Orgă unicat în România, restaurată printr-un proiect european

Orga deţinută de Filarmonica de Stat din Târgu-Mureş, singura din România cu un sistem de funcţionare electro-magneto-pneumatic, construită în 1913 de fraţii Rieger din Jägesdorf, va intra în restaurare în cadrul unui proiect amplu cu finanţare europeană de reabilitare a Palatului Culturii, în valoare totală de peste 6,5 milioane de lei.
Potrivit unui proiect aprobat, miercuri, de Consiliul Judeţean Mureş, instituţia va achita cheltuielile neeligibile din proiect, în valoare de 438.246,98 lei, cât şi contribuţia de 5,92% din valoarea eligibilă a proiectului, în cuantum de 382.389,71 lei.
Proiectul, aflat în faza precontractuală, va viza reparaţii exterioare la clădirea care adăposteşte Palatul Culturii, incluzând tâmplării exterioare, şarpantă şi învelitoare, restaurare piese decorative metalice, reparaţii elemente exterioare din piatră, inscripţii metalice pe faţadă şi reparaţii la instalaţia electrică, dar şi reparaţii interioare. Acesta vor mai cuprinde reparaţii la casa scării de la Biblioteca Judeţeană, reparaţii la Sala Oglinzilor, recondiţionarea picturilor pe pânză, recondiţionarea lambriurilor şi pardoselilor şi reparaţii la orga din Sala de concerte a Filarmonicii de Stat.
Orga de la Târgu-Mureş a fost construită în 1913 de fraţii Rieger din Jägesdorf, era unică în Centrul şi Estul Europei la acea vreme, are 4.488 de tuburi, 78 de registre, trei claviaturi şi pedalier complet şi peste 100 ani de funcţionare aproape neîntreruptă.
Orga se află în Sala Mare a Palatului Culturii, o sală considerată “monumentală şi solemnă”, care are trei etaje, iar pe scena acesteia au concertat artişti renumiţi precum Pablo Cassals, Jan Kubelik, George Enescu, David Ojsztrah, Bartók Béla şi mulţi alţii.
Palatul Culturii din Târgu-Mureş a fost construit în perioada 1911-1913, în stilul secession maghiar cu influenţe transilvănene, a fost şi este sediul Bibliotecii Publice (Judeţene), al Filarmonicii, al Muzeului de Istorie şi al Muzeului de Artă, fiind şi una dintre clădirile definitorii ale municipiului, alături de Palatul Administrativ.
Faţada principală este decorată cu altoreliefuri turnate în bronz, situate la baza ferestrelor, pe faţadă tronează un mozaic de mari dimensiuni care reprezintă omagiul adus de către diferitele stări sociale ale oraşului patriei-mamă – la acea vreme Ungaria, iar pe latura mai mică a clădirii sunt mozaicuri realizate de artistul de talie europeană Miksa Róth, reprezentând alegorii muzicale şi motive vegetale.
Atât pe faţada secundară, cât şi pe colţurile clădirii există o serie de balcoane, cele de pe colţurile clădirii sunt de mici dimensiuni, bogat împodobite cu sculpturi reprezentând motive florale şi forme geometrice. Balconul de pe faţada principală este fastuos, plin de culoare, având un mozaic cu teme florale şi motive populare sculptate.
Ferestrele Palatului Culturii din Târgu-Mureş conţin scene din basme, balade şi legende maghiare, iar interiorul Palatului Culturii a fost pictat de Kriesch Aladár, fondatorul Şcolii din Gödöllő (Ungaria), care a folosit artizanatul şi motivele populare din regiune. Holul este decorat cu opt fresce realizate de artişti ai şcolii din Gödöllő, care ilustrează motive şi balade populare maghiare şi româneşti, basoreliefuri din bronz, iar pe lateral sunt fixate oglinzi veneţiene încadrate în marmură lustruită.
Cele două scări de marmură albă de Carrara încadrează Sala de concerte, iar în casa scărilor există vitralii reprezentând personalităţi ale istoriei şi culturii din secolul al XIX-lea.
Sala mică a Palatului Culturii are 300 de locuri şi este dedicată concertelor de cameră şi conferinţelor, iar Sala Oglinzilor prezintă două oglinzi veneţiene pe laturi şi 12 compoziţii în vitralii, cu scene inspirate din folclorul secuiesc.
Palatul Culturii din Târgu-Mureş mai adăposteşte o pinacotecă cu o colecţie valoroasă de tablouri, 68 de tablouri donate de statul ungar, în valoare de 162.242 coroane de aur şi 8 tablouri donate de statul român şi o galerie de artă românească modernă.

(Sursa: www.agerpres.ro)