INTERVIU. Szakacs Bela, lobby pentru descentralizarea administraţiei

Prezenţă activă la ediţia din acest an a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România, eveniment organizat la Bucureşti între 19 şi 22 februarie, primarul comunei mureşene Suplac, Szakacs Bela, dezvăluie în interviul următor câteva din propunerile făcute în cadrul evenimentului respectiv, pentru îmbunătăţirea modului de funcţionare a administraţiei publice locale din România.

Reporter: Care a fost câştigul participării la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România?

Szakacs Bela, primarul comunei Suplac: Din 2012 încoace particip anual la lucrările Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România care se desfăşoară la Bucureşti. Anul acesta din judeţul Mureş au participat doar opt primari, număr care nu mă încântă, deoarece arată un interes mic şi de la fiecare participare revenim acasă cu informaţii noi, utile. În plus, acolo pot fi spuse problemele noastre reale, din administraţia publică locală, cu care ne confruntăm în activitatea de zi cu zi. Noi facem propuneri prima dată către conducerea filialei din Mureş, condusă de domnul primar al comunei Ibăneşti, Dan Vasile, cu care colaborăm foarte bine, şi care ne trimite frecvent e-mailuri cu informaţii şi noutăţi utile, de interes, din domeniul nostru de activitate. Am revenit de la Adunare cu noutăţi de interes, în special despre proiectele care se lansează pentru dezvoltare comunităţilor noastre, pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală, care vor fi sprijinite prin fonduri guvernamentale, dar şi despre finanţările europene, respectiv despre măsurile care vor fi lansate în acest an.

Rep.: Aţi fost delegat de colegii dumneavoastră din Mureş să reprezentaţi judeţul Mureş la o dezbatere televizată, unde prestaţia dumneavoastră a fost foarte apreciată de primari. În ce a constat discursul dumneavoastră?

S.B.: M-a onorat faptul că am fost delegat de colegii primari din Mureş să particip la o emisiune difuzată de postul de televiziune Realitatea TV, ocazie cu care doresc să le mulţumesc. Au fost prezenţi în studio 44 de primari din 580 care au fost din toată ţara. Tema emisiunii a fost problemele cu care se confruntă primarii din România. Fiecare primar a amintit problemele administrativă cu care se confruntă. Eu am fost de părere că trebuie făcută o propunere pentru a schimba Codul Administrativ în România, ca să fie stabilit în primul rând statutul primarilor. Funcţionarii au un statut, dar primarii nu, deşi semnează zilnic o serie de documente pentru care răspund. Am şi zis în emisiune că aş dori să avem şi noi, primarii, un statut în care să certificăm pentru autentificare anumite documente. Nu avem de unde să le ştim pe toate, nu suntem experţi topometrişti, nu suntem proiectanţi. Suntem aleşi în fruntea unei comunităţi şi trebuie să ne luptăm pentru dezvoltarea acelor comunităţi. Nu avem de unde să ştim să fim specialişti în toate domeniile. În plus, de exemplu în comuna Suplac, care are 2.300 de locuitori, Primăria are o organigramă de 18 posturi aprobate, din care ocupate 11. Noi nu avem compartimente la Primărie, ci câte un angajat la fiecare compartiment. La oraşe şi la comune mari unde sunt compartimente este mai uşor să colaborezi. În aceste condiţii, lucrurile merg puţin mai greu la comunele mai mici.

Rep.: Ce alte observaţii sau propuneri aveţi pentru îmbunătăţirea modului de funcţionare a administraţiei publice locale din România?

S.B.: Am mai multe, dar acum aş vrea să punctez un singur lucru, şi anume cât de important ar fi să avem autonomie locală în administraţia publică locală, adică deciziile pe care le luăm să nu poată fi contestate de anumite instituţii.

Rep.: Detaliaţi, vă rog.

S.B.: De exemplu, Consiliul Local aprobă conform legislaţiei în vigoare, împărţirea comunei pe zone, A, B sau C. Curtea de Conturi a venit în control şi a contestat încadrarea făcută de Consiliul Local pentru impozitare, pe care a considerat-o necorespunzătoare. Am păţit acest lucru în anul 2012, când Curtea de Conturi a contestat o hotărâre a Consiliului Local, considerând că zonarea nu a fost stabilită corespunzător. Conform legii, Consiliul Local stabileşte cuantumul taxelor şi impozitelor locale şi zonarea localităţii. Curtea de Conturi a considerat că, Consiliul Local nu a procedat bine. Asta ar trebui să se schimbe, să avem o autonomie locală, iar Consiliul Local să ia decizii în funcţie de problemele comunităţii. Evident, cu respectarea legislaţiei în vigoare. Legalitatea proiectelor sunt verificate de Prefectură, sunt de acord cu aceasta, dar sunt de părere că respectivele hotărâri nu ar trebui să fie contestate de alte instituţii.

Rep.: Cum s-a finalizat acea dispută cu Curtea de Conturi?

S.B.: Am pierdut procesul cu ei şi retroactiv, pe doi ani, cetăţenii au fost obligaţi să plătească diferenţa la taxe şi impozite. Acesta a fost doar un exemplu concret cu care ne-am confruntat…

A consemnat Alex TOTH