Home / Sanatate / Misterele prionilor, proteinele care „devorează” creierul uman

Misterele prionilor, proteinele care „devorează” creierul uman

Distribuie

Pe lista speakerilor invitaţi la cea de-a 53-a ediţie a Simpozionului Farma Practic, eveniment organizat în perioada 3-4 martie, la Sovata, de compania de comunicare medicală Houston NPA, s-a aflat şi conf. univ. dr. Andreea Arsene, care a susţinut prezentarea cu tema „Mecanismele biochimice implicate în etiopatologia bolilor prionice”.

Numeroase întrebări fără răspunsuri

În prezentarea sa, reprezentanta Facultăţii de Farmacie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Carol Davila” Bucureşti a trecut în revistă o serie de informaţii cunoscute (sau mai puţin cunoscute) despre prioni, proteine cerebrale, infecţioase, care determină un grup de maladii neurogenerative numite boli prionice.

„Omenirea, oamenii, ştim cu toţii că infecţiile sunt cauzate de microbi, microorganisme, bacterii, virusuri şi aşa mai departe, care au o structură bine definită. Cum poate fi o proteină infecţioasă? Şi dacă vorbim de o proteină, cum se pot trata bolile respective? Ceea ce reprezintă un challenge, o provocare extraordinară pentru cercetătorii zilelor noastre, dar şi pentru cei din viitor pentru că lucrurile sunt departe de a fi rezolvate”, şi-a început prezentarea conf. univ. dr. Andreea Arsene.

Potrivit speakerului de la UMF „Carol Davila” Bucureşti, „prionii sunt de domeniul suprarealismului, sunt efectiv identităţi suprarealiste, care depăşesc simţul realităţii contemporane”.

„Prionii sunt mai presus de virusuri, sunt mai presus de orice structură biochimică. Pot produce o infecţie ce poate genera moartea organismului infectat. Folosesc ghilimele când afirm „infecţie” şi „infectat”, deoarece în accepţiunea actuală infecţia se referă efectiv la microorganisme. Pare – doar pare – să fie capabilă de replicare, nu este o bacterie şi este mai mică decât un virus, dar nu este un virus. Nu conţine informaţie genetică şi paradoxal există în mod normal la absolut toate vieţuitoarele. Şi noi, oamenii, avem proteine prionice normale, la nivelul creierului, la nivel cerebral. Deci ce sunt prionii? Termenul de prion provine din limba engleză, Proteinaceous Infectious Particle – practic sunt numiţi „devoratori ai creierului”. Mănâncă creierul, efectiv. Sunt proteine cerebrale şi afectează sistemul cerebral, producând degenerare. Distrug celulele neuronale, practic bolile produse sunt de tip neuro-degenerativ, dar în nici un caz asemănătoare cu Alzheimer, Parkinson sau demenţe. Cu totul şi cu totul altceva, dar sunt boli neuro-degenerative. Termenul de prion a fost introdus de către neurologul Stanley Prusiner în anul 1982, pentru a defini agentul infecţios al scrapiei – boala prionică a oilor. El a şi primit Premiul Nobel pentru Fiziologie în anul 1997 şi totuşi cercetările sale sunt considerate controversate în continuare de către mulţi cercetători pentru că se pun o sumedenie de întrebări, printre care: sunt o nouă formă de viaţă oare? Dar cum putea vorbi de viaţă dacă nu vorbim despre ADN sau ARN sau mitocondrie? Sunt structuri celulare? Nu. Sunt structuri organizate? Da, pentru că sunt proteine. Au metabolism energetic? Nu, nu au mitocondrii. Pot creşte şi se pot multiplica? Nu. Se pot reproduce? Se pare că da, pentru că modifică structura normală a altor proteine. Se pot adapta? Nu se ştie, dar se cunosc mutaţii genetice ale acestor proteine. Mor? Nu. Dar ţinând cont de faptul că sunt proteine, acestea sunt degradabile, la temperaturi înalte sau sub acţiunea diverşilor agenţi chimici. Şi totuşi, aceste proteine prionice, infecţioase, sunt foarte, foarte greu de degradat”, a arătat conf. univ. dr. Andreea Arsene.

Contaminare de la animale la om, prin carne

Referindu-se la bolile prionice, speakerul de la UMF „Carol Davila” Bucureşti a arătat că acestea au fost semnalate atât la ovine, cât şi la bovine, precum şi la om.

„Bolile prionice sunt cunoscute sub denumirea de encefalopatii spongiforme transmisibile şi am auzit despre aceste denumiri în mod special la televizor când în unele ţări, Anglia, Olanda, au apărut accidente cu apariţia la oameni a acestor boli prionice. Adevărul este următorul: există specii animale care sunt foarte susceptibile în a dezvolta boli prionice. Nu se ştie de ce. Spre exemplu, speciile ovine şi speciile de bovine. Oaie, respectiv vacă. La porc nu au fost identificate boli prionice. Bolile prionice nu sunt foarte răspândite, sunt boli rare. Ele sunt răspândite la modul general între diversele specii animale domestice, inclusiv la animale sălbatice, gen căprioară, cerb, sunt foarte susceptibile în a dezvolta boli prionice”, a prezentat conf. univ. dr. Andreea Arsene.

„La om, fenomenul neurologic este rar şi de obicei este luat de la animale, prin consum de creier contaminat, inclusiv prin conserve sau tot felul de preparate de carne puse pe piaţă, care conţin organe procesate, sunt diverse amestecuri care există pe piaţă. Şi dacă acele produse nu sunt controlate şi nu sunt analizate în ceea ce priveşte prezenţa prionilor, apar accidentele în populaţie, la oameni, aşa cum spuneam că s-a întâmplat în alte ţări”, a mai explicat speakerul de la Farma Practic 53.

Perioada de latenţă, de zeci de ani

O altă informaţie interesantă prezentată de conf. univ. dr. Andreea Arsene a vizat activitatea singurului laborator din România care face analiză pe prioni pe carne, „fie de la producători interni, fie de la producători externi”, care se află la Institutul pentru Diagnostic şi Sănătate a Animalelor.

La animale, principalele boli prionice descrise până acum sunt encefalopatia spongiformă – cea mai bine reprezentată, în timp ce la om boala se numeşte Creutzfeldt-Jakob.

„Perioada de latenţă este foarte-foarte lungă, de zeci de ani câteodată. Odată instalată, evoluţia este către debilitate mintală, către demenţă, pierderea controlului motor şi într-un final imobilizare şi moarte”, a punctat conf. univ. dr. Andreea Arsene.

„Devoratori ai creierului”

În finalul prezentării sale, speakerul de la UMF „Carol Davila” Bucureşti a prezentat o parte din mecanismul cunoscut de replicare a prionilor infecţioşi, nu înainte de a-şi manifesta încrederea că oamenii de ştiinţă vor identifica, în viitorul apropiat, soluţii, respectiv tratament, pentru bolile prionice.

„Prionii sunt proteine normale pe care le avem în creierul nostru, dar nu prea ştim exact care este rolul lor până în prezent. Deşi tehnologia a evoluat absolut extraordinar – şi va mai evolua – nu s-a putut pune punctul pe i în ceea ce priveşte rolul fiziologic al proteinelor prionice normale. Ce s-a putut demonstra este o diferenţă structurală între proteina prionică normală şi proteina prionică animală de la scrapie. Apar diferenţe structurale între cele două tipuri de proteine. Cele normale sunt solubile, cele infecţioase sunt insolubile. Şi după ce se formează din ce în ce mai multe proteine infecţioase, se depun sub formă de plăci la nivel neuronal şi evident formarea acelor plăci pot duce la distrugerea neuronilor”, a conchis conf. univ. dr. Andreea Arsene.

Alex TOTH

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Dotări noi pentru școala din Acățari

Distribuie Conducerea Primăriei Comunei Acățari a atribuit, în data de 18 martie 2024, societății Dac …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.