Ansamblul „Cununa Călimanilor”, cartea de vizită a tradiției comunei Deda

Zona Văii Mureșului Superior se poate lă- uda cu adevărați păstrători ai tradițiilor populare, care transmit generațiilor tinere dragostea pentru folclorul românesc. Un exemplu elocvent în acest sens este și Ansamblul folcloric „Cununa Călimanilor”, din Deda, coordonat de instructorul Vasile Gabor, una din cărțile de vizită ale comunei Deda. „Sunt născut la Deda, în anul 1953. Am terminat școala în satul natal, după care am lucrat la Toplița, la Combinatul de Prelucrare și Exploatare a Lemnului, CPL cum era el cunoscut. Acolo am început activitatea culturală, mai exact în 1976 cu un ansamblu de sindicate. Am mers cu acest ansamblu până în anul 1990. În paralel cu ansamblul CPL, am lucrat și cu câteva generații de bătrâni, părinții și bunicii copiilor dansatori de azi. La începutul anilor 80 am făcut prima generație de dansatori, urmate de alte două, alături de care am lucrat până în 1990. Toată munca până în 1990, atât la Deda cât și la Toplița, o făceam din plăcere, nu era o activitate care să fie remunerată. Era „Cântarea României” și alte activități, unde nu eram plătiți”, ne-a declarat instructorul Vasile Gabor.

Trecerea la dansul popular profesionist

După 1990, fostele orchestre care activau în cadrul sindicatelor au fost trase pe linie moartă, fapt pentru care s-a pus problema înființării altor ansambluri, care să ducă mai departe dansul popular la modul profesionist. „Ministrul Culturii în 1990 a fost Andrei Pleșu, primul ministru la Cultură de după revoluție. Atunci s-a întâmplat ceva foarte interesant. După 1990, toate orchestrele județene ale sindicatelor s-au desființat. La Miercurea Ciuc era orchestra ”Harghita”, unde era o combinație de maghiari și români. Românii au fost înlăturați și atunci două soliste din zona Topliței, Cornelia Butnaru și Floare Belașcu, s-au dus la Pleșu, la Ministerul Culturii și s-au plâns, cu propunerea de a se înființa un ansamblu la Toplița. Au stat două săptămâni la București și s-au întors cu aprobarea înființării unui ansamblu profesionist. Așa a luat ființă Ansamblul „Rapsodia Călimanilor” din Toplița. Cu acest ansamblu am lucrat la modul profesionist până în 2014, când am ieșit la pensie. În perioada 1978-1981 am făcut la Miercurea Ciuc o școală de artă, ca maistru de dans, și de aici mă știam așa de bine în ce oprivește dansul popular”, povestește Vasile Gabor.

Înființarea primei grupe de copii

Munca instructorului Vasile Gabor cu dansatorii seniori din Deda a continuat până în 1992, iar după șase ani a luat ființă prima grupă de dansatori de copii, intitulată „Junii Călimanilor”, înființată împreună cu Puiu Ghidiu. După retragerea acestuia, în 2004, ansamblul și-a schimbat denumirea în „Cununa Călimanilor”. „Am avut o generație de dansatori vreme de 13 ani, care s-au lăsat anul trecut. În paralel cu ei am început cu o grupă de dansatori mai mică, de copii. Cu ei lucrăm jocuri specifice Văii Mureșului Superior, dar și jocuri din alte zone. Un aport deosebit la reușita acestor copii a fost dat și de părinți, care au înțeles să facă costume. Părinții le fac costumele, de Mureș, de Câmpie, urmează altele de Bucovina, în funcție și de ce suite de dansuri facem. În prezent avem în cadrul ansamblului 17 perechi, 34 de copii, care formează generația actuală de dansatori, de la copii de clasa VI-a până la cei de clasa X-a. În generația trecută am avut 12 perechi. În toamnă s-au împlinit cinci ani de când lucrez cu actuala generație. I-am luat mai repede pentru că mi-am dat seama că cei mai mari vor ajunge să termine o facultate, pleacă și atunci eu, ca să nu am un gol, am început cu o trupă mai mică”, declară Vasile Gabor.

Pașii de caracter, baza dansului popular

Repetițiile cu copiii au loc săptămânal, prilej cu care tinerii dansatori din Deda deprind dedesubturile dansului popular. „Mulți se întreabă cum ia naștere un dans, cum decurge o repetiție. Când începem, împăr țim repetiția în patru reprize. Prima dată fac o încălzire de 20 de minute, apoi 20 de minute de balet. Dacă nu faci balet, copilul merge strâmb cu picioarele. Apoi vine partea de caracter, și anume pașii de bază ai suitei pe care o lucrezi. Explici cum trebuie făcut pasul, până ce-l poate pune pe ritm. Doar după aceea faci jocul propriu-zis, coregrafic. Depinde de ei cât timp le ia până învață un dans. Am observat aici, în zona Văii Mureșului Superior, la fete era de bază pirueta. Dar pirueta era făcută de fiecare în felul ei. Atunci trebuie să vii să le arăți pirueta, să le-o predai exact cum ar fi o sală de balet, cu bară, care să reprezinte băiatul, partenerul de dans. Atunci îi arăți cum trebuie să pună picioarele, și atunci ele, în câteva luni, făcând caracter, respectiv pașii de bază, încep să definitiveze dansul”, a precizat Vasile Gabor.

Prezențe în țară și străinătate

În prezent, Ansamblul „Cununa Călimanilor” are în repertoriu patru suite de dansuri, o suită de Mureș de opt dansuri, o suită de pe Câmpia Transilvaniei, de la Boian de lângă Cluj, un joc de Făgăraș cu fetele, și o suită de jocuri feciorești din Transilvania. Ansamblului „Cununa Călimanilor” i s-a dus de mult vestea dincolo de granițele Văii Mureșului Superior, fiind prezent peste hotarele țării, la Poznan – Polonia, Primorsko – Bulgaria, Sebinkarahisar – Turcia, precum și la Subotica – Serbia. La finele lui august vor fi prezenți la Paralia, în Grecia. Pe plan local, ansamblul a fost mereu prezent la diferite evenimente și festivaluri, inclusiv la prima ediție a Festivalului Văii Mureșului, următorul popas fiind la Bârlad, în cursul acestei săptămâni. În ce privește soliștii din cadrul ansamblului, ei s-au dezvoltat pe cont propriu, prin muncă și seriozitate. ”Avem fete talentate, cu calități vocale, care și-au desăvârșit și pregătirea vocală, și aici le enumăr pe Mădălina Mureșan, Alexandra Stoica, Andreea Petruț. Nu noi i-am făcut soliști, ei prin munca lor au ajuns să devină o certitudine în muzica populară, care au pornit inițial ca și dansatori în cadrul ansamblului”, a subliniat instructorul Vasile Gabor.