Home / Administratie / Raport din Parlament (VIII). Cristian Chirteș, senator PNL: “Am cerut transparență SRI”

Raport din Parlament (VIII). Cristian Chirteș, senator PNL: “Am cerut transparență SRI”

Senatorul PNL Cristian Chirteș face parte, din 16 ianuarie 2017, din comisia care supraveghează activitatea Serviciului Român de Informații (S.R.I.), denumită oficial și cu tot dichisul Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii S.R.I., astfel că discuția noastră s-a învârtit destul de mult în jurul acestui subiect, i-aș zice inepuizabil, la cât de puține cunoaștem noi, „cetățenii de rând”. Cu constrângerile de rigoare, pentru că parlamentarul liberal ne-a mărturisit că a renunțat la niște drepturi pentru a face parte din această comisie. Însă, prima dragoste profesională nu cred că se uită vreodată, așa că povestea noastră nu a ocolit nici legislația din domeniul silvic.

 

Protejăm, dar cum?

 

Parlamentarul PNL Cristian Chirteș a făcut pasul de la Camera Deputaților la Senat, dar vorbește frumos și astăzi de comisia din care a făcut parte.
“În Camera Deputaților făceam parte din Comisia de agricultură, o comisie deosebit de activă și muncitoare, chiar sunt dezbateri și audieri serioase în acea comisie. La Senat am optat, în primă instanță, pentru Comisia de mediu și Comisia de agricultură, dar la nominalizarea mea în Comisia pentru controlul activității SRI am fost obligat să renunț la celelalte două comisii. Asta nu înseamnă că nu mă interesează proiectele de lege care trec prin cele două comisii. Am colegi cu care mă consult când sunt proiectele de lege care se referă la mediu, arii naturale protejate, legile care sunt subsecvente Codului silvic, legea vânătorii și legile subsecvente și chiar, de multe ori, eu vorbesc în plen, nu neapărat pe siguranță națională, dacă nu există un proiect de lege, ci vorbesc despre acel proiect de lege care se referă la mediu, păduri sau dezvoltare rurală”, punctează Cristian Chirteș.
Dacă tot e la curent cu mersul legislației în aceste domenii, sunt curioasă cum se pot împăca, inclusiv din punct de vedere normativ, chestiunile de ecologie cu interesele comunităților de a exploata pădurile, spre exemplu. Din discuție, îmi dau seama că reprezentanții statului ar trebui să bage în mâna în pușculiță pe motiv de echitate, iar instituirea de arii naturale protejate să nu se facă în mod abuziv, ci cu consultarea comunității locale respective – cetățeni și autorități publice locale.
“Într-o altă țară, în momentul în care se instituie o arie naturală protejată, statul vine cu compensații serioase, deci mai mult câștigă acel om dacă își lasă intactă pădurea, pajiștea sau terenul, decât ar beneficia din valorificarea ei. Din păcate, în România, până în acest an, noi am transformat aproape jumătate din teritoriul țării în arii protejate sub o formă sau alta – de interes special, comunitar, național, Natura 2000 – și cred că modul în care au plecat aceste constituiri, nu este unul normal. Din păcate, noi când am semnat acel tratat de aderare, nu am spus foarte clar că doar cu o consultare prealabilă a comunităților locale se pot institui acele arii naturale protejate. În alte state, cetățenii și instituțiile statului decid dacă se constituie sau nu o arie naturală protejată, în România, există o dezbatere publică, în ghilimele, care, de foarte multe ori, este făcută din pix sau din birou și se trezesc peste noapte cetățenii cu aria naturală protejată și, menționez, cu constrângeri legate de construcții, de dezvoltarea economică a zonei, cu interdicția de a-și tăia un lemn de foc pentru că, imediat, se modifică și acel plan de tăiere”, subliniază senatorul PNL.
Nu doar că statul român nu a venit cu compensații, dar, anul trecut, România a primit avizul de la Comisia Europeană de a aloca pentru Natura 2000 și pentru zonele unde nu se poate interveni cu exploatarea lemnului un cuantum de circa 68 de milioane de euro, însă banii nu au fost prinși în buget, spune Cristian Chirteș, astfel că statul român nu are astăzi acești bani ca să ofere compensații. Deși prevedere legală există. “Din punct de vedere legislativ, chiar un amendament al meu a fost, în Codul silvic, la articolul 92, scrie foarte clar că proprietarii de păduri și terenuri care sunt supuși la constrângeri legate de situl Natura 2000 sau altele, vor fi despăgubiți conform legilor europene în vigoare. Din păcate, astăzi, statul nu alocă bani pentru a compensa lipsa de produse sau uzufructul de pe terenul proprietatea lui”, explică parlamentarul liberal.
De aici apar și conflictele între ecologiști și proprietarii de păduri, care pe la noi s-au soldat recent cu blocări de drumuri pentru a stopa tăierile de arbori. Doar că senatorul PNL are o opinie destul de francă, oricine are dreptul de a protesta, însă nu poți să îl oprești pe cetățean să taie pădurea și să își vândă lemnul,
dacă acea exploatare s-a făcut cu acte în regulă, conform unor amenajamente silvice. Și se ajunge și la situații paradoxale, absurde, când un proprietar este amendat penal pentru că și-a tăiat propria pădure, și e și inculpat, și parte vătămată. Sau la curiozități cum sunt pe Valea Mureșului Superior unde proprietarii de păduri nu pot să își obțină lemnul de foc din pădurea proprietate personală pentru că e parc național. “Statul în mod normal trebuie să vină să îi compenseze cu ceva, dar neavând nici compensații și și oprindu-i să își obțină acel lemn, cred că tensiunile de aici apar”, crede senatorul.
Reglementarea în domeniul exploatării lemnului ar putea deveni și mai aspră, fiind proiecte de lege depuse în Parlament care prevăd interzicerea totală a tăierilor. Doar că în România există peste 2,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemne. “Ce facem cu acei oameni din localitățile unde nu avem introdus gazul sau acolo unde este introdus gazul foarte mulți optează pentru lemn de foc pentru că este mai ieftin. Sunt probleme pe care trebuie să le luăm în calcul. Și eu sunt de acord ca pădurile virgine și parcurile naționale să rămână așa cum sunt, dar sunt și pentru ca statul să vină cu compensații bănești. Interzicerea totală a exploatării nu este o soluție pentru România, suntem prea săraci pentru a putea să facem o asemenea lege”, consideră Cristian Chirteș.
Mai trebuie ținut cont și de 150.000 de oameni lucrează în industria forestieră și industria mobilei.
Iar, la final, senatorul liberal conchide: “Noi importăm mai mult buștean decât exportăm, sunt date ale Institutului Național de Statistică, însă în zonele unde s-a exploatat fără cap, acolo sunt marile probleme – Borșa, zona Harghita, unde persoane fizice, proprietari de păduri, și-au tăiat pădurile în totalitate”.

 

Foto 2 Plen Senat

 

 

Legile siguranței, pe când?

 

Și încet-încet ajungem la activitatea în comisia în care senatorul PNL lucrează, una care e mai specială, mai ales de la inițialele de care se ocupă – Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii S.R.I.
“Este o nouă provocare, desigur, am depus un jurământ în fața plenului reunit al celor două camere, un jurământ în care, de ce să nu recunosc, am renunțat la niște drepturi cetățenești, este normal să fie așa, atât în timpul exercitării mandatului cât și după”, consideră senatorul.
Interesul major al acestei comisii este de a aduce în prezent legile care se circumscriu domeniului siguranței naționale, încremenite în perioada primelor mandate ale fostului președinte Ion Iliescu.
“Cred că cea mai mare provocare a acestei comisii este, până la urmă, să încercăm să mișcăm și să votăm pachetul de legi ale siguranței naționale. Legea 51 privind siguranța națională este din 1991, Legea 42 a funcționării SRI este din 1992, dacă în 2005 aveam cea mai bună lege europeană în ceea ce înseamnă combaterea terorismului, de exemplu, iată, după 11-12 ani am ajuns iarăși în coada Europei în ceea ce înseamnă legislația în domeniul siguranței naționale. Trebuie să ne adaptăm și legislația procedurilor europene, de exemplu, pentru crima transfrontalieră, noi nu putem să lucrăm cu o lege veche din 1993, când astăzi provocările sunt altele”, enumeră parlamentarul actele normative ce ar trebui revizuite.
Unele ar trebui de-a dreptul întocmite, cum este statutul ofițerilor de (contra)informații. “Spunea directorul SRI, Eduard Hellvig, de un cod de conduită al ofițerului SRI, nu avem astăzi așa ceva, astfel că ofițerul SRI nu are incompatibilități, putem spune, decât cele de militar. Cred că de aici au plecat și numeroasele probleme care au apărut în mass-media, acele, să le spunem, mult vorbite protocoale. Am cerut transparență, noul director al Serviciului Român de Informații dorește o mai mare transparență, însă dorește și o legislație modernă, adaptată, până la urmă, la ceea ce se întâmplă, vedem ce este în jurul nostru, starea geo-politică a Europei este total schimbată față de acum 10 ani, avem în vecinătatea noastră conflicte, care apar an de an. A apărut problema migrației, care în Europa nu a fost acum câțiva ani, a apărut acel război hibrid foarte bine orchestrat în Ucraina, iată este un nou tip de amenințare la adresa țării, a apărut acest război cibernetic, zilnic se confruntă statul român cu sute de atacuri cibernetice. Iar toate acestea trebuie legiferate. Avem probleme cu cartelele prepay, s-au găsit în cazul unor atentate în Irak că s-au făcut cu cartele românești. Am fost somați de către NATO să luăm măsuri”, amintește Cristian Chirteș câteva provocări actuale.
Probleme generează și bugetul serviciului, iar mass-media nu s-au sfiit să atace și această necunoscută. Informațiile procentuale pe care senatorul mi le enumeră sunt cel puțin interesante, chiar dacă valorile rămân secrete.
“10 % din bugetul SRI merge pe acest serviciu să transfere poșta, să ducă amenzile dintr-un județ în altul fiindcă poșta SRI este cea mai sigură. Ok, dar nu pot eu să subvenționez SRI-ul să transporte poșta de la o prefectură la alta decât dacă este strict secret, care ține de siguranța națională. Fondul de salarii este undeva la 80 %, foarte puțin rămâne pentru lucrări operative. Poate de aceea și numărul de angajați în SRI pare așa de mare la noi, în România”, spune acesta.

 

Și totuși… dacă e corupție

 

Alunecăm în discuția noastră spre un subiect care a suscitat multe dezbateri, însă pentru parlamentarul PNL e mai clar decât pentru mine: interceptările.
“Până în anul 2016, interceptările erau efectuate de SRI. Din luna aprilie 2016, odată cu decizia Curții Constiuționale, acel protocol SRI-DNA nu a mai funcționat. De altfel, săptămânile trecute, SRI a denunțat aceste protocoale în care a solicitat instituțiilor, parchetului denunțarea acestor protocoale”, explică parlamentarul.
Și ajungem într-un alt punct nevralgic care e tot în curtea Parlamentului României: De ce au existat protocoalele? Din cauza lipsei legislației.
“Protocolul nu era între SRI și DNA, era între SRI și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Acest protocol, dacă exista scrisă în legislație procedura de acționare a ofițerilor de contrainformații sau a judecătorilor sau a procurorilor DNA, cu siguranță nu aveam nevoie de aceste protocoale”, crede senatorul.
Protocolul era modul de circulație a informațiilor între cele două structuri.
Bine, bine, dar Parlamentul…?, întreb eu mai mult pentru mine.
Protocoalele care nu e clar ce conțineau de la un capăt la altul apar însă în Strategia națională de apărare a țării, pe perioada 2015-2019, pe care Parlamentul, tot el, a votat-o și are o parte referitoare la corupție.
“Strategia a fost votată de Parlamentul reunit, în luna iunie 2015. Scrie foarte clar, dacă citim acea strategie națională, că aceste instituții vor funcționa și vor colabora instituțional pe bază de protocoale limitate în timp. Dacă citim recomandările din strategie, tocmai acest cadru legislativ și pachet de legi ale siguranței naționale este necesar. Dar totul ține de politic, dacă liderii partidelor politice, Administrația prezidențială nu ajung la un acord privind emiterea acestui pachet de legi nu am făcut nimic, din nou vom lucra cu protocoale, din nou vom lucra cu proceduri care nu sunt legiferare și e și normal ca suspiciunea cetățenilor, a presei să fie una bine întemeiată”, consideră Cristian Chirteș.
Deci au fost denunțate protocoalele, însă în strategia națională acestea sunt permise pe termen limitat. E un hiatus în creierul meu pentru scurt timp, însă parlamentarul vine și cu explicația.
“Un ofițer SRI este obligat atunci când află o informație, pentru că nu cred că o rețea de crimă organizată, transfrontalieră nu generează în acea țară și corupție, pentru că toate acestea merg mână în mână. Toate acestea sunt raportate în mod normal parchetului, însă era problema de documentație. Or, SRI nu poate să ofere documente unui procuror fiindcă își periclitează acțiunea lui. E mai importantă acțiunea de siguranță națională, dar procurorul ia sau nu în considerare informația, o probează sau nu”, mă lămurește acesta.
Iar să închidem cercul, Cristian Chirteș recunoaște că nu o să scăpăm de corupție, doar o mai temperăm și din temperarea asta mai apare și câte un abuz.
“Nu se va stârpi niciodată corupția în România, să nu ne facem iluzii, corupție există și în Franța, și în Germania, însă la noi și din cauza legislației proaste, care mijlocește modul de a fi corupt, însă cred în organele statului, recunosc că sunt și abuzuri care se fac, iată vedem foarte multe hotărâri ale instanțelor de judecată care retrimit un dosar care nu este bine instrumentat sau pentru lipsă de probe, dar totuși dosarele trimise de către DNA în instanță au cel mai mare procent de succes, să spunem de condamnare comparativ cu ale altor țări”, conchide parlamentarul PNL.
Am înțeles eu cum stă treaba cu Justiția pe care nu insist, e o discuție cu un senator totuși, însă nu sunt lărmurită cu legislația, pentru că asta e treaba Parlamentului. De ce avem legi proaste care încurajează corupția?
“Foarte multă legislație proastă provine din ordonanțele de urgență, date de Guvern, am văzut ce s-a întâmplat cu OUG 13 care avea niște prevederi fabuloase care efectiv au surprins inclusiv CSM, AMR, UNJR, este nevoie de dezbatere, dar este nevoie de dezbatere în Parlament. De mulți ani de zile, Parlamentul, de obicei, este o anexă a Guvernului, o recunosc asta, dar încet-încet, din 2013, lucrurile au început să se miște și în Parlament. Mai avem o obligație, lumea s-a deșteptat, lumea pricepe derapajele legislative, acea OUG a scos în stradă peste 600.000 de oameni din cauza modului cum a fost dată. Poate că trebuia dată, nu mă refer la conținutul ei, dar mă refer că și strada, și asociațiile profesionale au cerut să fie discutată în Parlament. Cred că acolo e locul mișcărilor legislative”, consideră parlamentarul.
Ce se poate face atunci? Cristian Chirteș îmi spune de o reformă a atribuțiilor Parlamentului, de asemenea, de o modificare a Constituției.
“Eu sunt pentru reducerea domeniilor pentru ordonanțele de urgență, în domenii de importantă națională – sănătate, educație, apărare, justiție etc. – cred că trebuie să scrie în Constituție că Guvernul nu are abilitare. Guvernele au abuzat de aceste ordonanțe de urgență, media este de peste 100 de ordonanțe pe an”, e propunerea senatorului.

 

Foto 3 Palatul Parlamentului Senat

 

 

Să revenim puțin acasă

 

Îl întreb pe senatorul Chirteș de relația cu ceilalți parlamentari mureșeni și cum pot să susțină împreună dezvoltarea județului, însă recunoaște că e destul de greu, din cauză de Putere sau Opoziție. Însă, de exemplu, alături de deputatul Doru Oprișcan, a votat amendamentul la legea bugetului făcut de UDMR pentru alocarea a 10 milioane de lei Aeroportului Transilvania Tîrgu Mureș. Iar situarea într-o tabără politică nu e singurul impediment.
“Nu cred că este vreun parlamentar să se opună unui proiect de dezvoltare al județului din care vine, însă puterea parlamentarului, trebuie să recunoaștem, este limitată, pentru că foarte ușor astăzi, dacă vrei să discuți cu oameni de afaceri, să le prezinți oportunitățile de finanțare, să îi sprijini să intre la un primar este destul de periculos și în rândul parlamentarilor există puțin această reticență în a face lobby. Fiindcă noi astăzi în România nu avem o lege a lobby-ului, o lege care într-o țară normală este firesc să existe”, ridică senatorul o problemă pe care mi-a semnalat-o și social-democratul Horea Soporan.

 

Declarațiile politice, apanajul Opoziției

 

Mai interesant și nou, totodată, din programul săptămânal al senatorului Cristian Chirteș mi s-au părut explicațiile legate de declarațiile politice, de vot și de plenul reunit. Altfel, programul e cam la fel – luni, ședința grupului parlamentar înainte de plen, plen de la 16-18, marți – comisii și plen, miercuri – comisii și, poate, plen al camerelor reunite, joi comisii, iar vineri – teritoriu.
Partea cu declarațiile politice, care nu se mai pot depune, ci trebuie citite, mi se pare interesantă deoarece parlamentarii Puterii nu sunt atât de doritori să interogheze Executivul. Spre deosebire de Camera Deputaților unde se statuează că sunt alocate 3 minute pentru o declarație politică, aici, în Senat, poți citi și 4-5 minute.
“De obicei, aceste declarații politice (n.a. se citesc între între 9 – 10.30, iar senatorii se înscriu pe listă) se leagă cu întrebările și interpelările pe care le adresezi cu o seară înainte legate de un subiect (n. a. între 18.15-19.30). Declarația politică este viziunea sau părerea parlamentarului despre problema respectivă și se leagă de întrebări pentru ca acea problemă să se adreseze unor ministere, unei agenții sau altor instituții ale statului aflate în subordinea ministerelor”, punctează Cristian Chirteș.
Votul final, spre deosebire de Camera Deputaților, are loc după fiecare lege, senatorii votează inclusiv ordinea de zi și programul pentru săptămâna viitoare, spre exemplu.
Miercuri, cum scriam, e zi de plen reunit, unul pe care l-am prins și eu când am fost la Palatul Parlamentului și când a fost adoptată de altfel Declarația ce a succedat una dintre deciziile Curții Constituționale referitoare la emiterea deja celebrei OUG 13.
“De obicei miercuri se țin plenurile comune ale Senatului și Camerei Deputaților când se votează acele proiecte de lege care au nevoie de cvorumul tuturor parlamentarilor. De exemplu, la votarea membrilor Serviciului de Informații Externe sau ai SRI, bineînțeles grupurile de prietenie, tratatele, declarațiile comune, analiza unor scrisori ale președintelui României adresate Parlamentului etc.”, completează parlamentarul.
Iar dacă veți avea răbdare, veți găsi asemenea ședințe pe site-urile celor două camere.
Ligia VORO

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

VIDEO: Alegeți echipa care crede în performanță!

Alegeți echipa care crede în performanță, ridică experiența la nivel de excelență și pune sănătatea …