Creșterea suprafețelor de hamei, dorința berarilor și a producătorilor

6 iulie 2017

Reprezentanții Asociației Berarii României, alături de reprezentanții Asociației Producătorilor de Hamei din România și ai Consiliului Județean Mureș au fost protagoniștii unei dezbateri având ca temă „Sectorul berii din România, stimul al economiei locale”, găzduită miercuri, 5 iulie de Hotel Plaza din Târgu-Mureş. „Asociația Berarii României se află pentru a doua oară la Târgu-Mureș, după o vizită care a avut loc în 2014 . Motivul pentru care am venit la Târgu-Mureș are legătură cu importanța pe care județul Mureș o are în ansamblul activității de producere a berii, atât prin prisma mărcilor de bere iubite de români care se produc aici, local, cât și prin prisma culturilor de hamei, un ingredient esențial în producția berii. Județul Mureș se mândrește prin faptul că furnizează 80 % din cantitatea de hamei care se produce în România. Hameiul se produce preponderent în județul Mureș, denumit aurul verde, sau inima berii cum îi spun maeștrii berari. Hameiul contribuie la gust, fiecare aromă de hamei oferă un gust aparte. Acizii amari din hamei joacă tototdată un rol de conservant, ceea ce face în așa fel încât berea să devină un produs stabil”, a precizat Julia Leferman, director general, Asociația Berarii României.

Creșterea suprafețelor cu hamei

În cadrul evenimentul a fost reafirmată dorința producătorilor de bere locali de a folosi în rețetele de fabricare a berii o cantitate și mai mare de ingrediente provenite din România, precum și necesitatea extinderii suprafețelor cultivate cu orz de bere și hamei pe plan național, pentru a acoperi nevoile producției de bere.

„Dorim să subliniem necesitatea de a avea un sprijin din partea autorităților, ceea ce presupune extinderea culturilor de hamei din România. Producătorii de bere au un angajament ferm în a dezvolta și a spori ponderea ingredientelor locale achiziționate din piață, ceea ce creează o adevărată oportunitate de piață pentru fermierii români, în condițiile în care există și un cadru de reglementare favorabil care să susțină dezvoltarea culturilor. Creșterea subvenției la hectar pentru hamei până la un nivel maxim practicat în Uniunea Europeană, și introducerea unei subvenții speciale pentru orzul de bere, sunt două măsuri pe care producătorii de bere din România le susțin, astfel încât să încurajăm creșterea suprafețelor cu aceste ingrediente pe care piața le va putea prelua ulterior. România și județul Mureș au un real potențial de creștere a producției de materii prime necesare în procesul de fabricare a berii”, a precizat Julia Leferman.

„Ne dorim să perpetuăm această tradiție”

La rândul său, Alexandru Cîmpeanu, Vicepreședinte Consiliul Județean Mureş a subliniat legătura economică între industria berii și județul Mureș, atât în ce privește producătorii locali, dar mai ales suprafețele cultvate cu hamei, care deâin o pondere de peste 80 % din suprafața totală existentă la nivelul României. „Județul Mureș este emblematic pentru industria berii nu doar prin importante facilități de producție prezente aici, dar și prin cultivarea unui ingredient esențial al berii: hameiul. Pe teritoriul județului se produce 80% din producția națională de hamei, caracteristicile hameiului produs aici fiind recunoscute de producătorii de bere locali. În acest fel, s-a creat o legătură economică importantă între județul Mureș și industria berii din România, în beneficiul comunității locale. Ne dorim să perpetuăm această tradiție, cu o influență pozitivă pentru toți locuitorii județului nostru,” a declarat Alexandru Cîmpeanu, Vicepreședintele Consiliului Județean Mureş.

„Preocuparea pentru hamei ar trebui să fie una foarte importantă”

Importanța sectorului producerii hameiului a fost subliniată și de Akos Mora, reprezentant al Asociației Producătorilor de Hamei din România, membru al Asociației Berarii României. „Se știe că județul Mureș este un producător important de hamei la nivel național. Din păcate acel 80 % pe care îl producem noi în județ, din totalul producției la nivel național, este o cantitate mică, comparativ cu ce se făcea pe vremuri , până în 1995, când suprafețele erau mult mai însemnate. În ce privește cadrul legislativ, am să mă opresc asupra Legi 247/2005, care reglementează pe deoparte restituirea terenurilor acolo unde sunt investiții. Noi, avem un lucru foarte specific, nu putem cultiva hamei decât acolo unde avem sistem de susținere. Unde nu am acest sistem nu pot cultiva hamei. Legea 247 din 2005 exact acest lucru încerca să protejeze în România, și anume că, acolo unde există și restituiri și punere în posesie a terenurilor, să se facă în altă parte față de terenurile în care există investiții. Din păcate legea, deși era bună, ea a venit mult prea târziu. Toate restituirile au fost făcut cu mult timp înaintea apariției acestei legi, prin urmare suntem azi în situația în care dezvoltarea suprafețelor de hamei este extrem de îngreunată, avem terenuri fărămițate, și extrme de greu putem discuta cu proprietarii cu care să facem acordul de folosirea terenului. Din acest punct de vedere, cele 500 de hectare care le avem din punct de vedere al sistemului de susținere în România, sunt greu de atins în acest moment, deoarece e greu să ajunți la o înțelegere cu fiecare bucățică de teren și proprietari cu care să poți să faci investiții. Este una din problemele grele cu care ne confruntăm, fapt pentru care avem nevoie de un sprijin din partea autorităților publice, din partea legislativului. Discutăm de hamei care, față de cultura mare, folosește terenul mai eficient de cel puțin 10 ori. Din acest punct de vedere, ar trebui să existe un interes din partea tuturor, să găsim soluții prin care aceeași unitate de suprafață se poate folosi mult mai eficient, și aici mă refer la locuri de muncă, taxe și impozite plătite la stat, și protecție socială care o facem prin aceste locuri de muncă. Preocuparea pentru hamei ar trebui să fie una foarte importantă din punct de vedere al celor care decid”, a precizat Akos Mora.