Destinaţii de călătorie. Capodoperele arhitecturale ale municipiului Tîrgu Mureș

Municipiul Tîrgu Mureș este deosebit de ofertant din punct de vedere turistic, cultural și istoric. Multe dintre bijuteriile arhitecturale din oraș se află în zona centrală, dacă e să ne gândim la Palatul Culturii, Palatul Administrativ, Palatul Toldalagi – actualul Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Templul Mare, Biserica de lemn, Biblioteca Teleki, Cetatea Medievală…

Capodoperă Seccesion – Palatul Culturii

Considerat una dintre cele mai frumoase clădiri din punct de vedere arhitectural din municipiul Tîrgu Mureș, Palatul Culturii rămâne, la mai bine de un secol de la construire, o capodoperă veritabilă a stilului Secession transilvan, un exemplu de artă totală, care atrage anual foarte mulţi turişti din ţară şi din străinătate.
Construirea Palatului Culturii, între anii 1911-1913, este legată simbolic, ca eveniment fondator, de celebrarea a 40 de ani de la crearea dualismului austro-ungar. Pe acest fundal aniversar, în 1907, Parlamentul ungar vota legea privind construirea Palatelor Culturale în scopul afirmării culturii oficiale dominante în întregul regat ungar. Figura tutelară este împăratul Franz Joseph, autoritatea supremă fondatoare a acestor asezăminte de cultură. În semn de omagiu și de loialitate față de acesta, Palatul Culturii Tîrgu Mureș va purta, inițial, numele împăratului austro-ungar.
Personalitatea locală responsabilă să ducă la îndeplinire acest proiect important, complex și costisitor a fost primarul Tîrgu Mureșului, dr. Bernády György (1864-1938). Farmacist, jurist, om cult și vizionar, cu vederi politice liberale, membru activ in presbiteriul Colegiului Reformat, Bernády a fost extrem de implicat în administrarea și transformarea vieții orașului, preocupându-se îndeaproape de acest proiect cultural grandios sub a cărui cupolă urmau să fie reunite cele mai importante arte și care urma să găzduiască nucleul vieții culturale din Tîrgu Mureș.
Palatul Culturii este administrat astăzi de Muzeul Judeţean Mureş, instituţie aflată sub tutela Consiliului Judeţean Mureş. Turiştii care vizitează Palatul Culturii din Tîrgu Mureș au la dispoziţie un ghid care oferă informaţii în trei limbi, respectiv română, maghiară şi engleză, despre holul de jos, sala mare, sala de oglinzi, cele două galerii de artă, plus galeria „Ion Vlasiu” şi galeria care are donaţia familiei David, și cele două expoziţii legate de primarii emblematici ai oraşului – Bernády György şi Emil Dandea.
Palatul Culturii poate fi vizitat, în timpul verii, între orele 9 – 18, de luni până vineri, respectiv sâmbătă și duminică până la ora 16.

Palatul Administrativ, fosta Primărie a orașului

Construit în stil Secession, din iniţiativa primarului de atunci, Bernády György, Palatul Administrativ a fost de-a lungul timpului şi rămâne una din cele mai impozante clădiri din municipiul Tîrgu Mureş. De-a lungul timpului, imobilul a găzduit Primăria oraşului, a fost sediu al Comitetului Judeţean al Partidului Comunist Român, iar în prezent găzduieşte Instituţia Prefectului – Judeţul Mureş şi Consiliul Judeţean Mureş.
Proiectul imobilului a fost realizat de doi arhitecţi din Budapesta, Komor Marcell şi Jakab Dezsö, iar lucrările au fost realizate de meşteri locali, astfel încât cea mai mare parte a costurilor, de 700.000 de coroane de aur, s-au întors în economia mureşeană. Intrarea în Palat se face prin trei locuri, două laterale şi unul central, iar Sala de Consiliu este evidenţiată de cinci ferestre mari cu vitralii. De asemenea, clădirea are şi un turn înalt de 55 de metri, construit la insistenţele pompierilor şi poliţiştilor de acum un secol. La capătul celor 203 trepte, turiştii care vizitează turnul au posibilitatea să admire panorama municipiului Tîrgu Mureș.

Exigenţa nobiliară în Palatul baroc Toldalagi

Însemnat, exigent, impresionant. Sunt doar câteva dintre epitetele pe care le-a primit de-a lungul timpului Palatul Toldalagi, astăzi Muzeul de Etnografie și Artă Populară, ridicat pe fosta stradă Poklos – astăzi Piaţa Trandafirilor, lângă Mănăstirea franciscană.
Considerat primul palat nobiliar din Tîrgu Mureş, de inspiraţie baroco – rococo, acesta a fost ridicat în mai multe etape între 1759 şi 1772, la cererea contelui Toldalagi László, asesorul (n.red. ajutor de magistrat) Tablei Regeşti (forul judecătoresc suprem al Transilvaniei). Planurile construcţiei i-au aparţinut arhitectului francez Jean Louis D’Orr. Proiectant a fost Luidor János, antreprenor secund – Pál Schmidt, Anton Schuchbauer a fost autorul statuilor şi a detaliilor arhitecturale sculptate, iar Romanus Lehr – a stucaturilor.

Biblioteca Teleki de inspirație barocă

Biblioteca „Teleki”, fondată de contele Sámuel Teleki, a fost deschisă publicului larg din 1802, fiind prima bibliotecă publică de pe actualul teritoriu al României. Biblioteca „Teleki” a fost naţionalizată în anul 1951. În anul 1955 a fost mutată în această clădire cea de-a doua colecţie însemnată, Biblioteca „Bolyai”, biblioteca fostului Colegiu Reformat din localitate (Liceul Bolyai), purtând numele celor doi matematicieni Bolyai, care au trăit şi activat în oraşul Tîrgu Mureș. În 1962 cele două colecţii au fost unificate sub numele de Biblioteca „Teleki-Bolyai”, devenită din anul 1974 o secţie a Bibliotecii Judeţene Mureş. Biblioteca „Teleki-Bolyai” este situată pe strada Ștefan cel Mare, în apropierea Liceului Teoretic „Bolyai Farkas”.
Aripa din dreapta a clădirii unde funcționează acum Biblioteca „Teleki-Bolyai” a fost construită între 1799 și 1802 special pentru a găzdui Biblioteca Telekiana. În timp ce aripa din stânga, casa Wesselényi, a intrat în proprietatea contelui Sámuel Teleki, fiind moștenită de soția acestuia. Fiind atras de arhitectura barocă, Teleki a desenat schițe ale clădirii inspirat de acest stil. Planul final a fost întocmit de arhitectul vienez, Ignac Schlaff. Piatra de temelie a fost pusă pe 24 aprilie 1799. Alipită de clădirea casei Wesselényi, arhitectura bibliotecii păstrează aspectul și proporțiile acesteia. În present și casa Wesselényi face parte din Biblioteca „Teleki-Bolyai”, înainte, la parter a funcționat biblioteca Academiei Române, iar la etaj a fost sediul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai”.
Biblioteca Teleki găzduiește colecții valoroase de carte românească și maghiară, dar și străină.

Cetatea Tîrgu Mureș redată circuitului turistic

Construită pe locul altei fortificaţii în urmă cu mai bine de cinci secole, Cetatea medievală din Tîrgu Mureş se întinde pe o suprafaţă de 4,3 hectare de teren în formă pentagonală, cu şapte bastioane unite prin ziduri, şi este unul din obiectivele turistice de impact din „Oraşul trandafirilor”, dar şi ale judeţului Mureş. În prezent, într-unul din imobilele cetăţii, respectiv în fostul Comandament Militar, funcţionează Muzeul de Istorie şi Arheologie, instituţie aflată în subordinea Muzeului Judeţean Mureş.
Un rol important în istoria Cetăţii medievale îl are fosta Mănăstire Franciscană, edificiu fortificat şi în prezent, care a coagulat în jurul său comunitatea de atunci.
Un moment extrem de important al cetăţii este consemnat în anul 1616, respectiv obţinerea titlului de Oraş Liber Regal.
De-a lungul timpului, Cetatea medievală din Tîrgu Mureş a fost folosită ca garnizoană militară, iar în prezent, datorită unui proiect de reabilitare derulat de Primăria municipiului Târgu-Mureş, edificiul a fost reintrodus, cu succes, în circuitul turistic al judeţului Mureş.

Biserica de lemn păstrează paşii lui Mihai Eminescu

“S-au cumpărat acest loc de bisearică de dumnealor jupănu Stoian Hagi Costandin cu soţia sa Siriana au făcut şi bisearica din temelie au zugrăvită oltariu şi fruntariu cu iconele de înpreună sănt ctitori Gherog Laslo, Stoian Ienachie, Sabo Radu, Moldovean Ianuş, Bucură Demeter, Sabo Demeter, Cadar Demeter fiind preot paroh şi protopop eparhii Vasi(l)e Pantea, zugrav popa Nicolae, Ban Vasilie, Ano 1814”. Aşa îşi începe istoria, în 1793, Biserica de lemn din Tîrgu Mureş cu hramul “Sfântul Arhanghel Mihai”, conform pisaniei aflate în naos în partea dreaptă a iconostasului, şi care mai menţionează anul în care a fost pictată de către artişti reprezentanţi ai Şcolii de la Feisa (judeţul Alba). De altfel, pietrele funerare ale negustorului Stoian Hagi Costandin şi ale soţiei sale se regăsesc încă în cimitirul bisericii.
Bisericuţa de lemn din Tîrgu-Mureş este construită după un plan dreptunghiular, cu absidă poligonală cu cinci laturi nedecroşată, cu acoperiş de şindrilă asimetric, fiind mai scund în dreptul absidei altarului.
Valoarea istorică a bisericii este accentuată şi de faptul că poetul Mihai Eminescu, în drum spre Blaj, ar fi poposit o noapte în pridvorul acesteia, găzduit fiind de către protopopul Partenie Trombiţaş. Pridvorul a fost transformat astăzi într- o sală expoziţională în care vizitatorii pot afla istoricul lăcaşului de cult, dar şi date despre Mihai Eminescu.
Biserica se află înscrisă pe lista monumentelor istorice datorită valorii sale istorice, religioase şi artistice.

Templul Mare şi memoria victimelor Holocaustului

Comunitatea evreiască „Status Quo” a avut iniţiativa construcţiei sinagogii de pe strada Aurel Filimon din Tîrgu Mureş. Este unul dintre motivele pentru care edificiul de cult evreiesc a primit numele de Status Quo Ante. Mai cunoscută este însă ca Templul Mare. Planul construcţiei a fost întocmit de către arhitectul evreu Jakob Gärtner din Viena, iar lucrările efective au durat doi ani, între 1899-1900. Timpul scurt în care a fost înălţată impunătoarea sinagogă arată numărul mare al credincioşilor, dar şi puterea lor financiară. De altfel, numele principalilor donatori sunt înscrise pe o placă de marmură amplasată în holul de la intrare.
Sinagoga Status Quo Ante a fost inaugurată, în anul 1900, de către prim-rabinul Dr. Joachim Wilhelm, alături de preşedintele Adalbert Burger și vicepreşedintele Mendel Farkas, liderii comunităţii locale.
Oamenii au intervenit însă brutal în viaţa acestei comunităţi care număra aproape 8000 de suflete în 1944. Comunitatea evreiască din Tîrgu Mureş a trăit drama celui de-Al Doilea Război Mondial când mare parte a membrilor săi au fost deportaţi şi asfixiaţi în lagărele morţii de la Auschwitz-Birkenau. Memoria victimelor Holocaustului este cinstită printr-un monument de marmură albă, situat pe partea de est a interiorului sinagogii, lipit de peretele balustradei Chivotului. Puţini au mai revenit la Tîrgu-Mureş după încheierea războiului, iar sinagoga a suferit şi ea calvarul istoriei, degradându-se din cauza că apa s-a infiltrat pe acoperiş şi în subteran. Comunitatea a finanţat lucrări de reparaţii în 1970,1972 şi 1985, dar clădirea a continuat să fie în pericol, din cauza fisurilor şi crăpăturilor apărute în pereţii laterali. Atunci când cupola centrală risca să se prăbuşească a fost semnalul că sinagoga necesită reparaţii capitale. Lucrările complexe de restaurare care au avut ca scop atât consolidarea clădirii cât şi refacerea ornamentelor şi a picturilor au început în 1998 şi au fost finalizate în anul 2000. Finanţarea a fost asigurată de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi prin donaţii.
Din 2010, sinagoga a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din judeţul Mureş.

Lista obiectivelor turistice este însă mult mai lungă. Dacă vă opriți prin Tîrgu Mureș, puteți vizita, de asemenea, Muzeul de Științele Naturii, Teatrul Național, Turnul Franciscanilor din Piața Teatrului, Palatul Burger – actual Cocoșul de Aur, Tribunalul Mureș, Palatul Apollo, Scările Rakoczi. De asemenea puteți admira, într-un traseu al statuilor, câteva dintre aceste lucrări…

(Redacția)