Home / Cultură / Lumea din spatele Marelui Război

Lumea din spatele Marelui Război

Muzeul Județean Mureș derulează, în perioada 26 iunie – 15 noiembrie 2017, proiectul cultural „Mureșeni în tranșeele Marelui Război”, proiect finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și cofinanțat de Consiliul Județean Mureș. Proiectul se va desfășura în Muzeul Judeţean Mureș și localităţi ale judeţului Mureș de pe Valea Mureșului Superior, Valea Gurghiului, Podișul Târnavelor și Câmpia Transilvaniei.

Lumea satului, în timpul Marelui Război

Proiectul își propune să realizeze o cercetare și o punere în valoare a patrimoniului cultural istoric referitor la Primul Război Mondial, desfășurat în arealul judeţului Mureș. Abordarea avută în vedere de inițiatorii proiectului este una interdisciplinară în domeniile știinţifice ale istoriei, arheologiei, etnologiei și antropologiei. Proiectul urmărește creșterea capacităţii instituţionale muzeale privind obţinerea și valorificarea de noi informaţii și cunoștinţe referitoare la derularea vieţii cotidiene în tranșeele Marelui Război din teritoriul mureșean, dar și date inedite referitoare la viaţa cotidiană din spatele frontului, din viaţa familiilor mobilizaţilor, efortul material și uman depus de comunităţi pentru susţinerea războiului, date noi referitoare la comportamente, experienţe personale și colective, la consecinţe ale războiului în societatea transilvană mureșeană. „Dorim să ne legăm nu de aspecte strict conflictuale, beligerante, care s-au derulat în timpul războiului, ne interesază și această latură psihologică, viața cotidiană, atât din tranșee cât și din spatele frontului. Este un demers destul de complex și sperăm ca această echipă formată din colegi arheologi, istorici și etnologi să putem să îndeplinim ce ne-am propus în cadrul acestui proiect. Valorificarea expozițională pe care o gândim pentru anul viitor să arate selectiv o parte din ce gă- sim noi mai important în cadrul acestei cercetări”, a precizat dr. Dorel Marc, cercetător științific, etnograf, coordonatorul proiectului.

Acesta a mai punctat aspectele care sunt de interes pentru echipa de proiect, și anume lumea satului, cu tot ceea ce a cunoscut el în toată această perioadă de conflicte militare, ce s-a întâmplat cu familiile lăsate acasă, cum a fost bulversat sistemul de valori din lumea satului, ce se întâmplă cu relațiile matrimoniale în această perioadă conflictuală. “De asemenea, ne interesează corespondența de pe front către acasă și invers, o sursă importantă sunt colecțiile de scrisori pe care le-am identificat la arhivele din Cluj. Toate acestea ne arată atmosfera din timpul războiului, cu tot ceea ce a însemnat așteptarea încheierii conflictului, reluarea vieții cotidiene și intrarea ei pe făgașuri normale. Ne interesează această dimensiune a războiului în lumea satului, trăirile individuale și colective ale comunităților din lumea satului. Ne interesează și cum au avut de suferit identitățile culturale în acest areal transilvan, români, maghiari, sași, cum anume au suferit relațiile identitare în perioada de conflict. Dimensiunea aceasta antropologică, cu destinul omului, familiei, ne preocupă la modul special, pentru că pornim acest proiect de la premiza că suferința umană, pe care o creează războiul, poate să genereze solidarități, să ne aducă la înțelegerea relațiilor, inclusiv cele interetnice, dacă ajungem să ne apropiem cât de cât de esența adevărului istoric”, a conchis dr. Dorel Marc.

Cartarea tranşeelor

Cercetarea arheologică din cadrul proiectului va duce la cartarea tranșeelor din teritoriul mureșean și va permite, ulterior, reconstituirea acestora într-o viitoare expoziţie tematică planificată pentru anul 2018, în cadrul programului naţional legat de Centenarul Primului Război Mondial. Cercetarea etnologică de teren și de istorie orală va pune în evidenţă și patrimoniul imaterial legat de evoluţia identităţilor culturale din arealul mureșean în perioade istorice de criză, evoluţia etno-demografică și mobilitatea populaţiei, relaţiile individuale (private, de familie) și colective (de comunitate), bulversarea sistemului de valori tradiţionale.Valorificarea cercetărilor se va realiza prin elaborarea unor studii, diseminarea lor în cadrul unor conferinţe, iar prin publicarea lor vor contribui la introducerea acestora în circuitul știinţific regional, naţional și european. Pe baza datelor acumulate se vor elabora un plan tematic expoziţional și un proiect de design expoziţional. ”Au trecut 100 de ani de la Primul Război Mondial, iar aceste elemente ale peisajului, tranșeele Primului Război Mondial definesc partea estică a județului Mureș. Le întâlnim la Vătava, Eremitu, extrem de bine conservate, care nu beneficiază de nicio protecție legislativă. Ne-am propus să le cartăm, cel puțin sectoarele bine conservate, în perspectivă să ajungă pe lista monumentelor istorice, pentru a putea fi păstrate pentru generațiile viitoare, un fel de memento al acelor evenimente beligerante din urmă cu o sută de ani”, a spus drd. Pánczel Szilámer Péter, cercetător știinţific, arheolog.

„Să vedem războiul din perspectiva unui soldat”

Proiectul își propune și realizarea unei expoziții în cursul anului viitor care să încununeze munca de cercetare din cadrul proiectului. ”În primul rând ne vom axa pe informații vizuale, hărți, fotografii, desene și ziare, și pe baza informațiilor strânse va fi continuată cercetarea de către colegii de la arheologie. Cercetarea istorică constă în elaborarea concepției pentru expoziția de anul viitor. Dacă în cadrul proiectului încercăm să ne axăm tot mai concret referitor la evenimentele desfășurate pe teritoriul județului Mureș, în cadrul expoziției încercăm să vedem războiul din perspectiva unui soldat. Aici nu mai contează ce na- ționalitate a avut soldatul, în ce companie și pe ce front a luptat, încercăm să aflăm și să prezentăm ce impresii a avut el, cum arăta el zi de zi pe front. În cadrul expoziției vom prezenta și urmările Primului Război Mondial, inclusiv Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și Unirea Transilvaniei cu România. Ca rezultat concret în cadrul cercetărilor proiectului va fi un album în care vom prezenta pentru publicul larg informațiile strânse de noi, hărțile, desenele, fotografiile, inclusiv fotografii aeriene”, a menționat dr. Sárándi Tamás, muzeograf, istoric. Bugetul proiectului este de 70.024 de lei, din care 49.980 de lei reprezintă finanţarea nerambursabilă AFCN, respectiv 20.044 de lei, contribuţia proprie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Primăria Iernut are viceprimar!

Sala Mică a Casei de Cultură Iernut a găzduit joi, 29 octombrie, întrunirea în ședință …