Share

Home / Business / Industria forestieră din judeţul Mureş, de la mândrie la prejudecată. Episodul 1. Capitalismul domestic

Industria forestieră din judeţul Mureş, de la mândrie la prejudecată. Episodul 1. Capitalismul domestic

O simplă lectură a ”Indicatorului industriei românești” din 1927 (L`indicateur de l`industrie roumaine – Verzeichnis der Rumanischen Industrie) arată fără să ceară mari eforturi de analiză normalitatea unui sector economic așezat într-o albie juridică naturală, fără isterii propagandistice și alarme demagogice. Exista așadar o industrie forestieră armonizată organic în peisajul economiei capitaliste interbelice. La capitolul ”Cherestea – Bois de construction (charpentes) – Sagewerke, identificăm principalele fabrici ale județului Mureș, județ care includea  localitățileToplița și Gălăuțaș pe vremea aceea. Iată:

Deda-Bistra” SA – pentru exploatări de lemne. Capital social 800.000 lei. Sediul legal – Târgu-Mureș. Fabrică de cherestea, Târgu-Mureș, strada Fabricelor nr. 32 – Capital investit 350.000 lei aur – 7 gatere – 375 H.P. — 250 de lucrători – 25.000 mc cherestea.

Gurghiul”, Societate Cooperativă pentru exploatare de păduri și ferăstrae cu aburi, Iernuțeni, judeţul Mureș Turda. Capital investit 260.000 lei aur – 7 gatere – 284 H.P. – 150 de lucrători – 35.000 mc cherestea.

Raportul dintre numărul relativ mic de lucrători și cantitatea prelucrată arată cât de mare era productivitatea muncii în 1927.Ca să aflați câtă masă lemnoasă se prelucra aplicați un randament universal de 65%. Adică în cazul ”Gurghiul” 35.000 mc cherestea X 100 : 65 = circa 53.846 mc buștean. Observați și seriozitatea investiției, transparența declarării capitalului.

Continuăm:

Reghinul Săsesc”, SA pentru comerțul cu lemne, Iernăuţeni, judeţul Mureș – Capital social 5.000.000 lei – Capital investit 307.000 lei aur – 12 gatere – 850 H.P. – 550 de lucrători – 50.000 mc cherestea.

Schwartz Mendel”, S-sori; Societate în nume colectiv; Fabrică de cherestea, Reghin sat, judeţul Mureș – Capital social – 1.000.000 lei.  Capital investit – 100.000 lei aur – 3 gatere  – 65 H.P. – 20 de lucrători –  8.000 mc cherestea.

Soc. Anonimă Ardeleană pentru Industria de Moară, Lemne şi Comerţ de Mărfuri, Târgu-Mureș, strada Principele Carol 101 – Capital social 2.000.000 lei – Capital investit 500.000 lei aur – 3 gatere – 535 H.P. – 56 de lucrători – 12.000 mc cherestea.

Fabrica de Cherestea Gălăuţaşi, judeţul Mureș (aparținea de o societate anonimă din Arad) – capital investit 425.000 lei aur – 14 gatere – 890 H.P. – 180 de lucrători – 70.000 mc cherestea.

Soc. Anonimă pentru Comerţul de Lemne „Reghinul Săsesc”, Fabrică de cherestea, Filea (?) -, Sediu legal București – Capital investit 320.000 lei aur – 7 gatere – 350 H.P – 300 de lucrători – 40.000 mc cherestea.

Soc. Anonimă din Topliţa fostă Zenta şi Roşcani, Toplița, strada Călimani, judeţul Mureș – Capital social 6.000.000 lei – capital investit 50.000 lei aur – 4 gatere – 155 H.P. – 110 lucrători – 20.000 mc cherestea.

Soc. pe Acţiuni pentru Indutria Lemnului şi Comerţ de Mărfuri, Târgu-Mureș, strada Călărașilor, 5-7 – Capital social 2.500.000 lei – Capital investit 129875 lei aur – 3 gatere – 288 H.P. – 40 lucrători – 4500 mc cherestea.

Teleki Carol, Întreprindere de agricultură, industrie și comerț. Fabrică de cherestea, Dumbrăvioara, judeţul Mureș – Capital investit 46.000 lei aur -1 gater – 60 H.P. – 15 lucrători – 2000 mc cherestea.

„Valea Mureşului”, SA pentru exploatări de păduri, Toplița, judeţul Mureș. Sediu legal Brașov, strada Brutari nr. 7 – capital social 1.000.000 lei – Capital investit 501.205 lei aur – 12 gatere – 875 H.P. – 300 lucrători – 45.000 mc cherestea.

Zichi Vladimir, ferăstră de apă, Voivodeni, judeţul Mureș – Capital investit 11.000 lei aur – 1 gater – 3 lucrători – 720 mc cherestea.

Total 1.974 lucrători, 74 gatere, 312.000 mc cherestea, ceea ce înseamnă vreo 480.000 mc masă lemnoasă exploatată într-un an în județul Mureș. Pentru comparație, în anul 2013  masa lemnoasă exploatată din pădurile județului Mureș a fost de 574.000 de mc, conform unui raport INS. Cu puțin peste anul 1927. Ce înțelegem din asta? Că și atunci erau exploatări și gatere. Că existau instituții care supravegheau regulile jocului, existau aprobări pentru tăiere, măsurători, amenajamente, împăduriri, declarații, se plăteau taxe și impozite. Și atunci erau străini pe piață. Iată câteva firme din același anuar: Adelstein Hersh – Voivodeasa, Bergmann Hersh – Valea Boului, Câmpulung, Bobingher și Holingher – Bogdănești, Fălticeni, Buller Moses și Mendel – Șipotele Sucevei și la Paltin Rădăuți, Bustya Ludovic – Târgu-Mureș, Dollberg Frații – Putna, Druchmann și Weisselberger – Pătrăuți, Eissler I și Frații – Târnava Mare, Eisenstadter Frații – Sighetul Marmației, Kisslingher M și Shapira – Gura Humorului. Mulți mulți alții. Era prima parte a boom-ului industrial al României Mari. Marea Unire adusese o piață mai largă, resurse mai mari, finanțele se implicau, băncile au acordau credite, lupta cu inflația dădea rezultate. Era o formă de capitalism domestic. Pentru că mai constatăm ceva, ați ținut minte cifrele? 480.000 de mc masă lemnoasă dădeau de mâncare la 1.974 de lucrători. Astăzi o singură fabrică Schweighofer, cea din Sebeș, are 750 de angajați și debitează 1,45 milioane mc buștean pe an. Dar mai are două fabrici de același calibru.

Trebuie să vă spun că astăzi, la cherestegiul român, nivelul tehnologiei de prelucrare este uneori inferior celui din 1927. Se taie bușteanul cu deja proverbialele ”biciclete”, banzicuri, niște ferăstraie panglică orizontale primitive, cu avans manual, care dau ondulații, brah tehnic. Fabricanții sunt decapitalizați sistematic, strânși în menghina formată de Stat și Bănci. Rămași în urmă tehnologic, pierd piețe, apoi dau faliment sau intră în insolvență. Schweighofer după ce i-a eliminat din piața prelucrării, i-a înrolat și-i folosește la exploatare. Mulți au închis fabricile și au păstrat numai exploatarea. Dau direct bușteanul, nu mai rentează să-l debiteze. Toată lumea crede că dacă vor muri ei, forestierii, pădurea va fi salvată. Greșit. Ca să faci treabă în pădure îți trebuie oameni. Îi ai gata pregătiți. Trebuie doar să inversezi sensul. Finanțează-i și pune-i la plantat. Fiecare fabrică poate face asta. Oricum Statul nu are politici economice alternative în zonă, pensiunile se fac degeaba, dacă nu vine Statul cu șosele, cu pârtii de schi, cu baze de tratament. Vedeți la cei de atunci cifrele la capital investit în lei aur. Acelea sunt creditele introduse în afaceri. Micii producători nu erau măturați de concurența neloială a unui singur gigant. Monopolul nu era posibil. Dar vom vedea în alt episod cum s-a ajuns aici.

Ioan POTOLEA

 

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

VIDEO: Lucrările la lotul de autostradă Iernut – Cheţani, în grafic!

Reprezentanţii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Braşov au publicat joi, 17 aprilie, pe pagina …

Share
Share