INTERVIU. Reorganizarea administrativă, susţinută de Ioan Vasu

Unul din cei mai longevici primari din judeţul Mureş, aflat de 21 de ani la cârma Primăriei comunei Râciu, Ioan Vasu, vorbeşte în interviul următor, acordat în exclusivitate cotidianului Zi de Zi, despre prezentul şi mai ales viitorul administraţiei locale din România.

Reporter: Aţi urmărit lucrările Adunării Asociaţiei Primarilor din România de la Bucureşti? Ce impresii v-au lăsat?

Ioan Vasu, primarul comunei Râciu: Am fost preşedinte foarte mulţi ani al acestei asociaţii, la nivel judeţean, dar şi vicepreşedinte pe plan naţional. Din punctul meu de vedere, fondurile europene sunt pentru noi mană cerească. Ce mă deranjează pe mine este apariţia pe posturile de televiziune a tot felul de analişti politici, economici şi în administraţie, care habar n-au ce înseamnă fondurile europene. Peste 400% sunt proiecte depuse de către unităţile administrativ-teritoriale din ţară şi nu sunt bani câţi putem noi să atragem. Povestea mare este că ei mereu dau în primari, cu toate că absorbţia fondurilor europene nu stă în administraţiile locale. Problema e cu absorbţia către mediul privat, din cauza birocraţiei stufoase. Şi mai este o greşeală, care cel puţin pentru mine este foarte supărătoare. Am avut de exemplu un proiect de modernizare a drumurilor de exploataţie agricolă. În câmpie este logic că sunt drumuri de exploataţie agricolă, iar la Râciu este o reţea de 92 de kilometri de asemenea drumuri. Am depus proiectul şi am obţinut 98 de puncte dintr-un maxim de 100. Nişte domni de la Bucureşti au decis ca proiectele să fie depuse online şi în 6 minute s-au terminat banii. A intrat cel care avea minimum de 51 de puncte înaintea mea, care aveam 98 de puncte, şi a câştigat finanţarea. Au intrat câteva judeţe unde probabil că erau interese politice, ceea ce e un lucru foarte grav. Proiectele trebuiau evaluate cu aceeaşi unitate de măsură, iar finanţarea trebuia atribuită în funcţie de punctaj. În altă ordine de idei, împărţirea banilor pe drumuri forestiere şi pe drumuri de exploataţie agricolă nu este bine făcută…

Rep.: Vă rog să detaliaţi.

I.V.: Eu am 3.000 de hectare de pământ şi vreau să fac 11 drumuri, unde sunt 600 de proprietari. Sau poate 600 de beneficiari, că proprietarul poate şi-a dat pământul în arendă. Mă pune pe aceeaşi unitate de măsură cu cei de la drumuri forestiere. Cine este proprietarul acelei păduri pentru care se fac drumuri forestiere? Ori Primăria, ori Romsilva. În munte, unde este piatră şi ei pot să exploateze drumul forestier, austriacul sau cine fură lemnele, şi pe drumul de piatră, unul, doi sau trei proprietari maximum. Pe când aici, pe drumurile de exploataţie agricolă unde se scot cerealele… Ca să nu mai amintesc faptul că primăriile de câmpie sunt sărace, nu au păduri.

Rep.: Foarte mulţi primari s-au plâns pe diverse teme…

I.V.: M-am uitat la Realitatea TV, unde am văzut 44 de colegi primari şi vreau să spun că pe vremea în care reprezentam judeţul Mureş la acea adunare nu m-am înţeles niciodată cu ei, pentru că eu nu pot să vin la televizor şi să mă plâng… în faţa cui? Ei s-au plâns toţi. La cine? Guvernului, oamenilor pe care ei i-au luat de mână şi i-au purtat prin comunele lor ca să le fie bine? De ce să te plângi, la cine să te plângi?!? Du-te la Guvern, bate cu pumnul în masă şi asta este! 80% din terenul României este administrat în mediul rural, aproape 50% din populaţie trăieşte în mediul rural. Este logic că oraşele se dezvoltă, au bugete – şi e foarte bine, dar nouă ne iei?!? Din bugetul comunei Râciu trimitem la Bucureşti şi îl împărţim după bunul plac. Ilfovul, Teleormanul, Vrancea, Vasluiul, Botoşani… Domnule, trimiteţi-i la muncă pe ăştia, nu la ajutoare sociale! Eu am tăiat în an electoral 90% din ajutoarele sociale pentru că nu şi-au făcut orele sau avut adeverinţe false! Prin lege le-am tăiat, cu anchetă socială! Ce facem, trimitem banii din comuna noastră şi din judeţul Mureş şi îi ducem la Teleorman?!? Asta de ce nu au spus-o?! Un singur coleg primar a spus asta, cred că primarul de la Suplac. Vă spun sincer, am rămas cu un gust amar!

Rep.: În ce măsură vă încurcă sau nu întârzierea adoptării bugetului?

I.V.: Nu mă încurcă! Au fost şi situaţii mai grele! Astea sunt poveşti electorale! Noi avem dreptul să muncim şi să ne facem treaba. Să aştept să iasă bugetul luna viitoare? Nu! Pe când a fost adoptat bugetul naţional, bugetul local a fost creionat. Îl dau la consilieri să îl citească şi ştiu ce am de făcut. Aproximativ bugetul nu poate să fie mai mic decât cel de anul trecut. Restul sunt fonduri europene pe care le-am făcut sau le vom face prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, fondurile de mediu… Aici trebuie să fii gospodar, nu trebuie să aştepţi să vină cineva să îţi rânduiască bugetul. Bugetul trebuie să îl cunoască primarul şi noaptea la ora 2, dacă întreabă cineva.

Rep.: Sunteţi mulţumit de salariile din administraţie?

I.V.: Nu este normal ca un funcţionar public de la o unitate administrativ-teritorială să aibă un salariu aproape cu 50% mai mic comparativ cu un funcţionar care lucrează la o instituţie de stat, care sunt tot bugetari. Nu se poate, că nu mai găsim oameni! Nu vine un tânăr pentru un salariu de 1.000 – 1.400 de lei! Trebuie să îl ajuţi, să îl creşti şi pe când a crescut, se duce. De exemplu, am un coleg la primărie, inginerul Moraru, care dacă iese la pensie o să am probleme pe cadastru.

Rep.: De ce nu se face o reformă din acest punct de vedere?

I.V.: Nu vrea niciunul! Pe mine m-a dezamăgit declaraţia preşedintelui Drăghici. El a fost cel mai slab din toate discursurile pe care le-am văzut. A spus că nu e de acord cu reorganizarea administrativă. Reorganizarea administrativă este necesară! Nu vor să recunoască! O comună de 600, de 800 de locuitori, de 1.500 de locuitori are prea mulţi consilieri locali! Numărul lor trebuie să scadă! Eu n-am niciun fel de problemă, Râciu nu poate să fie ameninţat de desfiinţare, noi am fost întotdeauna centru. I-am auzit pe unii spunând că fiecare comună are tradiţii. Şi ce-i dacă? Îi muţi în Ungaria sau în altă parte? Tot în România rămâi, păstrează-ţi tradiţiile! Dar administrativ apucă-te de lucru! Am auzit declaraţia unui coleg din Teleorman care a zis că de 21 de ani se zbate să facă un dispensar veterinar şi o stomatologie. Păi să vină la Râciu, unde sunt trei cabinete stomatologice, două cabinete de medici de familie, două farmacii, cabinete veterinare. Cum nu poţi, domnule? Făceam dispensarul ăla cu tesla, adică cu scula aceea de dulgher, singur, de atunci!

Rep.: Recent, în decembrie 2016, a fost adoptată Ordonanţa 100, care cere primăriilor să aibă experţi în urbanism şi arhitectură. În caz contrar, după apariţia normelor metodologice, cetăţenii vor obligaţi să se deplaseze la Consiliul Judeţean Mureş pentru avizări. Care e situaţia la Râciu?

I.V.: Eu sunt cu un pas înainte la toţi! Am înfiinţat, alături de oraşul Sărmaşu şi încă 12 comune, Asociaţia de Dezvoltare Câmpia Transilvaniei, acum zece ani. De cinci ani am funcţionat pe un Program PHARE de deşeuri. Staţia de transfer menajer. Am avut 14 angajaţi. Am spus “am avut” pentru că acum am oprit activitatea pentru că trebuia marele proiect judeţean să pornească. Sunt 14.000 de europubele în toată câmpia. Apropo de audit şi de arhitect, nu poate o comună să ţină un arhitect. Dar pot să iau un specialist cu care să colaborez şi prin Asociaţia de Dezvoltare, cum am făcut SMURD şi Pompierii în şase comune, aşa putem să angajăm un specialist, pe mai multe comune. Am început demersurile şi caut un arhitect care să vrea să lucreze pentru patru, cinci, şase comune. Îl angajăm prin această Asociaţie de Dezvoltare şi îl plătim lunar. Cineva dintre colegii mei a zis despre treaba asta, la Bucureşti. Eu am un pas în faţă, nu am să trimit oamenii la Târgu-Mureş pentru o autorizaţie. Aşa am făcut şi cu Serviciul de evidenţă a populaţiei, la Râciu vin oameni din mai multe comune. Am dat drumul la proiectul Planului Urbanistic General, fac cadastrul, ştiu noaptea la ora 2 fiecare unde are terenul, indiferent dacă e extravilan sau nu. Şi sunt 7.800 de hectare. Pe de altă parte, e normal că dacă este o lucrare de interes judeţean să ceri avizele de la Consiliul Judeţean. Există nişte reguli în acest sens. Asta înseamnă descentralizarea şi reforma în administraţie, să fii aproape de cetăţean.

Rep.: Ce priorităţi aveţi pe agenda acestui an?

I.V.: Anul acesta vrem să continuăm unele proiecte. Avem un drum care ne creează probleme şi nu reuşim să facem mai mult de 48-50 de puncte pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Drumul pleacă de la Sânmărtin, prin Valea Ulieşului, Valea Sânmărtinului, în Ulieş, şi ajunge în Coasta Mare, Râciu. E un drum de 6,8 kilometri şi încercăm să îl facem prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Trebuie să continuăm şi cu străzile. Am terminat în proporţie de 65% străzile din localitatea Râciu, mai avem încă diferenţa. Mă refer la asfaltat. Noi nu mai avem probleme legate de reţeaua de apă şi electricitate. Vom moderniza tot ce înseamnă cei 20 de kilometri de canalizare, prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, iar staţiile de pompare şi epurare de la Râciu şi Sânmărtin vor intra într-o finalizare, pentru că nu le-am finalizat din vechiul program. Problema este că acel operator general, Aquaserv, pune piedici… Vine cu o grămadă de pretenţii, că trebuie să ne licenţiem, să ne acredităm ca operator local. Noi apa o cumpărăm de la ei, nu o scoatem din pământ, şi trebuie să ne îngrijim ca apa care iese din staţia de epurare şi o deversăm în pârâul Comlod să fie curată. Şcolile sunt moderne şi frumoase, la fel şi baza sportivă, sala de sport. Iluminatul public l-am făcut şi intenţionăm să îl mai modernizăm, avem tot ce ne trebuie. Avem şi sediul administrativ modern, pe partea culturală şi sportivă am o supărare, tinerii nu prea vor să vină… Avem şi o echipă de fotbal, vom organiza şi în acest an Festivalul “Vasile Conţiu”, care iese tot mai reuşit de la an la an. Nu sunt adept să cheltuim bani ca să aducem mari artişti, n-am pentru ce să organizez mese pompoase din bugetul local. Intenţionăm, de asemenea, să deschidem un muzeu Gheorghe Şincai, personalitate pe care o omagiem an de an. Sunt bucuros că lumea a început să fie mulţumită. Nu de mine, ci de administraţie. Ne dorim, de asemenea, să facem un Sat de Vacanţă pe câmpie. Trebuie să găsim un teren, colegii din Asociaţie sunt de acord. Stăm să cumpărăm un teren lângă un lac, care e în proces şi dacă colegul de la Pogăceaua câştigă, următoarea fază va fi achiziţionarea terenului respectiv. Va face fiecare din cele 12, 13, 14 localităţi câte un sat tematic de vacanţă, în care vor putea fi organizate cantonamente pentru sportivi, tabere de cultură, pescuit. Obligativitatea fiecărei comune va fi să facă minimum şase locuri de cazare. Toate evenimentele de pe câmpie trebuie cuprinse într-un singur loc…

A consemnat Alex TOTH