Hameiul ”Aromă de Transilvania”, înregistrat la nivel european

Printre problemele ridicate în cadrul Simpozionului Dafcochim găzduit de localitatea Sárvár, Ungaria, a fost și cea a omologării inputurtilor pentru cultura de hamei, problemă pusă pe tapet de Acațiu Mora, fondatorul societății Moragroind SRL și președintele Asociației Producătorilor de Hamei din România.  ”Ofertă din partea producătorilor de inputuri există pentru hamei însă, în România, în anul 2015 s-a introdus un ordin comun al Ministerului Agriculturii, Ministerul Mediului și Autoritatea Națională Fitosanitară care spune că produsele folosite pentru fiecare cultură trebuie să fie omologate independent. Deși hameiul face parte din categoria viței de vie, nu se recunoaște omologarea de la vița de vie și la hamei, lucru care complică extraordinar de mult organizarea unui program de combatere a dăunătorilor hameiului. Această plantă este una mai specifică, în sensul că este o plantă înaltă, are o bază foliară foarte mare, iar produsele de contact sunt extrem de greu de pus pe fiecare frunză încât să elimini bolile respectiv, respectiv infestările. Atunci, am făcut un apel la marii producători de inputuri care folosesc substanțele respective, Bayer, Syngenta, BASF, Nufarm, ca ei să facă demersurile de omologare și pentru hamei, deoarece se folosesc în România. Rațiunea, dacă folosești la vița de vie, infestarea nu poate să fie mai mare pentru sol, pentru că suprafața cultivată cu hamei în România este undeva la 300 de hectare. Aproape toți acești producători au spus că vor încerca, dar că sunt costuri foarte mari. Am studiat un pic metodele de omologare care se pot face, patru tipuri la număr , printre care procedura europeană, reomologarea după procedura europeană, omologarea zonală și omologarea mutuală. Dacă ești omologat în Cehia, Germania sau în altă țară europeană, omologarea poate fi aplicată și pe o recunoaștere zonală sau mutuală. Nu am primit răspunsuri concrete la această treabă deoarece ei spun că, coastă foarte mult”, a precizat Acațiu Mora.

Iulia Nicola: ”Încercăm să avem o legislație mult mai facilă”

Răspunsul la această problemă a venit în cele din urmă de la Iulia Nicola, country manager România, Dow AgroSciences, și vicepreședintele Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM). ”Am discutat cu domnul Mora și putem veni cu vești bune zic eu. Din păcate, AgroScientis nu poate veni cu soluții foarte multe, arhicunoscutul Titan este omologat și la hamei. Doar atât avem noi în portofoliu. Vestea bună este următoarea: colegii din AIPROM care se ocupă de legislație lucrează activ, încercăm să fim pro activi, să ne ducem către oficialități. Lucrăm cumva la legislație, să se ia în discuție culturile care, fie au suprafețe mici. Este foarte adevărat ce s-a spus că multinaționalele se orientează în primul rând către culturile foarte mari, culturi cu nivel de inputuri foarte ridicat, dar se ia în calcul și acest aspect al culturilor cu suprafeţe mici. Ce înseamnă asta? Încercăm să avem o legislație mult mai facilă, să ne permită să înregistrăm mult mai repede produse pentru culturi cu suprafețe mici cum este hameiul. Asta este vestea bună, și într-adevăr am să-mi iau promisiunea, sper să o duc la capăt, că lucrăm și la acest aspect”, a afirmat Iulia Nicola.

Hameiul românesc, curtat de europeni

Până la rezolvarea problemei, demersurile producătorilor de hamei continuă, astfel ca rezolvarea problemei să revigoreze cultura de hamei, una deloc de neglijat, dat fiind contractele încheiate cu producătorii de bere care trebuiesc onorate. ”Eu mă aflu acum într-o situație destul de dificilă, dacă acest ordin va avea repercursiuni asupra subvențiilor la hamei, înseamnă că cineva vrea să distrugă această cultură în România. Nu vom accepta lucrurile așa, și voi merge mai departe, fiind și obligat ca și președinte al Asociației Cultivatorilor de Hamei din România să ating toate forurile și circuitele necesare. Am fost la fostul ministru al agriculturii, am ridicat problema, la momentul apariției ordinului respectiv, și voi face același lucru și cu noul ministru și cu ceilalți care vor fi pe funcții. Reglementarea acestei situații ne-ar ajuta să reușim să facem o cultură de hamei. Azi, din fericire, de doi ani de zile, hameiul românesc este atât de curtat încât nu reușim să facem față necesarului. Nu am avut niciodată o așa mare cerere. Avem contracte cu firme multinaționale și pe zece ani de zile. Inclusiv ni se cere să facem o aromă, un soi de hamei aromat care a fost în programul de cercetare la Cluj încă înainte de revoluție, iar după desființarea cercetării butașii au fost vânduți. Acest soi l-am denumit ”Aromă de Transilvania”, pe care l-am înregistrat în lista europeană, așa că vom încerca să aducem un soi aromat pur românesc. Asemenea cereri avem, la fel și perspective încât chiar ar fi nepoliticos din partea noastră, a decidenților din România să terminăm cu cultura de hamei în România”, a spus Acațiu Mora.