Home / Agricultura / REPORTAJ. Creşterea vacilor de carne, mit transformat în realitate de Nagy Peter Tamas

REPORTAJ. Creşterea vacilor de carne, mit transformat în realitate de Nagy Peter Tamas

Distribuie

Destinul lui Nagy Peter Tamas, un fermier în vârstă de aproape 37 de ani din satul Stejeriş, comuna Acăţari, s-a schimbat decisiv în urmă cu aproximativ şapte ani, la Sibiu, oraş unde a întâlnit doi cetăţeni elveţieni interesaţi să investească în creşterea vacilor de carne. Conştient de potenţialul extraordinar al vacilor de carne, tânărul din Acăţari poreclit de prieteni Tomy şi-a convins familia să achiziţioneze mai multe vaci din rasa Aberdeen Angus. Pariul pus atunci de Nagy Peter Tamas s-a dovedit a fi câştigător, în prezent acesta conducând una dintre cele mai eficiente ferme de vaci de carne din România.

De la teorie la practică

Intuiţia lui Nagy Peter Tamas a fost însă dublată de pregătirea profesională solidă, de fapt adevărata temelie a fermei Red Angus Farm din Acăţari. „De profesie sunt medic veterinar şi mi-am dedicat studiile atât pentru sănătatea animalelor, cât şi pentru partea de ameliorare şi genetică. De aceea, mi-am continuat studiile masterale şi doctorale în direcţia de ameliorare genetică şi reproducţie. Asta e meseria mea, asta ştiu să fac, să cresc animale şi să scot valoare din animale. Datorită cunoaşterii şi experienţei, m-am întâlnit în anii 2008-2009 cu doi elveţieni tineri, la Sibiu, care au pus bazele unei ferme de carne. Am colaborat foarte bine cu ei, am văzut că se dezvoltă foarte bine şi am început să cochetăm cu rasele de carne. Am studiat de mult evoluţia pieţei cărnii de vită şi am constatat că România nu este un mare consumator de carne de vită, doar circa 10% din totalul cărnii care se consumă fiind carne de vită. În 2008, noi am cochetat cu creşterea vacilor de lapte şi existând tendinţa de supraproducţie la nivel european, am decis să schimbăm direcţia, către vacile de carne. În 2010 am făcut primele achiziţii de animale, iar dezvoltarea a continuat în 2013-2014, ajungând la apogeu în 2015. Astăzi, fermele sunt în producţie plină. Exploatarea vacilor de carne se desfăşoară în ferme mixte, şi vegetale, iar păşunatul se face pe suprafeţe concesionate sau aflate în proprietate. Ne desfăşurăm activitatea vegetală pe raza a patru comune: Acăţari, Crăciuneşti, Fântânele şi Măgherani. La locaţia din Acăţari avem tabăra de iarnă, iar pe păşune ne organizăm în tabere de vară”, explică fermierul.

Investiţie în rasa Aberdeen Angus

Rasa aleasă să populeze ferma din Acăţari a fost Aberdeen Angus, iar investiţia a fost una pe măsură, genetica de calitate fiind extrem de costisitoare. „Angus este o rasă rustică, se poate creşte extensiv, nu are nevoie de super-tehnologie, are fătări uşoare, iar astăzi pe piaţa românească se poate valorifica bine, la un preţ convenabil pentru fermier, de unde să rezulte şi un mic profit. Acum, suntem printre fermele considerate mari din România. Majoritatea fermelor, cam 90%, au 20-25 de capete. Genetica costă bani. O junincă gestantă cu certificat de origine ajunge undeva la 2.500 – 3.000 de euro, preţ de achiziţie”, spune tânărul specializat în creşterea vacilor de carne.

Echipă mică, dar inimoasă

Nagy Peter Tamas conduce ferma alături de tatăl său, Andrei, şi cu sprijinul unei echipe mici, dar inimoasă şi foarte bine pregătită pentru a răzbate orice situaţie neprevăzută. „Prevenţia este esenţială. Este mai uşor să previi decât să tratezi. Dacă respecţi tehnologia de creştere a vacilor de carne, probleme majore sau surprize mari nu prea poţi avea. Să respecţi deparazitările, tehnologia de furajare, tehnologia de exploatare, vaccinările anuale, reţetele furajere, şi atunci problemele se reduc la minim. Noi aprindem luminile dimineaţa devreme şi tot noi le stingem, seara târziu. Trebuie să fii aici zi de zi, să formezi o echipă profesionistă care să ştie să lucreze. Ai nevoie de tehnologizare pentru a reduce efortul fizic al oamenilor. Această fermă de 250 de capete este gestionată de trei băieţi, plus staff-ul administrativ din care fac şi eu parte. În total, suntem cinci persoane”, povesteşte Nagy Peter Tamas, care are în pregătire un proiect de dezvoltare a fermei din fonduri europene.

Accentul, pus pe calitate

Echipa de la Red Angus Farm este foarte atentă la calitatea animalelor vii furnizate, astfel încât acestea respectă standardele ridicate solicitate de clienţi. „În ceea ce priveşte piaţa, carcasa solicitată la nivel european are cam 300 – 330 de kilograme. Ca să poţi asigura aceste carcase, trebuie să livrezi animale vii de 550 – 600 de kilograme. Randamentul la sacrificare la Angus este de 55-60%. Preţurile la animale vii oscilează între 2 şi 3 euro pe kilogram, plus TVA, în funcţie de calitatea animalului livrat. Noi vindem animale vii pentru reproducţie, pentru fermierii din România, şi animale pentru abatorizare, către clienţi din ţară şi externi”, spune fermierul.

Asocierea, cuvânt-cheie pentru viitorul zootehniei

Conştient că viitorul zootehniei autohtone se bazează în special pe diverse forme de asociere, Nagy Peter Tamas nu spune niciodată „nu” atunci când vine vorba să susţină alţi localnici din Valea Nirajului care trăiesc din agricultură sau să împărtăşească din experienţa sa altor fermieri aflaţi la început de drum. „Îmi place să furnizez informaţii sau să împărtăşesc din experienţa mea şi altor fermieri. Eu cred că doar printr-un sistem organizat, bazat pe asociere, cum e în Franţa, în Austria, se poate reuşi dezvoltarea sectorului zootehnic. Cât timp în România există mari suprafeţe de pajişti naturale, vaca de carne şase luni pe an trebuie să fie ţinută pe păşune. Apoi vine iernarea. Atunci poţi spune că ai o creştere economică: valorifici pajiştile şi totodată în cele şase luni de iernare îţi produci o parte de fibroase care înseamnă producţia voluminoasă, iar partea de cereale în concepţia mea se achiziţionează de la micii fermieri din zonă. Noi avem cam cinci-şase parteneri care produc pentru această fermă cantităţi de porumb, orz, floarea soarelui şi triticale. Astfel, am făcut în jurul fermei un lanţ de fermieri tineri cu care am format un grup”, povesteşte Nagy Peter Tamas.

Acesta face parte din Board-ul tehnic al Asociaţiei Aberdeen Angus, organizaţie constituită la nivel naţional, cu sediul în Sibiu, care însumează aproximativ 17.000 de capete. „Am susţinut mereu ideea de asociere şi am pus bazele acestei asociaţii împreună cu prieteni din Sibiu. Am crezut în vitorul asocierilor şi după cum s-a demonstrat, aceasta este una din cele mai importante asociaţii din România”, menţionează Nagy Peter Tamas.

Investiţii continue în tehnologie şi genetică

De asemenea, asigurarea unei genetici de calitate şeptelului din fermă şi efectuarea de investiţii continue reprezintă obiective primordiale în planul de business stabilit de Nagy Peter Tamas. „Subvenţia pe care o primeşte fermierul, în planul de business trebuie să însemne bani pentru tehnologizare şi investiţii în genetică. Cine nu investeşte în genetică şi în tehnologie rămâne învins de piaţa europeană. Avem un program informatic, toate vacile sunt evidenţiate şi monitorizate, astfel încât animalul care trei ani la rând produce peste standarde, tineretul este păstrat pentru înlocuire, la reforme. Asta înseamnă selecţia, să înlocuieşti evoluţia producţiei în fermă. Potenţialul genetic al noii generaţii aduce tot timpul plus-valoare în fermă”, explică managerul de la Red Angus Farm.

Lipsa de predictibilitate, inamicul nr. 1

Întrebat care sunt ofurile activităţii sale, Nagy Peter Tamas mărturiseşte că lipsa de predictibilitate a autorităţilor responsabile de politica agrară a României este principalul inamic al sectorului zootehnic autohton. „Concurenţa şi presiunea din partea vestului este atât de puternică încât dacă nu ne grăbim să ajungem la standardele cerute va fi foarte greu să rămânem pe piaţă. Din păcate niciun guvernant nu ne poate da astăzi un răspuns în ceea ce priveşte viitorul zootehniei din România. Fermierul nu ştie ce subvenţie va încasa pe zootehnie. Pe vegetal lucrurile sunt foarte clare, pentru că suprafaţa este stabilită, dar la zootehnie efectivele oscilează, fermierii intră, ies din sistem, schemele nu sunt fixe, nu există predictibilitate. Suntem în februarie 2017 şi încă nimeni, niciun funcţionar, niciun înalt funcţionar din Guvernul României, de la Ministerul Agriculturii, nu ştie care va fi cuantumul subvenţiei la vaca de carne şi la vaca de lapte. Dacă nu ştie să îmi spună dreptul care mi se cuvenea pe 2016, în 2017, atunci eu ca fermier cum aş putea să îmi stabilesc un plan de afaceri? De asemenea, nu ştim ce va fi în viitoarea politică agricolă, după 2020. Vor mai fi subvenţii? Ce va fi? Cum va fi? Ce urmează? Nimeni nu ne spune nimic şi din cauza asta singura soluţie a fermierului român este să se dezvolte până în 2020, astfel încât să aibă potenţialul să stea pe picioarele lui, indiferent de ce va urma. Fermierul care nu va fi până în 2020 stabil, riscă să ajungă la faliment”, menţionează Nagy Peter Tamas.

Producătorii români, „sufocaţi” de importuri

Fermierul din Acăţari a mai amintit un of profesional, respectiv un paradox al sectorului zootehnic autohton, respectiv că deşi producţia din România ar putea acoperi lesne cererea internă de carne de vită, consumatorii se bazează pe importuri din Europa şi America de Sud. „Preponderent românii consumă carne de porc şi de pasăre, deşi producţie de carne de vită în România există. Din păcate, noi exportăm animale vii şi importăm carne de vită. Datorită dezvoltării economice, piaţa a început să ceară carne de calitate. România neproducând poate la cerinţele pieţei, iar vita de calitate e importată din Argentina, Mexic, Uniunea Europeană. Imaginaţi-vă ce costuri de transport sunt pentru importatorii de carne de vită din Argentina, în condiţiile în care noi putem produce în Transilvania. Din punct de vedere pedo-climatic, Transilvania oferă condiţii optime pentru creşterea vacilor de carne, în prezent 80% din capetele de vaci de carne din România aflându-se în ferme din Transilvania. Un mit în care în 2008 nu credea nimeni, creşterea vacilor de carne, devine realitate în Transilvania”, conchide Nagy Peter Tamas.

Text şi foto: Alex TOTH

2

3

4

5

6

7

8

 


De asemenea, verificati

FOTO: Casă a omului de afaceri Iancu Laurean, de vânzare pentru 2 milioane de euro

Distribuie O casă ”fără colțuri” din cartierul clujean Andrei Mureșanu, care aparține omului de afaceri …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.