşit semnificativ din tiparele mesajului naţional al social-democraţilor, aplicând corect o strategie de awareness. S-a definit ca reprezentantul „generaţiei care înţelege România”, slogan local care l-a personalizat drept un candidat încă tânăr şi diferit de imaginea prăfuită a vechilor lideri naţionali ai partidului pe care îl reprezintă. În precampanie şi în primele din cele 30 de zile de bătălie electorală a fost în emisiuni de prezentare, răspunzând nevoii de câştigare a notorietăţii, un punct slab cu care a intrat în campanie, având în vedere rolurile anterioare de strateg din umbră şi nu de politician vizibil. Mesajele lui Soporan au fost, de asemenea, concentrate pe profilul personal, evidenţiind atât nişa de business în care este implicat, cât şi componenta familială a CV-ului său.

Tactica PSD din punctul de vedere al mesajelor electorale a scos în evidenţă şi sublinierea ideii de echipă, în primul rând prin fotografia care i-a inclus pe Vasile Gliga, alături de candidaţii-primari şi din administraţia judeţeană, aflaţi acum pe listele pentru Parlament. PSD a folosit în mod corect şi presa scrisă, ziarele locale incluzând, în ultimele zile de campanie, viziunea partidului pentru judeţul Mureş: punerea în funcţiune a barajului de la Răstoliţa sau construirea Mausoleului de la Oarba de Mureş sunt două dintre exemple.

111

Ai cu cine (de la POL)

La Uniunea Salvaţi România, Lavinia Abu Amra a avut două mesaje simple, care aplicate foarte corect s-au dovedit a fi fost cărţile câştigătoare. Pe de o parte, a afirmat că pe listele USR se află candidaţii POL, continuând în mod firesc prin preluarea mesajului naţional: “în sfârşit, ai cu cine”. Campania Laviniei Abu Amra a reuşit să capitalizeze imaginea POL şi rezultatele acestuia la localele din iunie, rezultatul fiind conexat cu aşteptările unei părţi a electoratului care îşi dorea USR la Mureş. Lavinia Abu Amra a exploatat foarte bine prezenţele în dezbaterile televizate, acceptuând, uneori parcă prea mult – dar s-a dovedit o strategie corectă – câteva idei. Şi doar pe acestea. În mesajul de îndemn la vot, candidate de pe locul 1 pe listele USR a sintetizat perfect campania proprie: “EU AM HOTĂRÂT SĂ MĂ IMPLIC! De 26 de ani ni se spune să stăm acasă, că se ocupă ei de banii noştri. Aşa de bine s-au ocupat, încât i-au furat sistematic. Ne-au spus că politica nu e pentru noi, că doar ei ştiu cel mai bine ce să decidă pentru noi. Iar rezultatele le simţim cu toţii. Eu am hotărât să mă implic! Implică-te şi tu! Vino la vot pe 11 Decembrie!”

ALDE Tăriceanu

Mesajele ALDE în campania din judeţul Mureş au încercat să o vizibilizeze pe Dana Varga, venită de la Bucureşti pe listele locale cu o experienţă în administraţia centrală (guvernele Ponta şi Tăriceanu), pe problematica minorităţilor. Dar nu suficient. ALDE Mureş a marşat pe performanţele guvernării Tăriceanu, pe care l-a evidenţiat în exces, scăpând din vedere şansa conturării unui mesaj local mult mai bine definit. Dana Varga a avut un mesaj sincer, în care, încă din debutul campaniei, a optat pentru afirmarea fără echivoc a apartenenţei la etnia romilor. În alegerea pe care a făcut-o Tăriceanu, prin trimiterea la Mureş a Danei Varga, a contat fără îndoială poziţionarea judeţului pe primul loc în ţară ca pondere procentuală a romilor. Scorul slab obţinut de ALDE în judeţul Mureş nu poate fi explicat nicidecum printr-o reacţie negativă a mureşenilor la această realitate. Dimpotrivă, printr-o campanie tactică aplicată corect, potenţialul Danei Varga ar fi putut fi exploatat mult mai eficient şi recompensat, eventual, cu un post de reprezentare a mureşenilor în Parlamentul României. Nota emoţională în care a abordat şi a comunicat întâlnirile de campanie, ca şi prezenţa familiei alături de ea (în perioada electorală însă şi prin apel la memoria personală recentă), au fost atu-uri ale Danei Varga, neexploatate însă suficient şi profesionist din punctul de vedere al strategiei de comunicare. Şansa candidatei ALDE pentru un loc în Camera Deputaţilor putea fi concretizată şi datorită prezenţei alături de ea, prin mesaje de susţinere, a unor formatori locali de opinie: Cora Muntean şi Rudy Moca sunt doar două dintre exemple.

d-foto-pascan

Meri la vot

Marius Paşcan a lucrat bine coagularea profilului său politic în contextul mesajului general al Partidului Mişcarea Populară. De la nivel naţional, Paşcan a luat doar comunicarea generală de campanie: „PMP luptă pentru România” a devenit „Paşcan luptă pentru România”, idee transmisă atât prin apelul la biografia personală referitoare la stagiile profesionale din Primărie, Instituţia Prefectului şi Senatul României, cât şi prin conturarea celor două linii directoare ale campaniei: „apărătorul pădurilor mureşene” şi „cel mai harnic parlamentar mureşean”. Din punctul de vedere al conexiunii cu mesajele generale ale PMP, Paşcan a adus şi mărul în judeţul Mureş (simbolul electoral – siglă a PMP), aplicându-l într-un limbaj ardelenesc sub formula „Meri la vot”.

O posibilă concluzie a analizei mesajelor locale ale partidelor devenite parlamentare este aceea că, în afara Partidului Naţional Liberal şi a Partidului Social Democrat, proiectele pentru mureşeni au lipsit din oferta electorală a candidaţilor care s-au dovedit a fi eligibili.

Discuţia legată de oportunitatea acestei strategii este complexă: a fost sau nu o greşeală? Există adepţi ai teoriei conform căreia parlamentarii fac şi aplică politici naţionale. Mai avem însă şi categoria celor care susţin că un parlamentar poate face multe pentru judeţul pe care îl reprezintă, având posibilitatea de a exploata calitatea de iniţiator al unor proiecte legislative.

Legea Gliga privind pensionarea anticipată datorită poluării istorice a Combinatului Azomureş şi Legea Chirteş privind comercializarea în marile magazine a cel puţin 51% produse româneşti sunt două iniţitative ce profită multor mureşeni şi care pot fi replicate, în legislatura 2016-2020.

Problemele serioase de mediu în multe localităţi mureşene, lipsa unei viziuni clare asupra creării de locuri de muncă în judeţul Mureş, inerţia mediului cultural, lipsa Sighişoarei, a Reghinului şi a Târnăveniului din MaterPlanul de Transport pot fi exemple alese la întâmplare şi ordonate subiectiv. Dar, pentru mulţi mureşeni, importante.

(Centrul de Strategii şi Analiză)

 

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Popice: Înfrângere pe terenul campioanei en-titre

Distribuie Echipa de popicari din cadrul CSM Târgu Mureș a pierdut jocul etapei a IV-a …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.