Dumitru Prunariu: „Ceea ce este inimaginabil astăzi poate deveni o necesitate în viitor”

Astronautul Dumitru Prunariu a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității „Petru Maior” din Târgu Mureș (UPM). Ședința festivă de decernare a titlului a avut loc luni, 13 martie, de la ora 12.00, în Aula Magna a UPM. În cadrul evenimentului au luat cuvântul prof. univ. dr. Călin Enăchescu, rectorul UPM, conf. univ. dr. Ing. Mircea Dulău, decanul Facultății de Inginerie din cadrul UPM, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, președintele Senatului UPM, Lucian Goga, prefectul județeului Mureș, și Dumitr Prunariu. În prezidiu s-au mai aflat prorectorul didactic al UPM, prof. univ. dr. Tatiana Dănescu, și prorectorul științific prof. univ. dr. ing. Liviu Moldovan.

Propunerea de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa și a Medaliei Universității „Petru Maior” a venit din partea Facultății de Inginerie și a fost aprobată de Senatul Universității în luna decembrie 2016, „în semn de recunoaștere a excelenței științifice și profesionale în domeniul ingineriei aerospațiale, a contribuților aduse la dezvoltarea științei și tehnologiei românești și internaționale”. „Vreau să vă asigură că întreaga comunitate academică și a spațiului mureșean a fost mândră de inițiativa Universității noastre și are asentimentul comunității”, a precizat Cornel Sigmirean, înainte de a-l invita să vorbească pe prefectului județului, Lucian Goga.

Pas către răspunsul la întrebarea: suntem singuri în Univers?

Dumitru Prunariu s-a arătat onorat de titlul primit. „Sunt de foarte mulți ani aproape de Târgu Mureș, acum am revenit și mai aproape și la un nivel academic înalt. Pentru că obiceiul este ca cel gratulat sub această formă deosebită să prezinte o lucrare în domeniul său de activitate, m-am gândit să prezint un material referitor la explorarea umană a spațiului interplanetar drept o aventură științifică necesară”, a spus Prunariu, înainte de a începe o pledoarie pentru oportunitatea creșterii sumelor investite la nivel global pentru explorarea spațiului cosmic. Dumitru Prunariu a început prin a aminti anunțul făcut de NASA în luna februarie a acestui an referitor la descoperirea sistemului planetar din jurul stelei Trappist-1, unde există 3 exoplanete poziționate la o distanță față de stea, care ar putea permite existența vieții. „Răspunsul la întrebarea: suntem singuri în univers, constituie o preocupare științifică de top. Și descoperiri ca cea prezentată mai sus reprezintă un remarcabil pas înainte în atingerea acestui obiectiv”, a subliniat Prunariu.

„Istoria ne învață că societățile care și-au deschis și extins frontierele s-au dezvoltat, au prosperat economic și spiritual. Cei care n-au făcut-o s-au ofilit”, a spus Dumitru Prunariu. Apoi, a comparat investițiile facute în dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel global, care „au fost recompensate din plin”, cu preocuparea pentru explorarea spațiului și cu studiile desfășurate în spațiu. „Sunt deja aproape 50 de ani de când omul nu a mai pus piciorul pe alte corpuri cerești, de ce? Bugetele pentru spațiu sunt limitate? Sunt oare insuficiente față de importanța explorării mai accelerate a spațiului cosmic? (…) PIB-ul mondial reprezintă acum puțin peste 75000 de miliarde de USD. Totalul bugetelor agențiilor spațiale în lume pentru programe civile este de 32 de miliarde de USD din care mai mult de jumatate sunt investiți de SUA. A crește bugetul spațial civil mondial de 20 de ori, de exemplu, ar reprezenta a suta parte dintr-un procent al PIB-ului mondial. Oare ne-ar putea determina ceva să facem aceasta alocare? Poate conștientizarea iminenței unei catastrofe terestre și necesitatea de a găsi rapid mijloace de a o preveni sau de a disloca o parte din populație în spațiu? Sunt întrebări pertinente dar care rămân deocamdată retorice”, consideră Dumitru Prunariu.

Oamenii în cosmos „devin cetățeni ai întregii Planete”

În continuare astronautul a făcut o trecere în revistă a câtorva dintre provocările și oportunitățile actuale din acest domeniu, în final concentrându-se asupra provocării de a călătorii pe Marte. Una dintre concluziile împărtășite de Dumitru Prunariu cu cei din Aula Magna a fost că: „Oamenii ajunși în cosmos nu mai sunt numai cetățeni ai unei anumite țări, ci devin cetățeni ai întregii planete Pământ, fiind preocupați de întreaga ei durabilitate globală. Explorarea spațială pilotată constituie o sursă majoră de inovare, ducând indiscutabil la progres. De acesta pot beneficia societăți întregi de pe glob, posibilitățile de aplicații în domenii conexe a tehnologiilor rezultate din cercetări pentru cosmos fiind nelimitate”. „Ceea ce este inimaginabil astăzi poate deveni o necesitate în viitor”, a punctat Dumitru Prunariu.