EXCLUSIV. Interviu cu ambasadorul României pe lângă Uniunea Euro-peană, mureşeanca Luminiţa Odobescu. “Prin natura și istoria noastră, românii cred în proiectul european!”

Cotidianul Zi de Zi vă propune un interviu special cu Luminiţa Odobescu, ambasadorul României pe lângă Uniunea Europeană. Originară din judeţul Mureş, mai exact din comuna Deda, Luminiţa Odobescu reprezintă România, alături de o echipă, în cadrul Consiliului UE și asigură legătura cu celelalte reprezentanțe ale Statelor Membre ale UE, a altor țări reprezentate la Bruxelles și cu celelalte instituții europene. “Coordonez o echipă de profesioniști, reprezentanți atât ai Ministerului de Externe, dar și a celorlalte instituții ale administrației centrale românești”, a dezvăluit Luminiţa Odobescu în interviul următor, în care vorbeşte atât despre cei zece ani împliniţi recent de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, cât şi despre provocările pe care Proiectul European le rezervă în viitorul apropiat pentru ţara noastră.

Reporter: Sunteţi una din persoanele care au avut o contribuţie importantă la aderarea României la Uniunea Europeană. La zece ani de la momentul respectiv – pe care vă rog să îl rememoraţi, pe scurt – ne puteţi spune care este importanţa acestui pas istoric pentru ţara noastră?

Luminiţa Odobescu: Aderarea României la UE, alături de aderarea la NATO, au fost momente unice, cu o semnificație și importanță aparte în istoria recentă a țării noastre. Și sunt, de asemenea, experiențe unice în viața oricărui diplomat. Este acel moment în care realizezi că un obiectiv important este atins, un obiectiv care a implicat o mobilizare importantă de resurse umane, financiare și totodată de un efort de coordonare, o muncă de echipă. Sunt mândră și recunoscătoare că am făcut parte din echipa, pe atunci a Misiunii României la UE, care a fost implicată în negocierea aderării. La zece ani de la aderare, pot spune cu convingere că aceasta a generat multe beneficii pentru România, de la apartenență la principii și valori comune, la o zonă de stabilitate politică și prosperitate economică. Beneficiile au vizat nu numai cetățenii, dacă ne gândim la libera circulație, dar și societatea în ansamblul său, prin reformele și modernizarea acesteia, prin creșterea nivelului de trai. La acestea se adaugă și faptul că România este parte la procesul de luare a deciziilor privind viitorul Europei.

Reporter: Cum vedeţi, în calitate de „martor activ”, evoluţia României în cadrul Uniunii Europene din perioada 2007-2017?

Luminiţa Odobescu: România a crescut și s-a maturizat în cadrul UE. În afara beneficiilor concrete pentru companii legate de accesul pe piața internă unică, de cele pentru cetățeni date de libera circulație, de faptul că suntem beneficiari neți ai politicii de coeziune și ai politicii agricole comune, o importanță aparte o are faptul că participăm activ la un proces complex de luare a deciziilor și putem să ne spunem cuvântul și opiniile în ceea ce privește dosarele actuale, dar și direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană. Prin natura și istoria noastră, românii cred în proiectul european și acest lucru și-a pus amprenta și asupra modului în care România s-a manifestat în cadrul Uniunii Europene. Este evident că principalul obiectiv este de a reprezenta și promova cât mai bine interesele naționale, însă în egală măsură este important de a lucra împreună cu ceilalți parteneri europeni pentru a găsi soluții cât mai eficiente și durabile la provocările actuale. Iar România este implicată activ, fie că este vorba de promovarea unor proiecte în vecinătate, mai ales în cadrul Parteneriatului Estic, de implicarea în gestionarea migrației, printr-o participare semnificativă cu resurse umane și materiale la Frontex sau Biroul European de Sprijin pentru Azil, la asigurarea securității energetice prin interconectorul BRUA, și vă asigur că lista este una lungă.

Reporter: Cum se vede România de la Bruxelles? Din acest punct de vedere, cât de importantă credeți că este stabilitatea politică de la conducerea țării noastre?

Luminiţa Odobescu: România are o imagine bună la nivelul instituțiilor europene, imagine dată nu numai de diplomații care lucrează aici sau de românii din instituțiile europene, ci și de modul în care își promovează poziția şi participă la identificarea de soluții pentru avansarea proiectului european. Imaginea României s-a îmbunătățit mult în ultimii ani, însă trebuie să fim corecți și să spunem că mai sunt multe de făcut și că trebuie să mai lucrăm pentru a schimba unele stereotipuri. Acest lucru presupune nu numai campanii de imagine, de prezentare a evoluțiilor și dezvoltărilor din societatea românească, dar și un mod mai activ și mai coordonat de a ne prezenta. În acest sens, viitoarea Președinție a României a Consiliului UE în 2019 reprezintă o oportunitate de a arăta că putem gestiona dosarele în negociere de o manieră profesionistă, că putem găsi soluții în interesul tuturor, că putem acționa ca un “honest broker”. O conduită responsabilă va avea clar efecte pozitive în planul imaginii României la Bruxelles și în toate Statele Membre.

Reporter: Acasă, în România, se vorbește foarte mult de absorbția fondurilor europene. Ce considerați că ar trebui făcut pentru a eficientiza acest proces pentru ţara noastră?

Luminiţa Odobescu: În primul rând, aș menționa consolidarea capacitații administrative în domeniul gestionarii fondurilor europene, atât la nivel central, cât și la nivelul beneficiarilor de proiecte. Deși s-au înregistrat progrese, mai sunt încă multe de învățat, de îmbunătățit. De asemenea, cred că este foarte importantă stabilitatea personalului care gestionează fonduri europene, menținerea oamenilor cu experiența în domeniu.

Pe de altă parte, să nu uităm totuși că perioada 2007-2013 a fost prima perioadă de programare pentru România, iar estimările pentru această perioadă sunt de circa 91% absorbție din politica de coeziune, ceea ce înseamnă că au intrat în țară 17 miliarde din fonduri structurale și de coeziune – este o suma foarte importantă destinată dezvoltării și modernizării României. În plus, pentru a eficientiza procesul de implementare și implicit creșterea absorbției, este nevoie de simplificarea regulilor în domeniul fondurilor europene, simplificarea procedurilor. Acest proces de simplificare a fost deja demarat la nivel european – deoarece complexitatea regulilor în acest domeniu este o problema în toate Statele Membre, nu doar în România. Sperăm că legislația europeană pentru exercițiul financiar următor, post-2020, va conține reguli mai simple, mai clare care să simplifice viața beneficiarilor, dar și a autorităților și care să conducă, implicit, la creșterea absorbției.

În primul rând, aș menționa consolidarea capacității administrative în domeniul gestionării fondurilor europene, atât la nivelul autorităților implicate, cât și la nivelul beneficiarilor de proiecte. Deși s-au înregistrat progrese, mai sunt încă multe de învățat, de îmbunătățit. De asemenea, cred că este foarte importantă stabilitatea personalului care gestionează fonduri europene, menținerea oamenilor cu experiență în domeniu.

Pe de altă parte, să nu uităm totuși că perioada 2007-2013 a fost prima perioadă de programare pentru România, iar estimările pentru această perioadă indică un nivel al absorbției fondurilor destinate politicii de coeziune  de circa 91%, ceea ce înseamnă că au intrat în țara 17 miliarde, o sumă foarte importantă destinată dezvoltării și modernizării României.

În plus, pentru a eficientiza procesul de implementare și implicit creșterea absorbției fondurilor, este nevoie de simplificarea regulilor și a procedurilor în domeniul fondurilor europene. Acest proces de simplificare a fost deja demarat la nivel european – deoarece complexitatea regulilor în acest domeniu este o problemă pentru  toate SM, nu doar pentru România. Sperăm că legislația europeană pentru viitorul exercițiu financiar post-2020 va conține reguli mai simple, mai clare care să simplifice viața beneficiarilor, dar și a autorităților, și care să conducă, implicit, la creșterea absorbției.

Reporter: Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele ameninţări la viitorul Uniunii Europene şi care ar fi antidotul la acestea?

Luminiţa Odobescu: La începutul anului aș fi afirmat mai ferm că o provocare internă este legată de euroscepticismul și lipsa de încredere a cetățenilor în proiectul european. Chiar dacă acest risc s-a mai diminuat și acest lucru s-a văzut în alegerile recente din Olanda sau Franța, problema recâștigării încrederii cetățenilor în proiectul european rămâne o provocare pentru lideri și instituțiile europene. Tocmai de aceea unul din obiectivele actuale în plan european este consolidarea proiectului european, Declarațiile de la Bratislava și cea prezentată la Summit-ul aniversar de la Roma, din luna martie, indicând direcțiile de acțiune pentru viitor. În acest sens, sunt necesare măsuri care să susțină creșterea economică și crearea de locuri de muncă, mai ales pentru tineri, să combată efectele îmbătrânirii populației și schimbările climatice, să promoveze tehnologiile digitale.

În prezent, UE se confruntă cu multiple provocări. Una dintre acestea este gestionarea migrației . Au fost înregistrate o serie de progrese importante în acest domeniu, cum ar fi implementarea Declarației UE – Turcia care a permis închiderea rutei migratorii din Mediterana de Est, adoptarea Cadrului de Parteneriat și a Planului de Acțiune Valletta agreat în februarie 2017 care au permis stimularea cooperării cu statele terțe în domeniul migrației sau consolidarea protecției frontierelor. Cu toate acestea, o serie de provocări importante persistă. Sunt mai multe acțiuni în curs care vizează consolidarea cooperării cu țările terțe de origine pentru migrațiune cu obiectivul creșterii rezilienței acestor state și a capacității acestora de a gestiona migrația, dar și prin măsuri integrate în domeniul cooperării pentru dezvoltare, al comerțului etc… Aceste măsuri cuprinzătoare prezintă avantajul de a aborda cauzele profunde ale migrației dar necesită în continuare timp pentru a avea rezultate concrete și durabile. Nu în ultimul rând, fără o soluție politico-diplomatică a conflictelor, riscul ca presiunea migratorie asupra Europei să crească se menține ridicat. O altă provocare pentru UE se referă la amenințarea directă pentru viața cetățenilor europeni pe care o constituie actele teroriste, generate inclusiv de  acțiuni de radicalizare care necesită un alt tip de reacție. Toate aceste acte afectează un număr ridicat de cetățeni europeni, de toate naționalitățile. Lupta împotriva terorismului a devenit o „prioritate zero” nu numai pentru guverne, dar și pentru instituțiile europene. Într-un context global volatil, marcat de multiple provocări și de măsuri generate de crize sau schimbări de abordare a politicilor și priorităților, UE trebuie să își găsească locul și să identifice cele mai bune opțiuni care să asigure, pe de o parte, coeziunea, unitatea, securitatea și dezvoltarea economică , și, pe de altă parte, soluții la provocările globale fie că sunt legate de securitate, de mediu sau de dezvoltare.

Reporter: Urmează un pas important pentru ţara noastră, respectiv preluarea, din 2019, a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Ce înseamnă, practic, acest lucru?

Luminiţa Odobescu: După cum cunoașteți, România are în față, în scurt timp, responsabilitatea de a asigura, timp de șase luni, Președinția Consiliului UE. Vom folosi acest moment pentru a consolida imaginea de țară și potențialul său uman, conștienți fiind că un mandat de succes depinde fundamental de calitatea resurselor investite. La preluarea Președinției Consiliului UE, România va avea experiența a 12 ani de funcționare în acest cadru politico-instituțional deosebit de dinamic, timp în care am învățat foarte multe, am crescut și am devenit o voce importantă pentru partenerii noștri europeni. România va acționa, în primul rând, ca un ,,honest broker” pentru susținerea obiectivelor și intereselor Uniunii Europene în ansamblul său. Avem datoria de a ne ridica la înălțimea așteptărilor într-o realitate marcată de globalizare accelerată, evoluții imprevizibile și emergența unei competiții acerbe la nivel internațional. Fără încredere și unitate în Europa ne-am îndepărta cu toții de interesul legitim de a trăi într-un spațiu de prosperitate economică, justiție socială, siguranță și stabilitate. De aceea, România, ca viitoare Președinție UE, este mai mult decât motivată să fie un promotor de eficiență și respect pentru valorile fundamentale. Resursa esențială în îndeplinirea acestui obiectiv sunt românii, toți aceia care cred în țara lor și în șansa noastră istorică de a fi mediatorii competenți ai unor decizii dificile, într-o perioadă marcată de alegerile europene din 2019 și, probabil, ieșirea din UE a unui membru și partener important al nostru, Marea Britanie. Agenda Președinției României se construiește în primul rând pe ambițiile României creative, tinere, energice, moderne și pro-europene, de aceea contăm pe implicarea cât mai amplă a funcționarilor noștri din instituțiile de acasă și cele de la Bruxelles, care pot contribui la acest efort cu expertiza lor și cu idei originale. Aș dori să punctez aici un lucru important, Președinția României nu este doar despre ceea ce pot face românii pentru țara lor, ci și ce pot face românii pentru Europa.

A consemnat Alex TOTH