Kelemen: “A vorbi despre statul de drept este o exagerare”

Kelemen Hunor, președintele UDMR, și-a susținut în cadrul ședinței Consiliului Reprezentanților Unionali (CRU), raportul politic. Liderul lalelei a atins subiecte precum: rezultatele alegerilor, domeniile prioritare de acțiune a politicii UDMR, modificarea Codului Penal și al Codului de Procedură Penală, a ordonanței de urgență a grațierii, a colaborării cu coaliția de guvernare.

Despre rezultatul alegerilor

Raportul politic al lui Kelemen Hunor, liderul UDMR, a fost un discurs prelungit, de peste 40 de minute, susținut chiar după ceremonia acordării distincțiilor foștilor parlamentari și a Bradului de Argint.

Puțin neinspirat pentru că mulți dintre cei prezenți au preferat să facă o pauză în holul Palatului Culturii.
Una dintre temele abordate în raportul politic s-a referit la alegeri, iar Kelemen Hunor s-a declarat mulțumit de rezultate, răspunsul electoratului și de parteneriatele politice încheiate.
“În 2016, maghiarii din România au fost mai activi, au fost mai ușor de mobilizat și au fost lângă noi, vorbim aici de cifre, procente mai mari decât în 2012 sau 2008. Acest rezultat a dovedit că Uniunea a luat decizii bune, CRU, CRT-ul, congresul și președinția, cu toții, seperat și împreună. A fost o decizie bună când am decis în 2014 că nu vom continua guvernarea, pentru că nu existau condițiile potrivite pentru a guverna împreună. Am luat decizia bună atunci când în 2014 când am început colaborarea și alianța cu PCM și am ajuns în 2016 când PCM a ales să candideze pe lista UDMR și doi candidați PCM au ajuns de pe aceste liste în Parlament. A fost o decizie fără precedent. Mulți au spus să este o decizie riscantă, dar cred că a fost decizia corectă, pentru că comunitatea maghiară asta a dorit de la noi, să există conlucrare, să existe unitate”, a spus Kelemen Hunor.

Colaborare cu coaliția de guvernare

Kelemen Hunor a vorbit, de asemenea, despre sprijinul pe care UDMR îl va acorda coaliției de guvernare în Parlament și de ce statutul de opoziție nu a fost o opțiune viabilă, ținând cont de procentul electoral pe care uniunea le are.
“Uniunea a încheiat un parteneriat parlamentar care nu este dezavantajos, întrucât am mai avut asemenea parteneriate în trecut și acestea au avut succes, dar nu putem readuce perioada 2000-2004, când România era înainte de a intra în NATO, UE, când România era altfel, trecea peste o altă perioadă, politica era diferită, totul în jurul nostru era diferit. Dar nici nu asta contează, contează ca această colaborare este importantă pentru noi, pentru că la cele 6,6 % pe care le-am avut tot timpul trebuie să mai adăugăm 45 %-44 % pentru a putea avansa în rezolvarea problemelor noastre, chiar și cele mai mici. Pentru asta trebuia să căutăm parteneri și așa s-a conturat că în momentul când cel cu 54 % oferă posibilitatea unui parteneriat, trebuie să încercăm cu ei. Trebuie să acceptăm o colaborare din care toată lumea are de câștigat, o situație win-win. În curând, în februarie-martie vom avea initiative, propuneri în domeniul drepturilor minorităților, în domeniul folosirii limbii minorităților, iar pentru acestea este nevoie de susținere parlamentară”, a punctat Kelemen Hunor.
Kelemen a mai arătat că pe anumite domenii vor exista consultări între UDMR și PSD și ALDE, iar, potrivit parteneriatului, liderii de fracții se întâlnesc săptămânal, liderii partidelor o dată pe lună sau ori de câte ori când este nevoie.
Parteneriatul va fi analizat în sesiunea de primăvară, când se va decide dacă acesta va fi continuat.

Domenii prioritare de acțiune

Întărirea drepturilor minorităților, lărgirea drepturilor minorităților, folosirea limbii materne, folosirea simbolurilor sunt câteva dintre prioritățile politice ale UDMR în Parlament.
De asemenea, liderul UDMR a fost extrem de critic legat de justiție și statul de drept din România.
“În România, a vorbi despre statul de drept este o exagerare. Nu putem să spunem cu sinceritate și cu conștiința împăcată că democrația parlamentară este într-o situație bună, că s-a reușit separarea puterilor statului și acestea funcționează în mod adecvat. Obiectivul nostru este și asta trebuie să fie una dintre cele mai importante aspirații ca în acest mandat, în lunile următoare să întărim acele valori, să consolidăm acele instituții și să întărim acele piloane ale statului de drept fără de care nu există drepturile minoriților, nu există drepturi și libertăți. (…) Astăzi, când iese la iveală că justiția nu funcționează, ies la suprafață din ce în ce mai des informații care arată că în ultimii 10-12 ani a avut loc o justiție care a fost folosită de unii pentru răzbunare politică”, a punctat Kelemen Hunor.
O altă prioritate atinsă de președintele uniunii s-a referit la oamenii din zona rurală, cetățenii orașelor mari care se confruntă cu probleme sociale.

Reflecții asupra modificărilor legislației penale

Kelemen Hunor a atins și teme de actualitate, care au stârnit reacții vii în ultima perioadă, cum sunt modificările propuse la Codul Penal și Codul de Procedură Penală prin ordonanță de urgență.
Acesta a susținut că problemele au apărut deoarece nu a existat dezbatere nici în trecut în Parlament asupra acestora. Kelemen s-a referit astfel la adoptarea, în 2009, a codurilor penal și de procedură penală prin asumarea răspunderii de către Guvernul Boc, când PDL și PSD erau parteneri de coaliție, fără dezbatere publică.
“S-a dovedit că nu prea funcționează, acestă lege cu impact major a avut multe greșeli și următorul Guvern Boc, din care am făcut și noi parte, a făcut așa-zisa mică reformă. Nici acela nu a fost adoptat după o dezbatere parlamentară și în acest caz a fost asumat de Guvern, printr-un OUG. S-a dovedit că conține și mai multe greșeli. Curtea Constituțională a adus numeroase decizii care arată că peste 40 de articole ale Codului Penal și ale celui de procedură sunt neconstituționale. Asta obliga parlamentul precedent să corecteze articolele greșite. Parlamentul în schimb nu le-a corectat, pentru că nu avea curajul să se atingă de cele două coduri, așa cum i-a cerut Curtea Consituțională. Atunci când cineva a încercat să propună un proiect de modificare, atunci a fost criticat din toate părțile, că de ce dorețte modificarea, ce interese ascunse are. De aceea politicienii au renunțat la asemenea inițiative”, a punctat liderul UDMR.
A urmat apoi OUG emisă de către Guvernul Cioloș, tot fără dezbatere, prin care codurile au fost modificate de la o zi la alta.
“Dar asta nu numai că nu a îmbunătățit situația, ci a devenit și mai proastă. Acestea au fost OUG-uri care le-a dat mai multă putere procurorilor, decât aveau judecătorii. Atunci însă nu a deranjat pe nimeni, nici pe activiștii drepturilor cetățenești, nici pe cei îngrijorați de starea statului de drept. Acest OUG a fost adoptată tacit de Senat în campania electorală și acum este în Camera Deputaților”, a arătat Kelemen, care s-a declarat nemulțumit de intenția actualului Guvern de a modifica legislația penală tot prin OUG.
Kelemen Hunor a susținut că forul care trebuie să se preocupe de schimbarea codurilor este Parlamentul, de altfel aceasta fiind propunerea UDMR.
Legislația în domeniul siguranței naționale reprezintă, de asemenea, un cui al lui Pepelea, Kelemen Hunor susținând că trebuie respectate drepturile și libertățile cetățenești și că nu este firesc să fie “urechi” și atunci când suntem în bucătărie baie și în dormitor etc.
“Există un domeniu despre care merită să vorbim și are oarecare legătură cu codul penal, pachetul legislativ privind siguranța națională. Marea parte a acestor legi a fost realizat în anii 90 sau la începutul anului 2000 și asta necesită corecții. Are nevoie de corecții pentru că s-a dovedit în ultimele săptămâni, luni, că se poate interpreta în așa fel încât duce la probleme procedurale, chiar dacă nu este vorba de rea-voință sau la decizii care nu sunt motivate de acuzații clare, vorbesc în cazul interceptărilor. Trebuie să știți că, astăzi, parchetul minte, când spune că nu folosește în procedura penală interceptările SRI, pentu că în luna martie-aprilie a anului trecut curtea constituțională a interzis acest lucru”, a spus Kelemen.
Kelemen Hunor a amintit cazul viceprimarului municipiului Cluj-Napoca, Horvath Anna, caz care se bazează pe interceptare pe motiv de sigurață națională.

Abordarea grațierii, criticată

Liderul lalelei a criticat în discursul său și modul cum a abordat Guvernul Grindeanu problema grațierii, în ciuda faptului că ultima grațiere colectivă a avut loc în mandatul de ministru al Justiției al lui Valeriu Stoica, în 1999-2000.
“Nu trebuia să înceapă guvernarea cu această problemă. Nu trebuie să-l scoată din întuneric de pe o zi pe alta, pentru că dă motive de bănuială. Dar să dai de înțeles că nu este nevoie de grațiere sau să zici să oamenii ar trebui să decidă în această chestiune, este greșit. Pentru că grațierea nu are legătură cu relația dintre cetățean și cel pedepsit, ci dintre cel pedesit și stat. Statul grațiază. Nu degeaba scrie în Constituție că nu se poate organiza referendum în privința grațierii. (…) Oricât de ciudat ar suna, și în acest caz trebuie o dezbatere parlamentară, în parlament trebuie votată o hotărâre. E mult mai ușor să ai o dezbatere, o discuție rațională în parlament, decât să te cerți cu sute de mii oameni pe stradă, dacă vrei sau nu să oferi clemență, poate sau nu populația să accepte grațierea. Nu cred că această problemă ar trebui dezbătută înainte de buget sau alte subiecte care sunt mai importante, din punctul meu de vedere”, a subliniat Kelemen Hunor.
Președintele UDMR a subliniat că discuțiile legate atât de codul penal, cât și de grațiere sunt menite să distragă atenția de la problemele justiției, de la întrebări importante, cum sunt: dacă sunt separate puterile statului, dacă funcționează sau nu instituțiile statului de drept, ce se întâmplă cu parchetul, cu serviciile secrete, cu Parlamentul, dacă controlează adoptarea legilor sau nu.
“În schimb vorbim despre faptul dacă procurorii dictează politica penală a unui stat sau nu, vorbim despre faptul că un număr mic de politicieni vor primi grațiere, în timp ce alți 3000-4000 de oameni care nu au nici o legătură cu politica se vor bucura de această grațiere. Și atunci mai bine să rămână cu toții în spatele gratiilor, nu cumva să primească 3-4 politicieni grațiere”, a conchis acesta.
Ligia VORO