Home / Cultură / Istoricul Ioan Aurel Pop, lansare „Istoria Transilvaniei” în Târgu Mureș: „Nu trebuie să ne ascundem după deget!”

Istoricul Ioan Aurel Pop, lansare „Istoria Transilvaniei” în Târgu Mureș: „Nu trebuie să ne ascundem după deget!”

Distribuie

Prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca și prof. univ. dr. Ioan Bolovan, cadru didactic în UBB au adus „Istoria Transilvaniei” la Târgu Mureș. Volumul, publicat la editura Școala Ardeleană din Cluj, a fost prezentat în Aula Magna a Universității „Petru Maior” vineri, 5 mai, de la ora 12.00. Evenimentul a fost moderat de conf. univ. dr. Giordano Altarozzi, decanul Facultății de Științe și Litere din cadrul UPM, iar despre carte a vorbit prof. univ. dr Cornel Sigmirean, președintele Senatului UPM.

„Dacă aș fi întrebat care au fost paginile are mi-au plăcut cel mai mult…”

Istoricul Cornel Sigmirean a vorbit pe larg despre volumul istoricilor Ioan Aurel Pop și Ioan Bolovan, apreciind, totodată, asistența numeroasă. „Dacă aș fi întrebat care au fost paginile are mi-au plăcut cel mai mult, sunt cele scrise despre momentul de renaștere al națiunii române în secolul al XVIII-lea prin corifeii Școlii Ardelene, care au pregătit într-un fel drumul regăsirii de sine a noastre ca popor și ca națiune”, a spus Sigmirean. „Aici, autorii insist pe ceea ce înseamnă interpretarea documentelor, pentru că sunt istorici de erudiție, în primul rând, dincolo de talentul de a reuși să reproducă istoria, să o reconstitute”, a adăugat Sigmirean.

„Multă vreme istoriografia maghiară a insistat pe idea că românii reușesc o recuperare târzie, câștigă demographic în secolul al XVIII-lea și apoi în secolul al XIX-lea prin emigrări din Moldova și din Țara Românească, pentru că regimul fanariot și destabilizarea de acolo ar fi generat asemenea migrări. Pe baza documentelor (…) rezultă că defapt migrarea a fost inversă dinspre Transilvania spre Moldova și Țara Românească. (…) Cu toate aceste emigrări, românii – potrivit recensămintelor, conscripțiilor Vienei, reprezintă 63% din populația Transilvaniei. Aici este meritul istoricului Ioan Bolovan care, apelând la știința demografică în cercetarea istoriei, pune în evidență o nouă lectură asupra istoriei Transilaniei din perspective demografiei și ne relevă multe lucruri pe care nu le știam și confirm multe dintre ipotezele istoricilor”, a adăugat Cornel Sigmirean.

Demografia și 1848

Apoi, Sigmirean a exemplificat utilizarea metodei demografice în paginile Istoriei Transilvaniei dedicate evenimentelor din anul 1848. „O pagină tristă din istoria Transilvaniei, când au murit mii de oameni, când sute de biserici sunt incendiate, când istoricii români și maghiari se întrec în a-și amplifica victimele. Românii știu că au murit 40000 de români atunci. Este contestată cifra. Istoricul Ioan Bolovan apelează la demografie și cercetările demonstrează că într-adevăr între 1848 și 1849 se înregistrează pierderi demografice importante. Ceea ce confirm prin apelul la demografie și la statistic ceea ce s-a întâmplat atunci”.

„Istoria Transilvaniei” – o sinteză pentru publicul larg

După ce volumul a fost prezentat de Cornel Sigmirean, a vorbit istoricul Ioan Bolovan. „În anumite momente ale istoriei, istoricii trebuie să-și asume deliberat, dincolo de onostitatea științifică de a reproduce și de a se apropia cât mai mult cu putință de adevăr, trebuie să-și asume și o dimensiune de implicare comunitară”, a spus Ioan Bolovan. „Profesorul și academicianul Ioan Aurel Pop și-a început cariera universitară cu generația mea în 1983 și am învățat și de la domnia sa, ca și de la alți dascăli ulterior, acest ideal de a ne implica prin scrisul nostrum în comunitate. Fără a abdica de la rigorile științifice să conferim deliberat sau involuntar scrierilor noastre și această dimensiune”.

Ioan Bolovan a menționat că „Istoria Transilvaniei” „vine în prelungirea a trei volume scrise de către câteva sute de oameni, adică cele trei volume „Istoria Transilvaniei”, coordonate de Ioan Aurel Pop, în colaborare cu regretații profesori de la Sibiu Thomas Nägler şi András Magyari. Acestă sinteză am încercat să o scriem și pentru cei care nu au profesiunea de istoric la bază, dar sunt contaminați de istorie”, a precizat istoricul.

De ce, acum, „Istoria Transilvaniei”?

Apoi, a vorbit Ioan Aurel Pop, mulțumind gazdelor de la Universitatea „Petru Maior” pentru invitație, a continuat prin a spune că „este mai ușor a vorbi despre trecut decât este a scrie despre trecut”. „De ce, acum, „Istoria Transilvaniei”? pentru că apropiindu-se 2018 va stârni foarte mult interes soarta acestei părți de lume. Și în partea aceasta de lume, Europa de Centrală și de Sud-Est sau Europa Centrală și Răsăriteană, interesul este extrem de mare și este extrem de variat”, a spus Ioan Aurel Pop. „Pentru mine istoria este viață, nici măcar nu o privesc ca viață trecută și vă spun de ce – pentru că oamenii care au trăit-o n-au avut sentimental că trăiesc în trecut. Oamenii care au trăit-o au trăit-o ca viață și eu trebuie să o iau ca atare, dar nu reușesc, numai Dumnezeu reușește să facă acest lucru. Adică să privească timpul în curgerea lui și să nu-i dea această dimensiune convențională trecut-prezent-viitor”.

Despre volumul prezentat în Aula Magna a UPM, Ioan Aurel Pop a spus că „este o istorie pe înțelesul tuturor”. „E necesară pentru că sporește interesul. Oamenii se întreabă: dar la 1918 ce s-a întâmplat? Dacă Transilvania s-a unit cu România și dacă românii vorbesc despre Marea Unire și dacă s-a împlinit ora astrală a românilor, alții se plâng. Eu vorbeam zilele trecute de un război informațional – am fost catalogat, că nu există, că oamenii se înțeleg pe lumea asta, nu se înțeleg prea bine! Și, din 1918-1920 până azi, părerile istoricilor și politicienilor români n-au coincis cu cele ale istoricilor și politicienilor maghiari. Nu trebuie să ne ascundem după deget! Ungaria subliniază că a pierdut două treimi din teritoriu și din populație, dar Ungaria nu a existat, Ungaria nu era subiect de drept internațional, era Austro-Ungaria. Dar Ungaria avea o mare tradiție statală, o tadiție istorică, și Transilvania a făcut parte din aceste structure cel puțin până la un timp. Bineînțeles că noi subliniem gloria noastră că ne-am făcut țara, iar ei uită să spună că ceea ce au pierdut erau teritorii fără majoritate maghiară și teritorii care nu s-au încadrat niciodată efectiv în Ungaria”, a explicat Ioan Aurel Pop.

Popor romanic

„După părerea mea, cum zice Petru Maior, latinitatea ne-a marcat existența. Și dacă azi, la 100 de ani de la formarea României Mari, avem naivitatea să afirmăm că românii nu sunt un popor latin și că limba română nu este limbă romanică, atunci ne merităm soarta”, a susținut Ioan Aurel Pop. „Noi facem parte din popoarele romanice. De când? Nu din eternitate, că numai Dumnezeu e etern. (…) De când sunt popoare romanice? Cam dinainte de anul 1000, în jurul anului 1000. Francezii de atunci au prima mărturie că există. Și noi să spunem că suntem de 5000 de ani? Înaintea francezilor, înainte italienilor? Eu pledez pentru profesionalism, pentru ca istoria să o scrie istoricii, medicina – medicii, chimia – chimiștii și matematica – matematicienii. Atunci ne-ar merge bine în țara asta!”, a subliniat Ioan Aurel Pop.

Ioan Aurel Pop: „Istoria noastră este săracă”

În finalul intervenției sale istoricul ne-a spus că „din păcate, istoria noastră este săracă, e parțială și perfectibilă, mai ales că trăim într-o epocă relativizantă”. „Acum trăim adevărul semnificație, adică prin ceea ce spunem nu mai explicăm realitatea, nu o mai descriem, ci pur și simplu construim alte realități”, a spus Ioan Aurel Pop, continuând prin a face referire la știrile contemporane. Pornind de la imposibilitatea de a verifica informațiile legate de evenimente care „se întâmplă sub ochii noștri” a explicat că este normal ca istoricii să nu fi căzut de acord de-a lungul timpului asupra unor evenimente petrecute cu sute de ani înaintea lor. „Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să încercăm să reconstituim adevărul, omenește posibil, fără să construim noi lumi”, a concluzionat Ioan Aurel Pop, afirmând că altfel istoricii s-ar numi regizori de film sau literați. „Noi am încercat să reconstituim trecutul Transilvaniei pentru toți locuitorii. I-am inclus și pe maghiari și pe sași și pe secui și pe evrei, cât am putut”, a spus istoricul, spunând că responsabilitatea de a o face mai bine revine generațiilor următoare, „pentru că fiecare generație își rescrie istoria în funcție de propria sensibilitate”.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

„Gustă Basarabia!”, eveniment dedicat armoniei etnice. Află când va avea loc

Distribuie Filiala din județul Mureș a Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu” organizează, cu ocazia împlinirii a …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.