Home / Administratie / 10 mai – Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare. ”Viitorul lor este şi viitorul nostru – O planetă sănătoasă pentru păsările migratoare şi oameni”

10 mai – Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare. ”Viitorul lor este şi viitorul nostru – O planetă sănătoasă pentru păsările migratoare şi oameni”

Anual, pe data de 10 mai se celebrează Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare.

Anul acesta, tema Zilei Mondiale a Păsărilor Migratoare are ca temă „Viitorul lor este şi viitorul nostru – O planetă sănătoasă pentru păsările migratoare şi oameni”.

Ziua Păsărilor Migratoare a fost celebrată pentru prima dată în anul 2006 şi este o campanie anuală de conştientizare a necesităţii de conservare a păsărilor migratoare şi a habitatelor acestora. Se aniversează la nivel mondial. Campania are ca scop sensibilizarea populaţiei cu privire la ameninţările cu care se confruntă păsările migratoare, importanţa lor ecologică şi necesitatea cooperării internaţionale în vederea conservării acestor păsări.

Migraţia păsărilor este un miracol al naturii. Păsările migratoare zboară sute şi chiar mii de kilometri pentru a găsi cele mai bune condiţii ecologice şi de habitat pentru hrănire, reproducere şi creşterea puilor. Atunci când condiţiile în locurile de reproducere devin nefavorabile, păsările migratoare zboară spre regiuni în care condiţiile de trai sunt mai bune.

Există mai multe tipuri de migraţie. Unele păsări migrează din zonele de reproducere din nord, spre zonele de iernare din sud. Unele păsări cresc în partea de sud a Africii şi migrează în zonele de iernare nordice sau, pe orizontală, pentru a se bucura de un climat de coastă mai blând pe perioada iernii. Alte păsări, locuiesc în zonele joase în timpul lunior de iarnă şi se deplasează în munţi, în perioada verii.

Păsările migratoare sunt adaptate unui zbor rapid şi pe distanţe lungi. De multe ori, călătoria lor este una epuizantă, pe parcursul căreia, păsările migratoare îşi ating limitele. Pasărea migratoare Nodul roşu are una din cele mai lungi rute totale de migraţie, ea călătorind până la 16.000 de kilometri, de două ori pe an. Ea se reproduce în Siberia şi se întoarce pe coasta de vest a Africii, unele păsări ajungând pâna în vârful Africii de Sud.

Este uimitor cum păsările migratoare pot zbura cu precizie între două puncte. Nu se cunoaşte exact modul în care aceste păsări îşi găsesc căile de acces. S-a demonstrat că păsările migratoare sunt capabile să se orienteze după Soare, pe timpul zilei, după stele pe timpul nopţii şi după câmpul geomagnetic, oricând. Există specii care pot detecta chiar şi lumina polarizată, unele păsări migratoare folosind-o pentru migraţia pe timpul nopţii.

Migraţia este o călătorie periculoasă care implică o gamă largă de ameninţări, adesea cauzate de activităţile umane. Tipul ameninţărilor diferă, aşa cum diferă şi oamenii şi obiceiurile acestora, în funcţie de zona pe care aceste păsări o traversează. Aşa cum păsările migratoare depind de numărul de sit-uri de-a lungul ariei lor de distribuţie, pierderea locurilor de iernare şi de odihnă ar putea avea un impact dramatic asupra şanselor de supravieţuire ale păsărilor.

Dinstanţele lungi pe care se deplasează păsările migratoare, implică trecerea multor frontiere între ţări cu diferite politici de mediu, legislaţie şi măsuri de conservare. În consecinţă, este necesară o cooperare internaţională între guverne, ONG-uri şi alte părţi interesate de-a lungul întregii căi de migraţie a acestor specii, pentru a împărtăşi cunoştinţele şi pentru a coordona eforturile de conservare. Cadrul juridic şi instrumentele de coordonare necesare pentru o astfel de cooperare sunt furnizate de acorduri multilaterale de mediu, cum ar fi Convenţia de Conservare a Speciilor Migratoare de Animale Sălbatice şi Acordul de Conservare a Păsărilor Migratoare de Apă Africane şi Eurasiene.

În România, multe din păsările migratoare ar putea suporta fără probleme, temperaturile scăzute din timpul iernii, însă, odată cu scăderea temperaturii, dispar treptat şi sursele de hrană. Păsările migratoare din România pleacă spre latitudinea sudică, pentru temperaturi mult mai bune şi pentru condiţiile mai bune de hrană. Păsările migratoare preferă să revină în emisfera nordică, pe timpul verii, pentru a se reproduce, datorită abundenţei hranei. Păsările cresc pui pe perioada verii, moment în care au nevoie de hrană în abundenţă pentru creşterea puilor. În emisfera nordică, primăvara natura renaşte la viaţă, oferind multe surse de hrană păsărilor migratoare (insecte, fructe). În România există păsări migratoare care nu părăsesc teritoriul ţării, doar atunci când condiţiile de trai devin grele. De multe ori, se pot observa iarna, pe bălţi şi lacuri, raţe, gâşte, lebede sau stârci. În schimb, păsările migratoare care se hrănesc cu insecte, migrează din România, încă de la începutul toamnei. Dintre aceste păsări, amintim rândunica şi barza, care se şi numesc vestitorii primăverii, revenind în România, primăvara. Rândunicile, datorită corpului lor uşor şi aerodinamic,  străbat distanţe lungi, dar uneori, datorită epuizării, cad în Marea Mediterană. Uneori folosesc vapoarele pentru a se odihni. Ea este capabilă să parcurgă 10.000 kilometri pentru a ierna şi poate ajunge chiar şi în Africa de Sud. Berzele, fiind mai grele, nu au aceeaşi uşurinţă a zborului, căutând curenţi calzi ascendenţi pentru a economisi energia, în timpul planării.

Unele exemplare de păsări migratoare iernează în bazinul Mării Mediterane şi al Mării Negre şi în sudul Asiei. Pe litoralul Mării Negre şi în lacurile adiacente iernează deseori lebede, lişiţe, găinuşe de baltă, diferite specii de raţe.

Din aproximativ 400 de specii de păsări ce trăiesc în România, 350 de specii, sunt păsări migratoare, însă, sunt şi păsări care migrează din Siberia şi zonele nordice ale Europei, pentru a ierna în România. Din acest motiv, putem observa anumite specii de păsări doar pe perioada iernii, în România. Din această categorie fac parte păsări ca: cinteza de iarnă, cocoşarul, becatinele, botgrosul, flueirarii, raţe, diferite păsări răpitoare. Există şi păsări, care, în drumul lor, se opresc în România (în Delta Dunării) pentru a se odihni şi pentru a se hrăni: raţa sălbatică, gâsca de vară, prepeliţa, sturzii, porumbelul gulerat, ciocârlia, graurii.

Protejând natura, vom avea o planetă sănătoasă, atât pentru păsările migratoare, cât şi pentru noi, oamenii. Viitorul lor este şi viitorul nostru.

 

Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş

Compartimentul Relaţii Publice şi Tehnologia Informaţiei

Ramona BRĂŢAN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Interviuri cu șefii de promoție din Mureș. Csősz Andrea-Gabriella: ,,Perseverența reprezintă cheia succesului”

Csősz Andrea-Gabriella este absolventă a clasei a VIII-a D din cadrul Școlii Gimnaziale ”Dr. Bernády …