Home / Cultură / Singurătate gonflabilă – prozatori maghiari din Transilvania

Singurătate gonflabilă – prozatori maghiari din Transilvania

Distribuie

Volumul Singurătate gonflabilăprozatori maghiari din Transilvania, antologie și traducere de Judit E. Ferencz, cuprinde povestiri semnate de autori din mai multe generații: Péter Demény, Szilárd Demeter, Zsuzsanna Ferencz, Attila György, Zsolt Láng, Evelin Márton, Vilmos Molnár, Attila Mózes, Zsolt Koppány Nagy, Sándor Zsigmond Papp, László Potozky, Zsuzsa Selyem, Róbert Csaba Szabó, István Szilágyi, Andrea Tompa, Gábor Vida și Ferenc Zsidó.

Cartea apărută la Editura Institutului Cultural Român a fost prezentată în Aula Magna a Universității „Petru Maior” din Târgu Mureș în 29 martie. La eveniment au participat traducătoarea Judit E. Ferencz, jurnalistă la TVR, redactorul cărții Sorin Gherguț, reprezentant al ICR, poetul Markó Béla, președintele filialei Târgu Mureș a Uniunii Scriitorilor din România, criticul literar Alexandru Cistelecan și scriitorul Péter Demény, cel care deschide antologia cu povestirea „Cursă nocturnă”.

Toți cei care au vorbit despre carte au lăudat calitatea traducerii și au evidențiat diferențele de stil, ritm sau tonalitate de la un text la altul și de la un scriitor tradus la altul suprinse cu acuratețe de Ferencz Judit. Antologia ne întâmpină și cu texte din specii diferite de la povestiri până la fragmente de nuvelă sau roman. Textul care dă titlu volumului îi aparține scriitorului Attila Mózes, originar din Târgu Mureș – „Singurătate gonflabilă (Antipornografie)”.

„Curiozitatea mi-a fost nu numai satisfăcută, ci și răsplătită”

Sorin Gherguț a spus că volumul „Singurătate gonflabilă” este una dintre cărțile din topul preferințelor sale din perspectiva experienței de redactor, mai ales după ce nu cu mult timp înainte citise câțiva scriitori maghiari.

„Eram cu atât mai motivat și mai curios să citesc scriitori maghiari traduși din limba lor în limba română, scriitori cu care sunt și concetățean. Curiozitatea mi-a fost nu numai satisfăcută, ci și răsplătită. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat fără o traducere pe măsură. Ceea ce a reușit Ferencz Judit să facă a fost să dea fiecărui autor o voce atât de distinctă și o identitate stilistică corespunzătoare fiecărei voci narative. La un moment dat, chiar am simțit nevoia să întorc pagina de gardă și să verific dacă e o singură traducătoare”, a mai spus redactorul cărții la începutul intervenței sale.

Apoi, pornind de la oportunitatea de a intra în contact cu o cultură diferită și de a citi scriitori extraordinari, marcanți pentru una sau alta dintre culturi, Sorin Gherguț a subliniat: „cred că astfel trebuie trăită conviețuirea mai multor comunități naționale în același spațiu ca pe o mare șansă și nu altfel”.

„Diversitatea tematică și stilistică, formulele foarte diferite de a construi o povestire sunt respectate și în limba română, lucru care nu cred că a fost ușor, mai ales că e o diversitate constructivă șocantă pe parcursul antologiei”, a spus Alexandru Cistelecan.

„E foarte ciudat că cele două literaturi trăiesc cumva paralel”

„Mie mi s-a părut enorm de greu să fac această selecție și până la urmă am apelat la două criterii: să fie autori transilvani sau născuți aici (o parte dintre ei stau deja în Ungaria) și să-mi placă mie – atât de simplu”, a spus traducătoarea Ferencz Judit.

„Am încercat să văd cine s-a mai ocupat cu așa ceva în trecut și am descoperit de-a dreptul oripilată că ultima astfel de antologie a apărut cu peste 30 de ani în urmă, undeva prin 1983-84, de atunci nimic. E foarte ciudat că cele două literaturi trăiesc cumva paralel”, a mai spus traducătoarea.

În continuare s-a vorbit foarte mult despre traducerile din limba maghiară în limba română și invers, apreciindu-se situația actuală din perspectiva evoluției traducerilor în ultimul secol. Markó Béla a amintit că în perioada interbelică au existat traduceri reciproce, apoi a vorbit împreună cu Cistelecan despre activitatea Editurii Kriterion din Cluj, din anii 1970-1980, când se traduceau foarte mulți scriitori maghiari contemporani în limba română. De asemenea, a fost amintit și programul ICR și al Institutului Balassi – Institutul Cultural Maghiar din București cu privire la formarea de traducători din maghiară și din română. Markó Béla a susținut necesitatea unor programe de traducere, considerând că acest lucru nu ar trebui lăsat pe seama inițiativelor spontane și/sau al economiei de piață.

De asemenea, în cadrul discuției, Ferencz Judit a explicat și opțiunea de a scrie numele scriitorilor maghiari cu prenumele în față, deși în limba maghiară se scriu invers, pe seama faptului că deja a devenit o practică atât în ceea ce privește traducerile în limba română, dar și în alte limbi.

În final, a vorbit scriitorul Demény Péter, care ne-a și citit în limba română povestirea publicată în „Singurătate gonflabilă”. Pornind de la o referință la un vers din cântecul „Cum am ajuns să te iubesc” (Ștefan Bănică Jr. & Ștefan Bănică Sr.), Demény Péter ne-a spus că „orice carte bună, orice antologie cum e asta, te oprește din drum, trebuie să te oprească din drum, dar trebui să fi și tu acela care se oprește, care e interesat de aceste traduceri”. Apoi, a continuat prin a susține necesitatea unor proiecte bine țintite, a făcut referire la experiența pe care a avut-o ca angajat în cadrul Institului Cultural Român și a vorbit despre un proiect inițiat de el. Proiectul se numește Transilvania Expres și presupune traducerea unei serii de romane ale căror acțiuni se petrec în medii multietnice din limba română în limba maghiară.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

FOTO – Ziua Mondială a Apei, sărbătorită de Clubul Rotary Mureș la Școala Gimnazială „Friederich Schiller”

Distribuie Rotary Club Târgu Mureș  a organizat joi, 21 martie, începând cu ora 12:00, un …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.