Home / Justitie / AMR și nemulțumirile față de Raportul MCV 2017

AMR și nemulțumirile față de Raportul MCV 2017

Asociația Magistraților din România (AMR) critică și Raportul pe 2017 privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) dat publicității de Comisia Europeană săptămâna trecută. AMR consideră că referirile timide la volumul de muncă al magistraților nu conturează o imagine clară a sistemului judiciar.

 

Asociația Magistraților din România, reprezentată legal de către judecătorul mureșean Andreea Ciucă, președinte, arată, într-un comunicat remis redacției Zi de Zi, că raportul deși amintește de „progrese importante și un caracter ireversibil tot mai pronunțat al reformelor”, “le privește, în mod majoritar, prin prisma luptei împotriva corupției și a acțiunilor preventive în materie de corupție, lăsând impresia greșită că acestor obiective – cărora nu li se poate nega importanța pentru societate – li s-ar subsuma întreaga sau cea mai mare parte a activității sistemului judiciar”.
AMR mai arată că Raportul are în vedere doar DNA și Î.C.C.J., cu accent pe „independența sau eficacitatea DNA”, atunci când analizează lupta pentru combaterea corupției. Mai mult, apreciază președintele AMR, atunci când vorbește despre combaterea corupției la toate nivelurile, Raportul se referă la M.J. și la Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, lăsând la o parte, fără justificare, instanțele de judecată, ceea ce dovedește o înțelegere deformată a fenomenului judiciar românesc.
În aceste condiții, AMR subliniază că “referirile timide, tangențiale la „volumul de muncă excesiv al instanțelor”, care continuă să „greveze asupra consecvenței hotărârilor judecătorești”, și la „obstacolele suplimentare legate de aspecte mai generale ale procesului legislativ”, nu sunt de natură că contureze o imagine clară a realităților sistemului judiciar și nici să aprofundeze problemele acestui sistem”.

 

Raportul nu reflectă situația reală

 

O altă anomalie constatată este că ultimul Raport nici măcar nu amintește de „Memorandumul” care a sancționat acțiunile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), memorandum adoptat de majoritatea covârșitoare a instanțelor, în august-septembrie 2016, și nici de problemele punctuale ridicate prin acest act de protest.
AMR mai constată că în Raportul din 2016, dar și în cel din 2017 nu se pomenește nimic “despre „acoperiții din justiție”, despre vehiculatele protocoale dintre procurori (nu judecători!) și serviciile secrete, despre posibila influență vătămătoare asupra actului de justiție și asupra stării sistemului judiciar, asupra independenței acestuia, despre ingerințele acceptate/neacceptate, stiute/neștiute, cu toate că acest subiect nu a fost nici unul izolat și nici unul de ignorat, mai ales în contextul pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 51/2016”.
AMR își arată nemulțumirea și față de tratarea problemei numirii procurorilor șefi. Raportul notează că “legea numirii procurorilor-șefi și practica punerii ei în aplicare nu sunt suficient de robuste pentru a se evita o influență politică excesivă asupra numirilor”, lucru care „poate conduce la îndoieli cu privire la independența unui candidat, poate întârzia numirile datorită blocajelor de ordin politic sau poate chiar conduce la numirea unor magistrați despre care să se dovedească ulterior că au probleme de integritate”.
Judecătorul Andreea Ciucă a amintit, în acest context că AMR a solicitat modificări privind modalitatea de ocupare a acestor funcții, astfel încât să fie asigurată o reală transparență.
În consecință, concluzia AMR este una amară. “Nereflectarea situației reale a sistemului judiciar, determinată de o abordare trunchiată a problemelor, a fost cauzată de modul de lucru utilizat pe parcursul anilor de monitorizare, ținând de culegerea informațiilor, el însuși lipsit de transparența necesară unui astfel de demers. Avem în vedere, în acest sens, faptul că au fost agreate doar întâlniri separate între (unii dintre) membrii Comisiei, pe de o parte, CSM, ÎCCJ, MJ, parchete, asociații profesionale, pe de altă parte, rezumate într-un monolog al respectivei „instituții judiciare”, în care aceasta își prezenta punctul de vedere, iar membrii Comisiei notau, fără ca unii să știm de alții, adică fără ca asociațiile profesionale să știe problemele puse în discuție de CSM, ÎCCJ, MJ, etc., și invers, fără ca unor argumente să li se poată aduce replici în cadrul unui dialog și fără să avem certitudinea că datele culese au fost verificate și comparate, în contextul unor susțineri divergente (mai ales că, bunăoară, fostul CSM nu a consultat asociațiile profesionale cu privire la problemele care se impuneau a fi relevate)”, conchide președintele AMR, care a mai punctat în final problema infrastructurii fizice a instanțelor rămasă nesoluționată parțial.
Comunicatul poate fi lecturat integral aici 10-17-Comunicat Raport MCV
Ligia VORO

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Trei cămătari arestați preventiv, 40 de victime audiate

Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Târgu Mureș, sub coordonarea procurorului D.I.I.C.O.T.–S.T. Târgu Mureș, …