Jud. Andreea Ciucă, noul președinte al Curții de Apel Tîrgu Mureș. Primul interviu

Judecătorul Andreea Ciucă este noul președinte al Curții de Apel Tîrgu Mureș. Magistratul a obținut la concursul pentru promovarea în funcții de conducere, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, cea mai mare medie dintre cei peste 100 de judecători care au susținut acest concurs la una dintre cele 21 de Curți de Apel din țară. Președinte interimar al Asociației Magistraților din România și președinte al Secției a II-a Civile, judecătorul și-a sacrificat din nopți pentru a se pregăti pentru examen, după cum ne-a mărturisit. Cum a fost concursul, ce conține proiectul său de management pentru Curtea de Apel, ce provocări a întâmpinat sistemul judiciar și ce soluții se întrevăd sunt doar câteva întrebări la care magistratul ne-a răspuns în interviul acordat Zi de Zi.

Reporter: Cum v-ați hotărât să candidați? Bănuiesc că nu a fost o decizie simplă, ci ați cântărit-o foarte mult.
Andreea Ciucă: Nu a fost nici o decizie simplă, nu a fost nicio decizie de moment, ca să vă spun adevărul, am tot analizat dacă e bine sau dacă nu e bine să mă angajez în concursul pentru această funcție și în preluarea efectivă a funcției cam de prin luna octombrie a anului trecut, concursul fiind demarat la sfârșitul lunii martie din acest an. Ezitarea mea nu a ținut nicidecum de ideea că nu aș fi pregătită, că nu aș putea face față sau că nu aș avea bună-credință sau chiar pasiunea de a îndeplini aceste atribuții, ci am stat și am gândit așa într-un mod global dacă în raport cu tot ce se întâmplă în instanță și, mai ales, în sistemul judiciar este oportun să preiau această funcție, cu atât mai mult cu cât, știți bine, am și interimatul Asociației Magistraților din România și nu vreau să fac lucrurile pe jumătate nici într-un loc, nici în celălalt.

Rep.: Concursul cum spuneați a început în luna martie, s-a derulat până la sfârșitul lunii iunie, iar acum la începutul lunii iulie au fost publicate rezultatele. Aveți cea mai mare medie dintre toți candidații, e o confirmare a valorii, a cunoștințelor pe care le aveți, însă ce înseamnă acest rezultat pentru dvs.?
Andreea Ciucă: În primul rând vreau să spun că, într-adevăr, după cum ați punctat, concursul la noi durează foarte mult. Și, mai ales, în justiție știm să facem concursuri care durează 3-4 luni și sunt deosebit de stresante și de solicitante. De asemenea, de-a lungul timpului, lucrurile acestea au fost transmise în spațiul public, se știe că am dat aproape toate concursurile care se puteau da în țară și, în plus, unele în străinătate, dar acesta mi s-a părut deosebit de dificil, un concurs cum rar mi-a fost dat să trec. Am avut media finală cea mai mare din țară, am fost peste 100 de candidați și aceasta este o satisfacție personală în sensul că a fost bazată pe enorm de multă muncă, ora 2 noaptea mă prindea învățând, cu atât mai mult cu cât știți că pe de o parte am avut toate zbaterile în societate legate de sistemul judiciar, de la începutul anului au fost foarte, foarte multe probleme, absolut la toate Asociația Magistraților din România a formulat un punct de vedere scris, asortat cu unul oral, era atât de mult de lucru încât concursul era deja anunțat și eu nu puteam începe cumsecade această activitate. De asemenea, președinția Secției a II-a Civile, de Contencios Administrativ și Fiscal este foarte solicitantă. Aici trebuie să spun și nu în paranteză, ci cu voce tare că le mulțumesc colegilor din secție, ei au fost primii mei susținători și primii care au venit să îmi spună ce să facem, cum să facem ca să te ajutăm să ai timpul necesar să înveți. Și aceasta este una dintre chestiile hotărâtoare care m-au făcut să zic da în momentul în care s-a afișat concursul.
Pe de altă parte, nota mi-a confirmat că bine am făcut, am urmat întreaga procedură și sigur că am fost fericită după un efort așa de mare, cu atât mai mult cu cât am candidat și cu mulți colegi tineri. Înseamnă că încă pot să fac față.

Rep.: Am lecturat testul scris pe care l-ați susținut, care e compus și din întrebările de drept, dar și din cele din psihologie, management, comunicare și am înțeles că nu a fost deloc simplu să te pregătești pentru un asemenea concurs. Ce a fost cel mai dificil din acest examen și cum s-a derulat interviul?
Andreea Ciucă: De aceea vă spuneam că examenul scris a dat semnul hotărâtor al faptului că această întreagă procedură a fost una deosebit de grea, pentru că a fost vorba de învățarea a unui număr de 450 de pagini pe de rost. Legi, management și comunicare. Pentru că știți, de regulă, la concursurile acestea, mai ales când e vorba de promovare la instanțele superioare, ești lăsat să ai legile la dispoziție, ideea este să știi să le îmbini, să soluționezi niște spețe, să poți să gândești și să poți să aplici legea. Aici, la noi, era ca la concursul de la Institutul Național al Magistraturii, în sensul că nu puteai să ai la tine nicio lege. Eu, de regulă, învăț de pe computer, dar aici erau niște chestii atât de grele și atât de amănunțite, încât a trebuit să trec peste ideea de protejare a pădurilor care la noi în familie e foarte importantă și să listez toate aceste 450 de pagini, pe care am reușit să le parcurg de patru ori cu foarte, foarte mare atenție.
Din acest punct de vedere este un concurs de anduranță de nedescris și nu știu dacă m-aș mai angaja o dată într-o asemenea aventură. Pe de altă parte, nici interviul nu este floare la ureche, dacă îi întrebați pe majoritatea colegilor care au participat la concurs vor spune că este cel puțin la fel de greu, dacă nu mai greu decât examenul scris. Comisia a fost formată din 7 membri, au fost și judecători și specialiști în managamentul ocupațional și instituțional, a fost un concurs nu numai de cunoștințe, de managament, ci și de rezistență la urma urmei. Peste toate, ca să îl catalogăm în câteva cuvinte, a fost un concurs din cale afară de greu, marea mea satisfacție este că la interviu am obținut nota 10, am fost, din cei peste 100 de candidați, cinci care am obținut nota 10 la interviu, iar dintre candidații pentru curțile de apel am fost singura. Totul e bine când se termină cu bine, dar sfârșitul acela înseamnă, de fapt, un început care presupune mult mai mult efort decât cel din lunile procedurii de examen.

Proiectul pentru instanță

Rep.: În 17 iulie ați preluat efectiv mandatul de președinte, acest concurs a presupus să prezentați și un plan de management, pe ce se axează planul de management al instanței pe care o veți conduce?
Andreea Ciucă: Uitându-mă cu mare atenție pe site-ul CSM-ului, concursul a fost validat prin hotărârea din 4 iulie, iar funcțiile de conducere se preiau începând cu 15 iulie. Am avut proiectul specific funcției de președinte al Curții de Apel Tîrgu Mureș, pe care l-am susținut în interviul la care mă refeream. Proiectul va putea fi accesat pe site-ul Curții de Apel, legea spune că acesta trebuie publicat. Din câte am observat și mi-au confirmat și colegii mei, suntem singura curte din țară care publică proiectele președinților și vicepreședinților în funcție.
Veți observa mai multe linii de acțiune în acel proiect, ele sunt cinci mari pe care le-am susținut și la interviu, dar dintre toate, ca să spunem adevărul adevărat, cred că cea mai importantă este comunicarea între noi, adică modalitatea de comunicare și de înțelegere. Asta nu înseamnă că vor curge numai râuri de lapte și miere, că nu o să avem opinii diferite, vreau să fiu bine înțeleasă, nu am pledat și nu pledez pentru unanimitate ca stare, asta mi se pare o chestiune care ascunde lucruri relevante negative, dar în pofida unor situații care se ivesc și se vor ivi de dezacord, e foarte, foarte important să știm să lucrăm împreună și să știm să comunicăm direct. Și nu mă refer numai la judecătorii Curții, ci și la judecătorii celorlalte instanțe, indiferent de gradul acestora și indiferent de vârsta noastră. Și aici vreau să fac o mențiune foarte importantă, pentru sufletul meu ca magistrat și în calitate de președinte, este esențial ca toți colegii mei să știe că au același loc din punctul nostru de vedere, indiferent că sunt la judecătorii, Tribunal sau Curtea de Apel.
Celelalte puncte țin de un demers care pentru mulți justițiabili pare iluzoriu. Dar pentru că este atât de greu, vrem să facem pași. Mă refer la unificarea jurisprudenței, tocmai pentru că avem atâta legislație și de multe ori atât de inadvertentă cu ea însăși, pentru că se pun atâtea probleme juridice, pentru că am văzut eforturile colegilor din toate secțiile Curții de Apel, pentru a dezlega niște lucruri. Nu țin toate de noi, dar, trebuie să recunosc, sunt și situații care țin de noi și putem să evităm ca, bunoară, în aceeași zi, în aceeași lună, în aceeași problemă juridică să fie date soluții diferite. Este o chestiune care mă preocupă foarte mult. Nu pornesc cu lucruri nerealiste, nu spun ca asta nu o să se mai întâmple sau că o să fie cu totul evitate în anii următori, dar cred că trebuie să îi dăm o importanță deosebită și pentru noi și pentru oameni.

Rep.: Cum se poate armoniza partea de jurisprudență?
Andreea Ciucă: Noi am făcut experimentul acesta la nivel de secție, este foarte interesant. Vine o armonizare pe care o ai în preîntâmpinare, adică observi că este o anumită chestiune care deja suscită dezbateri și deja sunt conturate opinii diferite, chiar dacă nu au fost cu titlu de repetabilitate, atunci vii, o discuți, poți să stabilești într-un anumit fel sau deja s-a întâmplat practica neunitară, din nou aceeași dezbatere, discuție, stabilit într-un anume fel. Acum, punctul pozitiv mare de la noi din curte este că avem o regulă, pe care o respectăm, și anume, dacă majoritatea în astfel de situații de preîntâmpinare sau de evitare post-factum stabilește o anumită dezlegare a problemei juridice, de principiu că nu putem vorbi pe dosare, cei care au avut o altă opinie sau cealaltă opinie sau alte două opinii, pentru că se întâmplă și așa, vor respecta opinia majoritară. Această chestiune nu este prevăzută în lege, ține de sufletul și de conștiința fiecărui magistrat. Nu e mai puțin adevărat că sunt colegi și nu le pot imputa acest lucru, la celelalte instanțe, care spun nu, dacă nu este unanimitate, noi mergem în continuare cu opinia noastră. Aici aș vrea să vedem ce putem să facem și ce putem lucra în acest sens și cred că singura cale este comunicarea directă pentru că nu e vorba de colegi care nu știu carte, să fim bine înțeleși, nu e vorba de colegi care nu studiază sau sunt indiferenți față de dispozițiile legislative, ci dimpotrivă de colegi care au făcut un studiu individual temeinic, dar care nu sunt dispuși să renunțe la opinia lor, pe de altă parte neputându-le spune sus și tare că este neapărat greșită. Acestea sunt problemele mari pentru că opiniile sunt apropiate și totuși soluțiile diferite, acesta este răul cel mai mare pe care ni-l face acest exces de legislație, care nu e pusă în acord.
Ar mai fi chestiunea redactării în termen a hotărârilor judecătorești. Dacă luați Raportul asupra justiției, ultimul publicat de Consiliul Superior al Magistraturii pe 2015, veți vedea că instanța noastră, Curtea de Apel Tîrgu Mureș stă foarte bine. De exemplu, în materia contenciosului administrativ aveam media numărului zilelor de întârziere redusă cu 50 % față de cea pe țară. Asta nu înseamnă că nu trebuie să avem o preocupare constantă și să încercăm să ținem sub controlul fiecăruia, ca magistrat, ideea aceasta de întârziere în redactare.

Rep.: Care sunt motivele acestor întârzieri în redactarea hotărârilor? Are legătură cu încărcătura cu dosare/magistrat, ne aflăm într-un cerc vicios din acest punct de vedere?
Andreea Ciucă: Secția noastră în 2013-2014 a fost lider pe țară din punct de vedere al încărcăturii. Problema e, într-adevăr, numărul mare de dosare, dacă observați mai ales rapoartele din 2010 încoace, veți vedea că sunt cu milioanele litigiile pe an pe țară. Din punctul acesta de vedere când vorbim cu colegii din străinătate, toți sunt mirați din cale afară cum de se întâmplă să existe un număr așa de mare de dosare. Ține de cultura și de stilul nostru de a fi, acum noi ne-am obișnuit cu asta, e bun, nu e bun, nu fac eu judecăți de valoare, dar trăim aici, așa se întâmplă de ani de zile și trebuie să ne descurcăm cu această situație. Numărul dosarelor a scăzut, în ultimii doi ani, mai cu seamă, a scăzut, se poate observa în mod clar, dar, din păcate, a crescut complexitatea acestora. Aminteați de contencios administrativ, cauzele în contencios administrativ au crescut în complexitate văzând cu ochii. Am observat o creștere, de asemenea, a complexității cauzelor din litigiile cu profesioniști. O să puteți vedea lungimea încheierilor care se fac la termenele de judecată, problemele care se ridică și sigur că în acest context să stai să motivezi o hotărâre nu este un lucru nici ușor, nici un lucru pe care îl poți face bătând din palme sau pocnind din degete. Și în mare parte de aici vin întârzierile. Vreau să vă spun că acolo unde unii colegi au întârzieri nu este deloc vorba nici de colegi pasivi, nici despre colegi care să spunem că nu ar avea o înclinație spre a studia legea, ci dimpotrivă este vorba despre colegii care despică firul în patru, ca să poată să stabilească lucrurile, după cum cred ei că ar fi cel mai bine.

Rep.: În timpul mandatului dvs. se va derula și investiția la clădirea în care își desfășoară activitatea Curtea de Apel.
Andreea Ciucă: Chiar am discutat în Colegiul de conducere, noi am derulat procedura de atribuire pentru închirierea unui spațiu, în așa fel încât Curtea de Apel să se mute pentru că la un moment dat vor începe lucrările aici, pentru întreaga renovare a clădirii, un termen impropriu, dar îi spun așa ca să ne înțeleagă toți cititorii, sigur va trebui mutată și Judecătoria Tîrgu Mureș care e la etajul II, colegii noștri vor trebui să găsească o locație, apoi Tribunalul Mureș. Râdeau colegii spunând: “Frumos mandat ți-ai ales, când ai plecat, ai lăsat chestiunile de investiții terminate, vii acum, începi cu ele”. Dar ca noroc că derularea întreagă nu ține de noi, ci de Compania Națională de Investiții. Noroc și mai puțin noroc pentru că, într-o anumită etapă, contractul cu executantul a fost reziliat și suntem în situația în care, deși am parcurs procedura de atribuire pentru închiriere, mai trebuie să așteptăm până vom finaliza încheierea contractului și mutarea, aspecte care nu țin însă de voința noastră.

Răspunderea magistraților și opinia publică

Rep.: Anul acesta a fost foarte provocator pentru sistemul judiciar, multe probleme, de la cea a acoperiților în justiție până la problemele recente privind secțiile CSM. Dezvoltați-ne puțin aceste probleme și soluțiile identificate.
Andreea Ciucă: Nu vorbesc neapărat în calitate de președinte al Curții de Apel Tîrgu Mureș, ci de președinte interimar al Asociației Magistraților din România pentru că, oricum, interesele sunt comune, ele sunt convergente, se susțin unele pe altele.
Cu privire la legile justiției, și instanța ca atare a făcut propuneri, noi ca asociație am făcut propuneri mai detaliate, tabele de peste 200 de pagini, acelea au fost discutate în Consiliul Superior al Magistraturii, au fost trimise la Minister, după aceea s-a repus pe rol problema salarizării, cu inechitățile salariale între judecători și judecători, între grefieri și grefieri, apoi a venit problema răspunderii materiale a magistraților, pusă dintr-un anume unghi și într-un anume fel, cea a acoperiților din justiție și tot conglomeratul pe care ele l-au presupus și, mai recent, chestiunile cu separarea atribuțiilor Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, pe cariera și drepturile judecătorilor, așa că nu am prea avut vreme de stat și de pasivitate pentru că acestea toate sunt chestiuni deosebit de importante pentru sistemul judiciar și nu numai pentru sistemul judiciar, pentru tot ce înseamnă el față în față cu cetățeanul.
În acest context nu aș dori să omit una dintre celelalte laturi – transparența activității instanței, eu cred că este foarte important ca oamenii să știe jaloanele activității noastre. Transparența nu va fi făcută cu încălcarea celorlalte principii, să fim foarte bine înțeleși, va fi numai până la limita legal admisibilă, dar până acolo cred că este bine să se știe ce facem, cum facem, de ce facem, când facem, fără încălcarea prezumției de nevinovăție, fără încălcarea vieții private, fără încălcarea legilor și regulamentelor noastre. Dar în acest sens, poate aceasta este și influența asociativă, am zis că vrem să avem o atitudine proactivă față de spațiul public, adică să venim și în întâmpinare, nu doar să așteptăm să se întâmple niște lucruri sau să fim întrebați despre ele.

Rep.: Ce modificări sunt vizate la legile justiției?
Andreea Ciucă: Au fost multe chestiuni puse în discuție, a început discuția de la sfârșitul lui 2015, a continuat în 2016 cu inițiativa CSM-ului către Ministerul Justiției, după aceea lucrurile s-au extins, în sensul că s-au mai adăugat și alte texte de lege, inclusiv la cererea asociațiilor.
Sunt multe chestiuni, precum revenirea în magistratură la un moment, sunt niște condiții stricte, clare, numirea șefilor parchetelor naționale care au suscitat multe discuții în spațiul public, știți că numirile se fac la propunerea ministrului, cu avizul CSM, apoi modalitatea de organizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, noi am opinat să se revină la completul de 9 judecători în loc de completul de 5 judecători. Mai sunt, de asemenea, chestiuni interne de conducere, de formare a colegiului de conducere al instanțelor și de atribuții, cum să fie ele regândite între colegiu și președintele instanței, ca echilibru, CSM-ul inclinând spre o mai mare plajă de atribuții pentru președintele instanței, de exemplu. Apoi niște reglementări privind situația când magistratul a fost suspendat când s-a pus în mișcare o acțiune penală, iar ulterior este achitat, vorbim de niște drepturi care erau prevăzute doar la modul general de lege, apoi chestiunile legate de procedurile disciplinare. Sunt o seamă de lucruri, care au plecat în mai multe feluri, în funcție de voturile care au fost date în comisiile Consiliului Superior al Magistraturii, unde s-au centralizat toate materialele trimise de noi.
Acum așteptăm să vedem care va fi forma pe care Ministerul Justiției o va trimite organului legiuitor. Recunosc că am aflat cu surprindere într-un interviu al domnului ministru că se are în vedere și o înăsprire a răspunderii materiale a magistratului, nepunându-se în termeni concreți, expreși ca noi să putem să avem un punct de vedere. Atunci am luat legătura cu CSM, am întrebat dacă există un proiect în sensul acesta, pe capitol, pe un nou capitol, ni s-a infirmat, ni s-a spus că CSM-ul nu a făcut astfel de propuneri, așa încât stăm să vedem legea.

Rep.: S-a vorbit mult în spațiul public despre răspunderea magistraților, vehiculându-se că un magistrat nu răspunde. Poate ar fi de interes pentru cititorii noștri să le explicați cum răspunde un magistrat?
Andreea Ciucă: Avem unul din sistemele de răspundere cele mai vaste din Europa, în sensul că magistratul răspunde penal, am arătat de atâtea ori cazuri în care magistrații sunt trimiși în judecată, în care magistrații, din păcate, sunt condamnați, în care magistrații sunt suspendați, urmăriți penal, pusă în mișcare acțiunea penală și sunt achitați. Deci răspundem din punct de vedere penal.
Apoi există răspunderea disciplinară care este prevăzută de legea noastră de organizare, de la litera a la ț sunt fapte care reprezintă sancțiuni disciplinare. Am spus la un moment dat în Senat că noroc că alfabetul român nu este precum alfabetul japonez că atunci am fi avut vreo 200 de fapte care constituie abateri disciplinare. Inspecția Judiciară ați văzut ce activitate are, câte sesizări, câte verificări disciplinare, câte cercetări, soldate și cu sancțiuni pe la toate instanțele. Îi rog pe cei care cred că nu răspundem să citească acele fapte ca să vadă cât de detaliat sunt reglementate. Și, în fine, răspunderea civilă care e prevăzută în Constituție mai întâi, așa cum este sau chiar mai mult decât cum este în constituțiile statelor europene de tradiție mai îndelungată.
Am stat și ne-am gândit atâta timp de ce se tot spune și se tot alimentează spațiul public cu ideea că magistrații nu răspund în România? Nu vă ascund că lucrul acesta l-am auzit și în Senat în 2015: că nu se poate ca magistrații în România să nu răspundă. Și atunci am spus toate aceste lucruri și nu s-a mai putut avea o replică pentru că am dat toate articolele. La un moment dat, noi am avut și o conferință cu AMR-ul, am scris și în Revista Dreptul, sunt articole detaliate despre cum este reglementată răspunderea magistraților în România, în comparație cu celelalte state europene. Și profesorul Leș de la Sibiu a scris iarăși un astfel de articol deosebit de vast.
Cum vă spuneam ne-am întrebat de ce se tot alimentează opinia publică cu un neadevăr pentru că acesta este, de fapt, un neadevăr, ca să ne dăm seama prin deducție că, de fapt, cei care urmăresc în mod unilateral această idee vor să dea o anumită satisfacție opiniei publice de a putea da direct în judecată magistratul pentru o răspundere materială. Or, o asemenea rezolvare, o asemenea posibilitate nu există nicăieri în Europa, așa cum am subliniat, există prevăzută în Codul de procedură al țărilor latine, în America Latină, în unul sau două articole, dar și acela deja a fost supus modificării. Pentru că altfel nu mai putem vorbi de independența sistemului judiciar, recunoscută ca un conglomerat în sensul bunei înfăptuiri a actului de justiție, nu ca un privilegiu pentru fiecare individ.
Dacă ne apucăm să dăm în judecată fiecare judecător atunci când oricare dintre oamenii ce ajung în fața noastră se consideră nedreptățiți, potrivit percepției lor, atunci, practic, aceea nu mai este justiție, este o negociere de piață.
Noi am spus că nu susținem o înmuiere, o atenuare a acestei răspunderi față de cum este aceasta reglementată, că și așa e aproape suprareglementată în România, dar nici nu putem să dorim niște lucruri care, practic, astfel cum cred că oamenii nu sunt informați, lovesc în sistemul judiciar și, în același timp, exact în capacitatea sistemului de a-și face treaba.

Rep.: Vorbeați anterior de proactivitate în relaționarea externă. Cum vi se pare ideea de a promova activitatea instanțelor și de a educa juridic copiii de la nivel liceal în condițiile în care se discută despre justiție fără ca oamenii să aibă cunoștințe juridice?
Andreea Ciucă: Eu cred că o instruire de bază, în termenii ușori nu este numai binevenită, este necesară. O să ne gândim și la acest lucru, dar nu vreau să promit prea multe pentru că principala noastră activitate este să soluționăm cauzele și nu trebuie să pierdem din vedere acest aspect, dar nici să lipsim instanța de atributul transparenței.

Ligia VORO

“Cred că toți colegii noștri au bună-credință și, pentru mine, asta este tot ce contează, pentru că din bună-credință se nasc toate lucrurile frumoase”
judecător Andreea Ciucă, președinte Curtea de Apel Tîrgu Mureș