Radu Vancu: „Să predăm literatura ca pe o sursă de căldură umană”

Conferința națională „Experiențe în context multicultural”, ediția a VI-a, s-a desfășurat la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș în 12 și 13 mai. Evenimentul dedicat profesorilor de limba și literatura română din județ a debutat vineri, 12 mai, de la ora, 15.30, cu Radu Vancu, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, care a vorbit despre „Poezia în era post-umană”. Tot vineri, de la ora 17.00, Eva Monica Szekely, Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș, a susținut conferința „Valorile noilor Programe de limba și literatura română pentru gimnaziu (2017). Un exercițiu de lectură hermeneutică”. Sâmbătă au fost programate alte două conferințe: de la ora 9.00 – Liliana Romaniuc, președinte Asociația Română de Literație: „Folosirea strategiilor de literație în predare și învățare”, iar de la ora 11.00 – Alex Goldiș, universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca: „Introducere în literatura anilor 2000”. De la ora 13.00, a avut loc o dezbatere despre adaptarea profesorlui la noile cerințe, moderată de Bogdan Rațiu, profesor de limba și literatura română la Liceul „Bolyai Farkas”.

Radu Vancu: „Ce nu pot să admit la postumanism”

Radu Vancu este poet, profesor universitar și critic literar. În cadrul conferinței susținute la Liceul „Bolyai Farkas”, a vorbit despre contextul post-umanității, despre poezie în acest context și despre cum ar trebui să predea profesorii literatura în condițiile „post-umanității”.

După ce timp de 50 de minute a descris și exemplificat conceptul de postuman și postumanismul, ce pare să înlocuiască postmodernismul, Radu Vancu s-a apropiat și de practica didactică oferindu-le profesorilor o variantă de abordare și de predare la clasă a literaturii. „Ceea ce nu pot să admit la postumanism este următorul lucru: arta întotdeauna va fi despre om”, a spus Radu Vancu. „lumea oricum e tot mai dezumanizată. În post umanism sunt două curente mari de gândire. Cel dominant este un postumanism antiuman, care vrea să se răzbune pe om, care detestă omul. (…) Și mai sunt niște gânditori postumaniști foarte echilibrați Rosi Braidotti (autoarea cărții „Postumanul”), de pildă, ultima treime a cărții lui Braidotti se cheamă umanistica postumană. Ea spune așa: ceea ce ne rămâne nouă de făcut, nouă postumanilor (…), este să construiești o lume postumană în jurul valorilor pozitive ale umanului, adică: atenția la celălalt, compasiunea, tandrețea, empatia. Astea toate sunt valori pe care postumanismul trebuie să le salveze și să reconstruiască lumea postumană în jurul lor. Dacă vrei să rezsite lumea dacă vrei să existe un țesut social, dacă vrei să nu se atomizeze relația dintre noi, e nevoie de asta. Să reconstruim empatia pentru altfel ne vom dezumaniza”, a spus Radu Vancu.

Remedii pentru dezumanizare

„Literatura și artele sunt un extraordinar remediu împotriva dezagregării și dezumanizării. Țările cu un învățământ foarte avansat, Statele Unite și țările scandinave, mizează enorm de mult pe literatură. Și pe literatură predată în felul următor: vin în școli, alături de profesori, scriitorii, aproape oră de oră, în Finlanda și în celelalte țări scandinave, și vorbesc cu copiii despre scris, despre literatură în așa fel încât copilul înțelege că literatura e despre el – despre problemele de aici și acum ale vieții lui, nu e un discurs străin, istoricizat, foarte vechi, ci dimpotrivă este un discurs care vorbește despre o lume concretă de aici și acum”, a adăugat Vancu.

Ce le rămâne de făcut profesorilor?

„Cred că nouă, profesorilor, asta ne rămâne de făcut: să predăm literatura ca pe o sursă de căldură umană. Asta e riscul să se piardă în postuman: căldura umană. Și literatura îți oferă atâtea surse de căldură umană și de empatie și tandrețe, încât dacă le vor vedea copiii în text misiunea noastră este îndeplinită”, le-a spus Radu Vancu profesorilor. „Poezia în epoca postumană, pe care o traversăm, fie că vrem fie că nu, este un rezervor uriaș de căldură umană, ca toate artele de altfel, iar ceea ce ne rămâne nouă este să încercăm să păstrăm această căldură umană intactă și să le arătăm copiilor că pot să ajungă la ea și cum pot să ajungă la ea. Literatura își va face apoi treaba singură, dacă noi reușim să o predăm în așa fel încât copilul să simtă omul de dincolo de ea”, a mai spus Vancu în încheiere.

Bogdan Rațiu, cel care organizează conferința „Experiențe în context multicultural”, a vorbit despre rolul evenimentului. „Invitații noțtri încearcă să ne determine să găsim mai mult sens. În ideea că ceea ce noi facem noi zi de zi la școală trebuie să aibă pentru noi mai mult sens. Relațiile dintre noi să fie, să redevină plăcute, cumva să fim mai umani între noi și cred că odată ce depășim bariera relațiilor noastre interumane depășim și bariera pe care o au copiii față de noi”, a spus Bogdan Rațiu, precizând că prezentările propuse la ediția a XI-a a conferinței sunt în sensul celor menționate anterior și anume de a veni în sprijinul colegilor săi de a se redescoperi ca profesori.

PS: Un dosar vast pe tema postumanismul găsiți în nr. 3-4/2017 al revistei Vatra – Postuman/ismul 

„E un dosar foarte consistent acolo (…) care deja a iscat o discuție care pare să devină foarte consistentă. Și dacă va deveni, într-adevăr o discuție foarte serioasă acest număr 3-4/2017 al revistei Vatra s-ar putea să devină la fel de influent și de important ca numărul 1-2 din 1986 al Caietelor critice despre postmodernism. Așa cum numărul acela a fost seminal pentru înțelegerea postmodernismulu la noi, acest număr din Vatra cred că poate deveni seminal pentru discuția postumanistă”, Radu Vancu, la conferința „Experiențe în context multicultural”.