Invitație la drumeții în Defileul Deda-Toplița

În cadrul celei de-a XIII-a ediții a Festivalului Valea Mureșului ce va avea loc în perioada 29-30 Iulie 2017, Consiliul Județean Mureș în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Valea Mureșului, Serviciul Județean Salvamont-Salvaspeo și Facultatea de Geografia Turismului din cadrul Universității Dimitrie Cantemir Tîrgu Mureș organizează două drumeții la care pot participa toți iubitorii naturii.
Astfel, în 29 iulie ora 10.45, în fața porții de intrare în Festival sunt așteptați toți cei care doresc să urce pe Vârful Listeș pentru a putea admira Valea Mureșului Superior de la înălțime.
Duminică, 30 iulie ora 10.30, tot de la poarta de intrare în Festival se va pleca într-o drumeție către o peșteră de mulaj din comuna Răstolița, dar și vizitarea obiectivelor antropice din Iod și Răstolița.

Peste 100 de peșteri de mulaj

Pe Valea Mureșului Superior, în Defileul Toplița – Deda, există peste 100 de peșteri de mulaj, unice în România, care s-au format în perioada activă a Vulcanului Călimani-Gurghiu, cu circa 5,3 milioane de ani în urmă. Primele peșteri de mulaj au fost descoperite pe Valea Mureșului, în zona Sălard — Androneasa, la o înălțime de 600 — 700 de metri, majoritatea în partea Munților Călimani, iar din anul 2000 au fost descoperite și pe partea Munților Gurghiu. Potrivit specialiștilor, peșterile de mulaj s-au format în urma scurgerii lavei peste pădure, când trunchiurile copacilor au fost prinse în lavă și s-au solidificat, iar în timp, în urma acțiunii apei, trunchiurile copacilor au putrezit și au fost spălate din roca vulcanică, astfel că au rămas peșterile de mulaj. Peșterile de mulaj au fost descoperite probabil pur întâmplător, pentru că nimeni nu a bănuit că avem așa ceva, cel puțin în zonă, dar în 1988 More Karoly a observat câteva formațiuni interesante pe care le-a studiat și în foarte scurt timp și-a dat seama că este vorba despre o raritate absolută și anume peșterile de mulaj.

30% din speciile florale cunoscute în România pot fi găsite în Defileul Deda-Toplița

Rezervaţia Naturală Defileul Deda-Toplița ocupă o suprafaţă de 6000 de hectare şi face parte din Parcul Natural Defileul Mureșului Superior. Poate fi descrisă ca fiind o zonă peisagistică deosebită cu păduri de luncă, făgete şi specii ierboase. Covorul vegetal este dominat de specii montane mezofile, mezoterme, slab acidofile, neutre, structura acestuia fiind determinată de climatul montan, rece și umed.
Cea mai mare parte a teritoriului este acoperită cu un amestec de păduri de fag, de molid și de brad. Stratul de ierbacee este de asemenea bogat, cu specii valoroase ca Dentaria glandulosa, Symphytum cordatum, Ranunculus carpaticus. Pădurile de luncă sunt prezente de-a lungul defileului, lângă râul Mureș, dar au o răspândire mai redusă în amonte de Lunca Bradului, unde sunt predominante speciile de Salix (Salix triandra, Salix viminalis, Salix pentandra). În aval de Lunca Bradului, peisajul se modifică, iar speciile dominante devin Alnus glutinosa şi Alnus incana. În zonele în care defileul se îngustează, locul pădurilor este luat de buruienișurile de luncă cu exemplare de salcie și arin. În apropierea stâncilor, cum este și firesc, apare vegetația de stâncărie. Elementele florale prezente în defileu reprezintă, cu aproximație, 30 la sută din totalul speciilor cunoscute din flora României.
Fauna este, la rândul ei, diversificată şi bogată în specii de mamifere, păsări, peşti şi reptile, multe dintre acestea fiind amenințate cu dispariția. Fauna cuprinde, de altfel, toate speciile caracteristice zonelor montane inferioare și deluroase înalte. Ramura ichtiologică este, de asemenea, bine reprezentată. Specia dominantă este scobarul; se întâlnește și mreana, cleanul, beldița, mihalțul. Este prezentă, în zonă, și lostrița, specie protejată conform Convenției de la Berna, ca și lipanul. Există în acest areal și numeroase specii de mamifere mari, carnivore și ierbivore, precum: ursul, cerbul, mistrețul, lupul, pisica sălbatică, jderul de copac, vidra, dar și numeroase specii de păsări.
Biroul de presă al Consiliului Judeţean Mureş