Şef lucrări dr. Corina Ureche, recomandări în cazurile de angină pectorală

Dr. Corina Ureche, medic specialist medicină internă şi şef lucrări la disciplina Medicină internă – Medicală II în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş a prezentat vineri, 3 martie, cu ocazia celei de-a 53-a ediţii a simpozionului Farma Practic, tema „Alertă! Urgenţă medicală, ce facem?”. Evenimentul a fost organizat în perioada 3-4 martie, în sala de conferinţe a Hotelului Danubius din Sovata, de compania de comunicare medicală Houston NPA.

Sindromul „privitorilor de vitrine”

„Pacienţii se prezintă şi la dumneavoastră, şi la noi, în situaţii de urgenţă mânaţi practic de trei acuze distincte: de durere, de dispnee şi de sângerare. Cam acestea sunt cele trei acuze principale – sigur, sunt şi altele minore, dar pacientul vine la cabinetul medicului pentru că-l doare ceva, intră în farmaciile dumneavoastră pentru că-l doare ceva, pentru că are o dispnee – nu respiră bine. Uneori aceste lucruri se suprapun, se confundă, sunt mai greu de diferenţiat durerea şi dispneea, mai ales dacă durerea este o durere toracică cu o senzaţie de presiune. Cea de-a treia urgenţă este sângerarea”, a afirmat, în debutul prezentării sale, şef lucrări dr. Corina Ureche.

Referindu-se la gama de dureri acuzate de pacienţi, lectorul a vorbit participanţilor la simpozionul Farma Practic 53 despre angina pectorală, afecţiune caracterizată în special prin dureri în zona inimii şi accese de asfixie. „Sigur că este un lucru arhicunoscut, este un lucru cu care ne întâlnim relativ frecvent, dar pe acest considerent şi în farmacii pacientul intră sau chiar nu intră – există sindromul privitorilor de vitrine. Sunt mulţi anginoşi care se opresc pentru că durerea de tip coronarian apare la efort, stau şi se uită la vitrină. Dacă vedeţi un pacient care se uită prea mult la vitrina dumneavoastră, deja îl puteţi suspecta că are o urgenţă coronariană”, a precizat şef lucrări dr. Corina Ureche.

Mai multe tipuri de durere

Potrivit lectorului, apariţia anginei pectorale este însoţită de mai multe tipuri de durere, în special durere iradiată în diverse zone ale corpului, începând cu degetele mâinii stângi până la mandibulă. „Este o durere sub formă de disconfort, de apăsare, de presiune, uneori de dispnee, şi aici aş vrea să vă atrag atenţie la această delicată diferenţiere dintre senzaţia de dispnee şi durere, pentru că dacă este o apăsare, o presiune, pacientul o va resimţi ca un disconfort la respiraţie şi ulterior poate să relateze că este de fapt o durere cu caracteristicile următoare. Această durere de obicei este determinată de efort sau de un echivalent al efortului, de alimentaţie, de râs, de expunere la stres, la frig – pot fi minus 20 de grade Celsius afară şi pacientul resimte această durere, intră tocmai pentru a se încălzi. Durerea de obicei este localizată retrosternal, în spatele sternului, pacientul pune mâna pe piept, şi această durere are nişte iradieri caracteristice, în mâna stângă, în umărul stâng, în degetele mâinii stângi. Durerea poate să iradieze şi în mandibulă şi atunci poate să ducă la o confuzie, către o afecţiune de tip mandibular, de tip osos, de tip stomatologic. Dar dacă pacientul ştie că este coronarian, el va spune asta”, a punctat şef lucrări dr. Corina Ureche.

Ce-i de făcut în caz de infarct miocardic

Principalul remediu recomandat de şef lucrări dr. Corina Ureche pacienţilor cu acces de durere coronariană este nitroglicerina administrată subcutanat, iar pacienţilor suspecţi de infarct miocardic li se administrează aspirină sau clopidogrel. „Dacă însă este prima manifestare fără ca pacientul să fie diagnosticat puteţi face această mică anamneză, unde, când a apărut durerea şi de asemenea, aproximativ 1-5 minute durează şi este ameliorată de nitroglicerină. Dacă pacientul are un acces de durere coronariană, până stă de vorbă cu dumneavoastră aproape spontan aceasta poate să dispară, înainte chiar de a se administra nitroglicerina subcutanat”, a subliniat lectorul. „Infarctul miocardic este o complicație, o evoluție nefastă a bolii coronariene, în care apare acea obstrucţie completă pe o arteră coronară, urmată de necroza teritoriului irigat de această arteră. La orice suspiciune de angină prelungită care nu dispare la administrarea de 3 doze de nitroglicerină sublingual, până alertaţi sistemul de urgenţă, până pacientul este preluat pentru a i se informa suspiciunea de infarct miocardic, ghidurile noi de tratament în ambulatoriu ale prezumţiei de infarct miocardic spun că oricărui pacient cu suspiciune de infarct miocardic i se administrează aspirină. Doză unică. 150-323 de miligrame sau 600 de miligrame de clopidogrel”, a mai recomandat şef lucrări dr. Corina Ureche.

Alex TOTH