VIDEO: Sorin Megheşan, proiecte de milioane pentru Târnăveni

Primarul municipiului Târnăveni, Sorin Megheşan, a anunţat miercuri, 25 ianuarie, cu ocazia unei întâlniri cu reprezentanţii mass media organizată în incinta Centrului de Zi „Victoria” din localitate, o analiză a principalelor activităţi şi proiecte derulate în 2016 de autorităţile locale din municipiul Târnăveni, precum şi câteva din priorităţile aflate pe agenda acestui an.

Potrivit primarului Sorin Megheşan, pe durata anului trecut proiectele derulate de autorităţile locale din Târnăveni, incluzând şi lucrările de modernizare la Uzina de apă şi Staţia de epurare a apelor uzate, precum şi la extinderea reţelei de canalizare menajeră, realizate în parteneriat cu SC Compania Aquaserv, se cifrează la aproximativ 18 milioane de euro.

Fondurile nerambursabile, prioritate-zero

„În primul rând, trebuie să accesăm şi să atragem fonduri din alte surse decât cele locale, decât cele din bugetul local, pentru că sunt foarte importante aceste surse pentru a completa veniturile bugetului local. De aceea, consider că prioritatea zero în continuare pentru noi rămâne accesarea fondurilor nerambursabile, fonduri guvernamentale, fonduri europene. Mai mult decât atât, avem şi câteva proiecte pe care dorim să le ducem la bun sfârşit, e vorba de proiecte cu durată mai lungă”, a spus, în deschiderea conferinţei de presă, primarul municipiului Târnăveni.

Demersuri pentru îmbunătăţirea infrastructurii

În opinia lui Sorin Megheşan, o altă prioritate de grad zero pentru municipiul Târnăveni este infrastructura, respectiv existenţa unei legături rutiere şi feroviare optime cu celelalte localităţi-cheie ale judeţului Mureş. „Unul din cele mai importante priorităţi ale noastre este reabilitarea Drumului Judeţean Târnăveni – Ungheni, drumul de legătură cu Drumul European. În acelaşi timp, legătura între Târnăveni şi Iernut, de asemenea cu Drumul European. Am primit numeroase semnale în acest sens de la investitori, pentru că lor nu le convine să îşi strice maşinile pe un drum rău. Consider că DN 14 Târnăveni – Iernut e unul din cele mai rele proaste drumuri din ţară. Ceea ce ţine de municipiul nostru s-a reabilitat, e bun, dar de la ieşirea din Târnăveni până la intersecţia cu Drumul European e un dezastru”, a afirmat primarul municipiului Târnăveni. „Cred că aceasta este o altă prioritate zero, bineînţeles vom încerca şi vom face demersuri şi pentru reabilitarea şi modernizarea tronsonului de drum Praid – Blaj, CFR, pentru că a rămas în paragină şi în ultimii 27 de ani nu sa investit nimic”, a completat Sorin Megheşan.

Străzi reabilitate şi modernizate

Referindu-se la proiectul care vizează reabilitarea şi modernizarea mai multor străzi din municipiul Târnăveni, Sorin Megheşan şi-a manifestat optimismul că în perioada viitoare va fi aprobată o finanţare, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, pentru 24 de străzi. „În momentul de faţă avem în desfăşurare un lot de 12 străzi. Le-am început anul trecut, în vară, jumătate din ele au fost finalizate. De asemenea, avem alte 24 care aşteaptă, e pregătită toată documentaţia în acest sens, sper să obţinem şi finanţarea pentru cele 24 de străzi. Cele 12 străzi au fost finanţate de către Ministerul Dezvoltării, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, cu un buget de peste 1,5 milioane de euro. Toţi banii provin de la Ministerul Dezvoltării şi chiar doresc să îi mulţumesc pe această cale domnului vice prim-ministru de la vremea respectivă, Vasile Dîncu, doamnei ministru al Dezvoltării actuale (Sevil Shhaideh – n.a.), pentru că au înţeles necesitatea pentru modernizarea acestor străzi din municipiul Târnăveni. În 30 de zile de la aprobarea bugetului de stat se depun documentaţiile pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală pentru finanţare. Sper şi cred că vom fi cuprinşi şi în acest an în acest program, cu cele 24 de străzi”, a menţionat edilul şef al municipiului Târnăveni.

Pod nou peste Târnava Mică

Pe lista investiţiilor de infrastructură se află şi construirea unui pod rutier peste râul Târnava Mică, cel actual având o vechime de peste un secol. „La sfârşitul lunii decembrie am semnat contractul de finanţare pentru construirea unui pod rutier la Târnăveni, pe Drumul Naţional 14 A, singura cale de legătură între nordul şi sudul municipiului nostru şi – de ce nu – între sudul ţării şi nordul ţării, pentru cei care trec prin municipiul nostru. E un pod de peste 100 de ani, construit acum 105 ani, la dimensiunile care erau necesare la vremea respectivă. Bineînţeles că nu mai prezintă siguranţă la restricţiile de tonaj şi de viteză”, a spus primarul municipiului Târnăveni. „Podul prezintă un pericol pentru toţi participanţii la trafic, pentru toţi cei care trec peste acest pod, şi mă bucur că am reuşit să obţinem finanţarea. Am semnat contractul de finanţare, în valoare de peste 2 milioane de euro, din care prima tranşă o vom primi în acest an, adică jumătate, 4,5 milioane de lei, bani necesari pentru demararea lucrărilor în acest an. După aprobarea bugetului, vom scoate la licitaţie proiectarea şi execuţia acestui obiectiv, cred că unul dintre cele mai importante obiective ale municipiului nostru”, a adăugat Sorin Megheşan.

Faţade de clădiri, renovate

Un alt subiect abordat de edilul şef al municipiului Târnăveni s-a referit la reabilitarea faţadelor unor clădiri situate în zona centrală a localităţii. „Cred că în continuare avem probleme de urbanism, de organizare, amenajare şi implementare a unor programe de intervenţie asupra unor clădiri şi aici mă refer în special la cele din centrul municipiului, din zona centrală şi străzile adiacente, pentru că marea majoritate a lor sunt clădiri cu o vechime de peste 100 de ani. Putem spune că foarte multe faţade au fost renovate în ultimii ani, dar încă mai sunt clădiri care trebuie renovate, printre care şi clădiri de-ale noastre, Colegiul Tehnic, Şcoala Gimnazială „Traian”, clădire din 1888”, a afirmat primarul municipiului Târnăveni.

Incubator de afaceri

Pe plan economic, Sorin Megheşan a mărturisit că autorităţile locale intenţionează să iniţieze un incubator de afaceri pentru municipiul Târnăveni. „Am şi avut în luna decembrie 2016 o întâlnire cu oameni de afaceri din municipiul nostru. Dorim să înfiinţăm – încă suntem la partea juridică – o Asociaţie de Dezvoltare a municipiului Târnăveni, din care să facă parte principalii oameni de afaceri. Marea majoritate şi-au exprimat dorinţa de a face parte din această asociaţie şi sper ca în această primăvară să şi reuşim să păstrăm la Târnăveni acei bani care se plătesc de către ei din impozitul pe profit, chiar şi acei 2% pe care fiecare angajat îl plăteşte să îl redirecţionăm către această Asociaţie de Dezvoltare a municipiului Târnăveni”, a explicat Sorin Megheşan.

Investiţii în învăţământ

În privinţa modernizării învăţământului din municipiul Târnăveni, Sorin Megheşan a amintit intenţia autorităţilor locale de a accesa fonduri nerambursabile pentru mai multe şcoli locale. „În 2016 au fost investiţii la Şcoala „Avram Iancu”, la Grădiniţa numărul 4, la celelalte şcoli din oraş. A fost vorba de investiţii majore şi aşteptăm deschiderea liniilor de finanţare pentru a depune proiecte pentru accesarea fondurilor europene pentru alte instituţii de învăţământ printre care Colegiul Tehnic, Şcoala Gimnazială „Traian” şi sperăm să obţinem finanţare pentru modernizarea acestor instituţii”, a precizat edilul şef al târnăvenenilor.

Şcoală de Arte şi Meserii, în pregătire

Unul din proiectele principale pregătite de Primăria municipiului Târnăveni vizează înfiinţarea unei Şcoli Transilvănene de Arte şi Meserii. „Am dori să înfiinţăm o Şcoală Transilvăneană de Arte şi Meserii. În toată ţara există o problemă cu meseriaşii şi în aceeaşi situaţie suntem şi noi, la Târnăveni”, a anunţat Sorin Megheşan. „Avem la Târnăveni o fabrică în domeniul industriei uşoare care nu îşi găseşte uşor forţă de muncă, sunt meserii care aproape au dispărut şi nu mai au întreprinzătorii cu cine să îşi desfăşoare activitatea. În principal, Şcoala ar trebui să funcţioneze în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar, dar în principal trebuie să fie susţinută de Primărie. După cum se ştie, Consiliul Local aprobă şi programa şcolară a fiecărui an, de asemenea, clădirile aparţin Consiliului Local. Legislativul e cel care va aproba modul de desfăşurare a instituţiilor de învăţământ. Am avut la Târnăveni Şcoala Profesională la Liceul de Chimie, Colegiul Tehnic, de asemenea la „Constantin Brâncuşi” unde în continuare funcţionează, dar trebuie îmbunătăţită şi – de ce să nu recunoaştem – trebuie puţin reorganizată. Sunt meserii care au căutare, sunt necesare. Am o propunere concretă, chiar am solicitat Colegiului Tehnic ca începând din acest an să înfiinţeze la Târnăveni o clasă bi-profil, profil lăcătuş mecanic şi electrician. Am discutat şi în decembrie cu oamenii de afaceri locali, care au fost de acord să găzduiască aceşti elevi, în sensul ca practica să se desfăşoare în unităţile lor, urmând ca după absolvirea şcolii să-şi selecteze persoane din rândul elevilor. Sper ca din toamnă să avem această clasă profesională”, a menţionat Sorin Megheşan, care a adăugat că în acest sens a avut discuţii cu Werner Braun, iniţiatorul Şcolii Profesionale Kronstadt din Braşov, şi a efectuat şi o vizită de lucru în Germania pentru a vedea modul de funcţionare al învăţământului dual din „ţara lui Goethe”.

After School, în viitorul Centru Cultural

Rămânând la capitolul „Educaţie”, Sorin Megheşan a anunţat interesul pentru înfiinţarea unui After School care va funcţiona în viitorul Centrul Cultural al municipiului Târnăveni. „Cred că e important să ştim ce se întâmplă cu copii noştri, cu elevii noştri, după orele de program, de aceea cred că e foarte important să înfiinţăm şi să dotăm o clădire pentru programul After School în municipiul nostru. Probabil vom avea şi spaţiul necesar, odată cu materializarea proiectului pe care îl avem împreună cu Compania Naţională de Investiţii, respectiv construirea unui Centru Cultural care sperăm noi să înceapă în această primăvară. Acest proiect a ajuns în faza de selectare de oferte, deci e la compartimentul de Achiziţii la Compania Naţională de Investiţii şi aşteptăm să se finalizeze achiziţia pentru a putea da drumul la construirea acestui Centru Cultural. Investiţia este suportată în totalitate de către Compania Naţională de Investiţii. Este un centru necesar, în care ar putea funcţiona şi Biblioteca Orăşenească, de asemenea Muzeul şi sunt alte multe spaţii pentru diferite activităţi. Centrul va avea suprafaţă de 3.982 de metri pătraţi construită”, a punctat primarul municipiului Târnăveni.

Creşă nouă, după 27 de ani

Recent, autorităţile din municipiul Târnăveni au inaugurat sediul unei creşe de 60 de locuri construită din fonduri norvegiene. „Vis a vis de învăţământ mai pot spune că suntem aproape de final cu creşa. Recepţia la lucrări a fost făcută şi după 27 de ani sperăm să avem din nou o creşă în municipiul Târnăveni. Va fi o creşă cu 60 de locuri, construită din fonduri norvegiene, în valoare de peste 82.000 de euro. Am făcut recepţia în urmă cu o săptămână, mai avem de achiziţionat mărunţişuri: de la perdele până la veselă şi lenjerie pentru pătuţ. De asemenea, mai avem de obţinut autorizaţia de funcţionare, avizele de la instituţiile statului, şi sper ca într-o lună, o lună şi jumătate, să reuşim să avem autorizaţia de funcţionare. Sunt foarte multe mămici care după ce copii împlinesc doi ani nu au ce face cu ei, deoarece încep serviciul”, a spus Sorin Megheşan.

Lacul Aluna, centru balnear de perspectivă

„Maratonul” proiectelor prezentate de primarul municipiului Târnăveni a continuat cu capitolul „Turism”, respectiv cu amenajarea Lacului Aluna din zonă, a cărui apă şi nămol deţin proprietăţi curative. „În zona Târnăveniului există un lac, Lacul sărat Aluna sau Râioasa cum i se spune popular. E o baltă mai mare care conţine apă sărată şi nămol cu proprietăţi care în momentul de faţă, din analizele şi testele pe care le-am efectuat este peste ceea ce se întâlneşte la Sovata la Lacul Ursu. Sperăm să concretizăm acest proiect despre care vorbim de foarte mult timp”, a afirmat Sorin Megheşan.

Iluminatul public, exclusiv cu leduri

Un proiect considerat de mare succes pentru comunitatea din Târnăveni este considerat cel referitor la modernizarea iluminatului public. „În momentul de faţă, afirm cu toată tăria, fără să fiu acuzat că sunt lipsit de modestie, că municipiul Târnăveni are cel mai modern iluminat public din România şi chiar din Europa. E singurul municipiu din Europa care are un iluminat public exclusiv pe leduri, tot ceea ce înseamnă municipiul Târnăveni, Cuştelnic, Botorca, Bobohalma, avem iluminat pe leduri. În trecut aveam foarte multe zone care erau foarte slab iluminate sau deloc, în momentul de faţă fiecare stâlp are o lampă şi am extins iluminatul de la 1.442 de lămpi câte am avut pe proiectul vechi, am ajuns la 2.440 de lămpi. Aproape s-au dublat, în condiţiile în care facem o economie la factură de 62%. Plătim cu 62% mai puţin curent electric pentru iluminatul public. Bineînţeles că vom continua. Mai avem cartierele de blocuri unde s-au înlocuit lămpile vechi dar nu s-a intrat cu extinderea. Aceasta va fi etapa următoare şi sperăm ca începând cu acest an să ajungem la toate cartierele. Serviciul a fost concesionat pe zece ani de zile, practic investiţia noastră e doar rata lunară pe care o plătim. Ne-am dorit de la început ca din economia pe care o facem la factură, neavând bani pentru investiţii, să acoperim rata lunară. Concesiunea se întinde pe zece ani de zile, în aceşti zece ani urmând ca noi să plătim toată investiţia. Vreau să vă spun că a fost o muncă de trei ani, fiind primul proiect de o asemenea anvergură, şi până la urmă am reuşit. Noutatea constă în faptul că avem telegestiune pentru fiecare lampă. Ce înseamnă acest lucru? Că fiecare lampă poate fi controlată de către un dispecerat, de către un calculator dintr-un birou. Orice defecţiune ne este semnalată în timp real şi de asemenea putem controla intensitatea acelei lămpi, iar valoarea proiectului este de peste 2 milioane de euro. Primăria plăteşte consumul către furnizor, către Electrica, iar din economia la factură plătim o rată lunară către cei care au făcut investiţia. Practic, e o investiţie în rate. Dacă am fi încercat să accesăm un împrumut de la o bancă, nu am fi găsit în ţară nicio bancă, care să ne acorde o dobândă atât de mică, aşa cum avem cu firma respectivă. Zece ani de zile, pe perioada concesionării, noi nu avem nici un fel de probleme cu service-ul”, a spus Sorin Megheşan.

Sistem de monitorizare video

Rămânând în zona proiectelor concepute pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor, Sorin Megheşan a amintit că în acest sens la nivelul Poliţiei Locale din Târnăveni funcţionează un sistem de monitorizare video cu 56 de camere video. „Tot în anul 2016 – şi vom continua şi în 2017 – am implementat la Târnăveni un sistem de monitorizare video a municipiului. Ce înseamnă acest lucru? 56 de camere video sunt amplasate în diferite locaţii care permite Poliţiei Locale să supravegheze aproape tot ce se întâmplă în oraş. Pe peretele Poliţiei Locale e plin cu monitoare, iar un poliţist local non-stop, 24 de ore din 24 de ore, monitorizează tot ceea ce se întâmplă în municipiul nostru. Cred că a fost binevenit proiectul şi sunt convins că a contribuit la scăderea infracţionalităţii, la creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului. Am avut foarte multe cazuri rezolvate de Poliţia Locală în timp real, de la cel mai scurt timp de la comiterea infracţiunii, şi de asemenea am avut multe cazuri rezolvate în instanţe şi de către Poliţia naţională datorită supravegherii video pe care o avem. Cu ajutorul iluminatului pe care îl avem la ora actuală, camerele funcţionează 24 de ore din 24 de ore, iar imaginile sunt transmise color. Dorinţa noastră este ca la sfârşitul acestui proiect să avem pe fiecare stradă cel puţin o cameră video, ceea ce aţi văzut şi în alte străzi dezvoltate, există la fiecare intersecţie, la fiecare trecere de pietoni, la fiecare staţie de metrou, câte o cameră care monitorizează video tot ceea ce se întâmplă. Nu e un Big Brother al municipiului Târnăveni, nu ne dorim acest lucru, dar ne dorim să creştem siguranţa fiecărui cetăţean şi confortul psihic al fiecărui dintre noi”, a punctat primarul municipiului Târnăveni.

Ruină transformată în Centru de Zi

Totodată, pe lista proiectelor cultural-sociale reuşite se află Centrul de Zi „Victoria”, reabilitat cu sprijinul companiei E.ON România. „Acest centru în care ne aflăm, „Victoria”, a fost finalizat la sfârşitul anului 2015. În 2016 a fost deschis. În această zonă era o locaţie a companiei E.ON şi doresc să mulţumesc pe această cale conducerii companiei E.ON pentru că a contribuit nu numai prin donarea suprafeţei şi clădirii unde ne aflăm acum, dar a şi utilat locul de joacă al copiilor. Cea mai mare donaţie pe care au făcut-o în România, în jur de 200.000 de lei, constând în obiecte de joacă pentru copii. În totalitate, locul de joacă, parcul de joacă al copiilor, a fost utilat de către E.ON România. Clădirea a fost una insalubră, am reuşit să schimbăm zona respectivă şi de asemenea am avut şi sprijinul Consiliului Judeţean prin donarea unei suprafeţe de teren care aparţinea Spitalului şi implicit Consiliului Judeţean şi Ministerului Sănătăţii. Toată zona era o pată neagră a municipiului nostru, o livadă abandonată cu gard deteriorat, furat sau inexistent. Un loc insalubru, o groapă de gunoi. Am reuşit cu sprijinul instituţiilor să schimbăm un pic faţa zonei respective”, a precizat Sorin Megheşan.

In memoriam Gyorgy Ligeti

Pe lista evenimentelor culturale cu impact major amintite de primarul municipiului Târnăveni se regăseşte şi celebrarea compozitorului  Gyorgy Ligeti. „Pe locul unde s-a născut compozitorul Ligeti am reuşit ca pe clădirea respectivă să punem o placă comemorativă. Îi mulţumesc Dorinei Matiş pentru susţinere şi putem spune chiar pentru iniţierea acestui proiect. Am avut-o alături şi pe soţia marelui compozitor, să îi înmânăm diploma de cetăţean de onoare care i-a fost acordată în timpul vieţii domnului Ligeti, dar nu a reuşit să o şi primească. Cred că a fost un eveniment care a fost capul de afiş la lunii mai, cel puţin în zona noastră şi am primit foarte multe semnale pozitive din toată Europa, mai ales din Austria, Ungaria, Germania, Elveţia. Le mulţumesc tuturor celor care au fost alături de noi şi s-au implicat în acest eveniment”, a menţionat Sorin Megheşan.

Interes pentru stadionul „Chimica”

Nu în ultimul rând, întrebat dacă autorităţile locale sunt interesate de achiziţionarea fostului stadion „Chimica”, Sorin Megheşan a răspuns afirmativ, precizând că locaţia respectivă poate fi transformată într-o bază sportivă la standarde europene. „În continuare suntem interesaţi de fostul stadion „Chimica”. Bineînţeles că are un preţ foarte mare, ultima ofertă care ne-a fost făcută a fost de la 800.000 de euro la 600.000 de euro, ceea ce e foarte mult pentru municipiul nostru. E o ruină, trebuie să recunoaştem că acea bază sportivă e o ruină, dar dorim şi cred că vom găsi până la urmă o cale de a cumpăra acea bază sportivă şi de a oferi şansa tuturor copiilor, şi nu numai lor, să practice sportul. În prezent, baza respectivă aparţine de un lichidator”, a explicat primarul municipiului Târnăveni.

Rata şomajului, tot mai scăzută

La finalul conferinţei de presă, Sorin Megheşan a tras şi concluziile anului care tocmai s-a încheiat şi a reamintit priorităţile anului 2017 pentru comunitatea din Târnăveni. „Sunt lucruri pe care am reuşit să le ducem la bun sfârşit în 2016, sunt lucruri pe care dorim să le dezvoltăm în 2017, dar ca şi o concluzie vreau să vă spun că în continuare vom marşa pe ceea ce înseamnă educaţie, sănătate, infrastructură şi acordarea de sprijin pentru investitori, pentru oameni de afaceri, pentru a se dezvolta şi a crea locuri de muncă în municipiul nostru. A fost îmbucurător faptul că an de an, în ultimii patru ani de zile, la Târnăveni a scăzut şomajul. Asta înseamnă că s-au dezvoltat afacerile existente sau au luat fiinţă noi afaceri, ceea ce înseamnă că avem mai multe locuri de muncă, de la an la an, în municipiul nostru. Cred că în acest fel reuşim să încurajăm şi tinerii care au plecat la studii să se întoarcă acasă după absolvirea universităţilor, şi de asemenea să se întoarcă acasă şi acei tineri care pentru o anumită perioadă au plecat în alte ţări pentru a-şi câştiga existenţa”, a conchis Sorin Megheşan.

Alex TOTH