Home / Administratie / Cum au primit primarii mureșeni vestea finanțărilor din PNDL II? Bucurie și dezamăgire

Cum au primit primarii mureșeni vestea finanțărilor din PNDL II? Bucurie și dezamăgire

Distribuie

PNDL II aduce în județul Mureș aproape 740 de milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, a rețelelor de apă și canalizare, a infrastructurii de educație – dacă dați click aici PNDL II, găsiți toate proiectele eligibile din județ. Cum au primit vestea finanțării primarii pe care i-am contactat – au fost mult mai mulți -, aflați din materialul realizat în ultimele zile. Doar atât vă spunem, din ce am văzut, de la bucurie la dezămăgire e un pas foarte mic.

În judeţul Mureş vor fi finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală II proiecte în valoare de 737,5 milioane de lei, care vor fi implementate până în 2020, anul în care, de altfel, programul se va încheia.
“Este o infuzie de capital imensă, de multă vreme nu a mai fost o asemenea infuzie de capital în judeţul Mureş, cum sunt aceste 737 de milioane de lei, chiar dacă este vorba de o perioadă de 3 ani. În ultimii opt ani au fost foarte puţine programe guvernamentale.
Eu cred că aproape toate localităţile au minim un proiect câştigător, ceea ce înseamnă că fiecare localitate o să poată să implementeze un proiect, nu ştiu cum va fi derularea acestor proiecte, pot să spun doar ceea ce doamna ministru Sevil Shaiddeh a explicat, şi anume că vor avea prioritate proiectele de şcoli, grădiniţe şi creşe, apoi vor urma proiectele de apă şi canalizare şi ultimele cele de drumuri şi poduri.
Ceea ce este important este că, dacă s-a dat Hotărârea de Guvern, în perioada următoare se vor încheia contractele cu unităţile administrativ-teritoriale şi, după ce sunt încheiate contractele, pot să pornească proiectările şi lucrările efective”, ne-a declarat Peter Ferenc, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.
De altfel, autoritatea judeţeană s-a încris pe lista de proiecte câştigătoare cu patru proiecte din cele opt depuse, în valoare de aproape 60 milioane de lei, şi anume Îmbrăcăminte ușoară rutieră pe DJ 151B Bahnea-Cund-limită județ Sibiu, km 29+072-30+922, județul Mureș – 5,29 milioane de lei, Îmbrăcăminte ușoară rutieră pe drumul județean DJ 133 Mureni-Archita-limită județ Harghita, km 3+167-15+000, județul Mureș – 26,52 milioane de lei, Lărgire drum județean DJ 154J Breaza-Voivodeni-Glodeni, km 0+000-0+631 și km 4+726-12+684, județul Mureș – 24,69 milioane de lei, Reabilitare drum județean DJ 151 Luduș-Sărmaș-limită județ Bistrița-Năsăud, km 9+000-10+000, județul Mureș – 2,18 milioane de lei.
Singura problemă pe care a identificat-o preşedintele Peter Ferenc pe termen scurt este a disponibilităţii constructorilor. “Anul acesta a început PNDR, pe POR încep să semneze contractele, acum PNDL, anul viitor va fi un dumping pe piaţa construcţiilor, încât nu ştiu cum vor face faţă, este un semn de întrebare pentru mine care am realizat câteva proiecte în viaţă. În plus este autostrada, aeroportul”, ne-a declarat acesta.

 

Apă, canalizare şi grădiniţă la Cristeşti

 

Comuna Cristeşti va beneficia prin PNDL 2 de peste 8 milioane de lei, prin cele două proiecte declarate eligibile: Modernizarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă și canalizare menajeră în localităţiile Cristeşti şi Vălureni, – 6,74 milioane de lei – şi Grădiniţă cu program prelungit loc. Cristeşti – 1,63 milioane de lei.
“Aspectul cel mai important este, că cele două investiții reprezintă necesitatea/prioritatea nr. 1 pentru cele două sate, respectiv grădinița pentru Cristeşti (investiție pentru care sunt prevăzute sume în bugetul 2017), şi apa/canal Vălureni (localnicii confruntându-se pe perioada verii cu lipsa acută a apei din fântâni, am primit multe semnale în această privință, chiar saptamana asta)”, ne-a declarat primarul Kovacs Edit.
Grădinița va avea regim de înălțime parter și etaj, cu aria desfășurată de 733 mp. La parter vor fi 3 săli de grupă, centrala temică, oficiu, izolator și grup sanitar. La etaj 3 săli de grupă, birouri administrative, grupuri sanitare și un cabinet medical.
Lungimea rețelei de apă în localitatea Vălureni este de 5585 m, la care se adaugă o aducțiune de apă de 2350 m prin care apa de la rețeaua de pe str. 8 martie din Tîrgu Mureș este pompată la un rezervor de înălțime de 250 mc, de unde distribuția se face gravitațional. Lungimea rețelei de canalizare este de 4400 ml, acoperind toate străzile din Vălureni, apa uzată colectată fiind preluată de rețeaua existentă pe str. 8 martie. Prin acest proiect sunt deserviți aprox. 900 de locuitori ai satului Vălureni.

 

Aproape 4 milioane de lei pentru Deda

 

Comuna Deda va atrage aproape patru milioane de lei, care vor fi destinate pentru două proiecte: Reabilitare cameră captare și înlocuire conductă de aducțiune apă de la izvorul de coastă Donca – 2,25 milioane de lei – şi Construire dispensar medical, loc. Deda – 1,71 milioane de lei.
„Pe lângă cele trei mari proiecte pe fonduri europene, respectiv Modernizare cămin, sală de spectacole și bibliotecă comunală la Deda. cu valoare de 500.000 de euro, construirea unei grădinițe noi cu program prelungit la Deda, tot cu o valoare de 500.000 de euro, și canalizarea întregii comune, valoarea fiind de 2,5 milioane euro, avem și proiecte prin PNDL. Aici avem mult mai multe proiecte realizate, din care am înaintat un număr de șapte, din care ni s-au aprobat două, de o importanță deosebită. Este vorba de construirea unui dispensar medical în localitatea Deda. Acesta va însemna și dotarea pentru două cabinete ale medicilor de familie și două cabinete de medici stomatologi. Vom găsi o locație deosebită, suntem dispuși să achiziționăm un teren în centrul comunei, aproape de primărie pentru a construi acest dispensar și, totodată, să realizăm și parcările necesare zonei de centru, astflel ca această zonă de centru să fie închisă circulației. Al doilea proiect are în vedere extinderea și modernizarea rețelei de apă și izvor Donca. După cum se știe, apa de pe Donca este de o calitate deosebită, care deservește satele Deda, Filea și Bistra Mureșului. Proiectul o dată finalizat va asigura necesarul de apă pentru Bistra Mureșului. Noi gândim în contextul încălzirii globale, și atunci ne luăm măsurile necesare pentru a sigura apa populației comunei Deda”, a declarat, pentru Zi de Zi, Lucreţia Cadar, primarul comunei Deda. (a consemnat Alin Zaharie)

 

Repartizare politică

 

Comuna Rîciu a obţinut finanţarea unuia dintre cele două proiecte propuse, şi anume Modernizare drumuri comunale în comuna Rîciu, jud. Mureș DC 142B: (DJ 173) Valea Ulieşului- Valea Sînmărtinului km 0+350-7+500, un proiect în valoare de 4,05 milioane de lei.
„Pe Programul Național de Dezvoltare Locală am depus două proiecte. Unul este modernizarea de drum comunal în comuna Rîciu – drumul comunal 142B, care leagă din Sânmartin, Valea Ulieșului, Valea Sânmartinului și ajunge în Ulieș un alt drum comunal care este asfaltat pe un program european. Am fost anunțat că acela a și trecut. Am mai avut un proiect pentru continuarea asfaltării străzilor din localitatea Rîciu. Am făcut jumătate, tot pe PNDL, și am văzut că m-a lăsat așa în stand-by. Am văzut că la câte o comună au dat chiar și până la 70-80 de miliarde de lei Eu pun această repartizare pe o chestie politică. PSD-ul, fiind la putere, nu-i condamn, a încercat să-și mulțumească primarii lor, mai ales când vorbim despre sudul țării unde au foarte mulți primari”, a spus primarul comunei Rîciu, Ioan Vasu.
Împărțirea banilor trebuie să se facă printr-o strategie de dezvoltare, a mai punctat primarul. “Vă dau un exemplu. Drumul național de la Tîrgu Mureș la Satu Nou, care duce la aeroportul de la Cluj, la ora actuală este mai important decât cel care duce pe la Turda, pentru că pe la Voiniceni, Rîciu, Sărmaș, Mociu ajungi în 45 de minute din Tîrgu Mureș la aeroport la Apahida. Nu-l bagă nimeni în seamă. Întotdeauna încep reparațiile și când se ajunge în dealul Săbedului se termină banii de reparații”, susține Ioan Vasu. (a consemnat Valentin Covaciu)

 

Bani pentru drumuri la Cucerdea

 

Comuna Cucerdea îşi va putea moderniza infrastructura rutieră prin acceptarea spre finanţare a proiectului Extinderea infrastructurii de bază la scară mică în structura rutieră a comunei Cucerdea, în cuantum de 5,56 milioane de lei.
“Suntem mulțumiți că am primit și banii respectivi pentru că e important ca și la sate, oamenii să beneficieze de drumuri practicabile, întreținute și puse la punct.
Eu sper să putem să semnăm contractul cât mai repede, am primit o circulară prin care ne-au solicitat ca să depunem niște documente, proiectul tehnic etc., pentru a semna contractul până pe data de 30 noiembrie, la Ministerul Dezvoltării. Anul viitor vom începe lucrările, nu vrem să ne grăbim, vreau să iasă un lucru bun, pentru că sunt bani din fonduri publice, de la Ministerul Dezvoltării, și vreau să eficientizăm la maxim ceea ce am primit”, a subliniat Vasile Morar, primarul comunei Cucerdea.
Comuna a solicitat finanţare şi pentru canalizare. “Noi avem introdusă apa la Cucerdea, am cerut fonduri pentru canalizare, pe a doua solicitare am cerut fonduri pentru modernizare drumuri, pentru asfaltare, și a treia era pentru iluminatul public, o investiție mai mică. Din fericire am obținut asfaltarea, undeva la 5,6 milioane de lei, aproximativ vreo 6,5 km de drumuri asfaltate în toată comuna. Ponderea cea mai mare va fi în Cucerdea pentru că este localitatea cu cei mai mulți locuitori, dar vom asfalta câteva străzi și la Șeulia și la Borz.
Nu ne încurcă faptul că nu avem canalizarea proiectul de asfaltare, pentru că șanțurile care vor fi făcute vor rămâne din pământ”, a mai punctat edilul.

 

Unul, da, şase nu la Târnăveni

 

Municipiul Târnăveni are aprobat proiectul Modernizare drum comunal DC 83 cuprins între DN 14A și satul Bobohalma, în municipiul Târnăveni, județul Mureș, în valoare de 4,639 milioane de lei.
“Lucrarea a fost începută în 2007, executată jumătatea din ea, de atunci nu am reușit să obținem finanțarea. Va trebui făcută de la început întreaga lucrare.
Avem acolo 500 de familii care lucrează în Târnăveni, avem acolo copii pe care îi aducem cu microbuzul școlar la Târnăveni. Cred că acest proiect va contribui la confortul locuitorilor din satul apărținător, Bobohalma”, ne-a explicat primarul Sorin Megheşan.
Municipiul Târnăveni a depus șapte proiecte. “Cu regret trebuie să spun că mă așteptam și la cele două clădiri monumente istorice din Târnăveni care sunt sediile Colegiului Traian și a Colegiului Tehnic, din păcate am văzut că s-au finanțat unități de învățământ din mediul rural și acestea au fost uitate. Sunt două clădiri de peste 100 de ani fiecare și sunt foarte, foarte mari, în care învață peste 1500 de elevi din toată zona Târnăveniului, de la Adămuș, Crăiești, Bobohalma până la Iernut și până la Tîrgu Mureș. Nu am văzut logica de a aloca bani pentru unitățile de învățământ din mediul rural unde sunt 20-30 de copii într-o școală și unde poate peste un an de zile nu va mai fi niciun copil”, a conchis edilul municipiului de pe Târnava Mică.

 

Un buget anual pentru Livezeni

 

Prin proiectul aprobat, comuna Livezeni va rezolva mare parte din problema lipsei apei. Pentru proiectul Extindere sistem de alimentare cu apă în comuna Livezeni, județul Mureș, comuna a solicitat 1,6 milioane de lei.
“Proiectul va include toate străzile unde nu este încă apă și va cuprinde și corectările greșelilor, sunt anumite greșeli la stațiile de pompare actuale, sunt probleme de presiune, care vor fi corectate prin acest proiect.
Înseamnă mult, dar în 2017 când discutăm încă despre apă, cine are, nu știe ce înseamnă să ai apă potabilă la robinet și asta înțelege cine nu are.
Dacă ar trebui să facem acel proiect din fonduri locale, ar însemna ca în acel an să nu facem nimic altceva, parcă am primit un an de buget de la Guvern”, ne-a declarat Banyai Istvan, primarul comunei Livezeni.
Comuna este deja pregătită pentru a implementa proiectul. “Eu sper că vom face proiectul, chiar în timp record, pentru că eu sunt pregătit, proiectul tehnic l-am comandat deja din fonduri locale, suntem cu un pas în față, deci suntem în faza de a obține autorizația de construire. Sper să accepte și să mergem mai repede”, a completat acesta.

 

Uşoară dezamăgire la Luduş

 

Modernizare strada Mureșului și strada Crângului – 1,08 milioane de lei – şi Viabilizare teren pentru ansamblul de locuinţe din oraşul Luduş, str. Zăvoiului, nr. 13-15-17 – 329.440 de lei – sunt cele două proiecte aprobate pentru oraşul “Luduş, care a depus patru proiecte.
Este un proiect de reabilitare a străzilor Mureșului și Crângului, de asfaltare și execuție trotuare, și un proiect de viabilizare a terenului din jurul celor trei blocuri ANL, construite acum 2-3 ani, un proiect de aproape 1 milion de lei, dar partea eligibilă este de aproape 330 de mii de lei”, a precizat edilul Cristian Moldovan.
Oraşul Luduş spera, după cum aminteam, la finanţarea altor două proiecte, şi anume hală agroalimentară și reabilitare drumuri în cartierul Gheja, de 18 milioane de lei.
“Sunt mai mici decât speram să fie, comparând acum cu celelalte localități, eu cred că se putea finanța și proiectul acela mare, repet comparând cu celelalte localități”, nu şi-a ascuns primarul uşoara dezămăgire.

 

Extindere de şcoală la Sângeorgiu de Pădure

 

 

Reabilitarea și extinderea liceului tehnologic „Sfântul Gheorghe”, clădirea cu clasele primare este singurul proiect câştigat de orașul Sângeorgiu de Pădure, în valoare de 4,85 milioane de lei.
“Este vorba de o școală din cadrul Liceului Tehnologic Sfântu Gheorghe, vrem să facem o extindere și o reabilitare pentru școala primară de la clasa 0 până la a opta. Vor fi încă 16 clase, o cantină mare pentru 120 de persoane.
Este foarte, foarte important pentru noi pentru că avem mai multe școli și școlile primare sunt separate, pentru mine este neapărată nevoie ca secția română și secția maghiară, clasele I-IV să fie împreună pentru că acum sunt separate. Acolo, dacă putem să facem proiecul respectiv și de ce să nu putem, noi suntem pregătiți, atunci clasele 0-VIII o să fie toate împreună, iar clădirile respective care sunt folosite acum pentru școală, le vom folosi pentru altceva”, ne-a declarat primarul Csibi Attila.
Oraşul Sângeorgiu de Pădure a mai încercat să obţină fonduri pentru reabilitarea drumurilor. “Am depus un al doilea proiect pentru reabilitare de străzi, dar din păcate acela nu a fost finanțat, dar să sperăm că încet-încet ajungem și acolo, pentru că avem 47 de străzi în Sângeorgiu de Pădure, din care 27 asfaltate, și mai avem 20 secundare, micuțe”, a completat Csibi Attila.

 

Nevoie de apă la Grebenişu

 

Comuna Grebenişu de Câmpie se apropie de 1 milion de lei câştigaţi pe PNDL, care va fi destinat celor două proiecte de extindere cu grupuri sanitare la Şcoala Generală 1, respectiv Şcoala Gimnazială 2.
“Înseamnă ceva câștigarea acestor proiecte, dar mie îmi trebuia apă în primul rând pentru că Grebenișu de Câmpie nu are rețea de apă, fiind inclus în Masterplan nu m-au lăsat să depun acel proiect de alimentare cu apă pe PNDL”, şi-a exprimat oful primarul Ştefan Gojman.

 

Aproape 16 milioane în canalizare la Apold

 

Unul dintre cele mai valoroase proiecte este cel al comunei Apold – Canalizare menajeră și stație de epurare – estimat la 15,93 milioane de lei.
Din aceste fonduri va fi realizată reţeaua de canalizare de 9 km şi nu numai. “Avem patru sate, dar în acest proiect am primit finanţare doar pentru două, Apold şi Şaeş. Staţia de epurare va fi la Şaeş, la ieşirea spre Sighişoara.
Este un proiect binevenit, pentru că noi avem apă din puţ forat şi se deversează în şanţuri şi pe unde se mai nimereşte, din moment ce nu ai fosă septică, nici canalizare”, ne-a declarat Ioan Toth, primarul comunei Apold.

 

Un vis împlinit, drumul Băla – Ercea

 

Îmbunătățirea infrastructurii rutiere drumuri comunale DC 149, DC 152 și străzi interioare – 6,3 milioane de lei – şi Reabilitarea și modernizarea dispensarului medical uman – 661.500 de lei sunt cele două proiecte eligibile ale comunei Băla.
“Sunt foarte mulţumită. E drumul de legătură Băla – Ercea, e unul dintre cele mai importante proiecte ale mele, pe care îl aştept de 17 ani, nu aveam nici microbuz până acolo pentru că nimeni nu se încumeta pe acel drum. Proiectul dispensarului este de asemenea super important, pentru că este într-o stare jalnică”, ne-a spus primarul comunei Băla, Mariana Vlad.
Un alt treilea proiect depus va fi realizat din fonduri proprii. “Am mai avut un proiect pe reabilitare Cămin Cultural Ercea, acolo e făcută licitaţia, e încheiat contractul, doar mai trebuie să înceapă lucrările. Nu am primit finanţare pe el, dar o să îl reabilităm din bugetul local”, a completat Mariana Vlad.
Alte proiecte nefinanţate vizau iluminatul public, reabilitarea clădirii primăriei.

 

Regret pentru drumuri la Batoş

 

Modernizare, renovare și dotare grădiniță – 1,2 milioane de lei şi Modernizare, renovare și dotare Dispensar uman – 2 milioane de lei sunt proiectele câştigate de comuna Batoş. “Toate clădirile în care funcţionează instituţii sunt clădiri vechi, cu igrasie, cu probeleme mari, care vor presupune lucrări de modernizare mai complexe decât o simplă zugrăvire, chiar o necesitau o reabilitare mai costisitoare”, a explicat Dinu Cotoi, primarul comunei.
Edilul a sperat însă că va fi finanţat proiectul de drumuri.
“Sunt binevenite, dar mi-aş fi dorit să fie pentru drumuri şi acestea trebuie să le facem, dar prioritatea ar fi fost să modernizăm drumurile în comună. Având în vedere că proiectul pentru modernizarea drumurilor, noi l-am depus direct la Alba Iulia, în vederea obţinerii de finanţare europeană, nu a întrunit punctajul care să ne asigure finanţarea, ne-ar fi plăcut să ne fie finanţat de Ministerul Dezvoltării, dar nu s-a întâmplat aşa”, ne-a declarat primarul Dinu Cotoi.
Comuna Batoş a mai depus un proiect şi pentru modernizarea iluminatului public.

 

Asfaltul pe gustul tinerilor

 

Modernizare străzi în localitățile Petrilaca și Orosia este proiectul câştigător al comunei Cuci. În jur de 12 km de drumuri estimaţi la 7,07 milioane de lei.
“Eu am văzut acum ce înseamnă faptul că am făcut drumurile comunale: revenirea tinerilor în sate. În Petrilaca, sat care era pe cale de dispariţie, am investit în 2006 şi acum să vedeţi ce case s-au făcut, pentru că e asfaltat. În plus, acum tot pământul e lucrat. Acesta e un efort, din bugetul local vă daţi seama că nu reuşeam să facem atâtea. Sunt mulţumit, nemulţumitului i se ia darul”, recunoaşte primarul comunei, Ilie Şuta.

 

Proiecte la final la Sărmaşu

 

Oraşul Sărmaşu obţine fonduri pentru două proiecte din cele şase depuse.
“Din punct de vedere al stadiului acestor proiecte, două dintre ele, respectiv modernizare străzi şi construire grădiniţă sunt proiecte în execuţie, pe contracte existente. Cel de modernizare străzi are termenul 2017, luna octombrie, este un proiect mai amplu, în valoare de aproximativ 9 milioane de lei, plus TVA, fiind vorba de 12 km de străzi asfaltate, iar prima parte am realizat-o dintr-un credit bancar, un împrumut local, şi am solicitat doar diferenţa rămasă de plată, 3,4 milioane de lei.
Cel de-al doilea proiect este un proiect mai vechi, pornit încă din 2009, de Ministerul Educaţiei, prin Inspectoratul Şcolar. După ce am aşteptat câţiva ani, lucrarea fiind în conservare, în 2016, am început să finanţăm lucrarea de la bugetul local, cu aproximativ 500.000 de lei anual. Suma solicitată pe PNDL este valoarea rămasă până la finalizarea lucrării, acest contract este cu termen de execuţie 31 august. Lucrarea este pe finisaje. Şi, aşa cum bine aţi observat, sunt sume mici care reprezintă diferenţe de plată până la finalizarea lucrării (n.a. 117.810 lei)”, a spus primarul Ioan Mocean.
Edilul speră să fie semnate contractele de finanţare şi anul acesta să fie închise cele două lucrări mari pe care sărmăşenii le aşteaptă, atât pe infrastructură cât şi pe educaţie.
Sunt relativ mulţumit, poate era bine dacă aveam şi un proiect nou, respectiv asfaltarea celor două drumuri comunale 103 şi 104, a mai completat primarul Ioan Mocean.
Cel de-al treilea proiect câştigat este dotarea cu mobilier a Grădiniţei cu Program Normal, “este o cerere de finanţare pe care am făcut-o tocmai în ideea ca peste 100 de copii să înceapă anul şcolar într-o clădire nouă”, a punctat Ioan Mocean.

 

După 21 de ani, lucrare finanţată

 

Extindere rețea de canalizare menajeră, stație de epurare și branșamente la rețelele de apă și canalizare în satul Sălcud – 6,38 milioane de lei, Modernizarea, respectiv dotarea cu echipamente și mobilier specific didactic și pentru sala de sport, în vederea menținerii autorizației sanitare de funcționare și pentru funcționarea în bune condiții a procesului educațional a Liceului Tehnologic Iernut – 324.560 lei, Schimbare de destinație din grădiniță în școală, reabilitarea și reamenajări interioare în vederea obținerii autorizației de funcționare și pentru desfășurarea în bune condiții a procesului educațional-Școala clasele 0-IV – 3,23 milioane de lei şi Dotarea unităților de învățământ preuniversitar cu echipamente și mobilier specific didactic și de laborator-Şcoala Gimnazială Iernut – 677.000 de lei sunt proiectele oraşului Iernut. “Sunt în jur de 10 milioane care vor intra în oraş, o sumă importantă care nu face decât să sporească aportul a ceea ce înseamnă investiţiile în oraş. E vorba de canalizarea în satul Sălcud, împreună cu branşamentele de apă-canal, branşamente la limita de proprietate şi împreună cu staţie de epurare. Mai avem fosta grădiniţă care va deveni şcoală, schimbare de destinaţie cu modernizare, construcţie începută din 1996. Apoi sunt dotări pe care le-am depus pentru Şcoala Gimnazială şi Liceul Tehnologic”, ne-a declarat Ioan Nicoară, primarul oraşului Iernut.

 

Străzi asfaltate în Gorneşti şi Periş

 

Peste 9,5 milioane de lei vor fi destinate comunei Gorneşti pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere, însemnând covor asfaltic şi podeţe.
“Înseamnă mult pentru comuna noastră pentru că va fi o nouă eră pentru cei care stau pe străzi şi nu au asfalt, nu se mai ridică praful şi este de bun augur pentru că pe anul viitor terminăm şi canalizarea şi punem covor asfaltic. Reţeaua de apă este finalizată”, s-a declarat mulţumit primarul comunei Gorneşti, Kolcsár Gyula.

 

Investiţii în clădiri la Glodeni

Comuna Glodeni a participat la selecţia PNDL cu patru proiectre şi a câştigat două – Reabilitarea şi extinderea şcolii gimnaziale „Adorjáni Károly” – 5 milioane de lei, şi Reabilitarea şi mansardarea dispensarului medical – 1,13 milioane de lei.
“La şcoală avem copii, este cerinţă mare, nu sunt săli de clasă, adevărul e că şi şcoala este într-o stare mai avansată de degradare, nu prea au fost făcute investiţii în ultimii 20 de ani, mai mult lucrări mai mici au fost executate.
Vom realiza cel puţin în 10 săli de clase, laboratoare, toalete pentru fete şi băieţi, încălzire centrală, aşa cum ar trebui să fie orice şcoală din România. Avem probleme cu DSP-ul pentru că normativele europene stabilesc că şcolile trebuie să aibă separat băi pentru fete şi băieţi”, ne-a explicat primarul Kozma Barna.
Dispensarul este într-o clădire foarte veche, de asemenea, aceasta ca şi şcoala fiind construită la începutul anilor 60.
“Sper că vor fi nişte investiţii frumoase, benefice pentru comunitatea, sper ca Guvernul să aibă bani să finanţeze toate aceste proiecte. Suntem mulţumiţi, dar trebuie să continuăm munca şi să obţinem finanţări pentru celelalte investiţii”, ne-a mai spus primarul.
Celelalte investiţii înseamnă drumurile laterale în Glodeni şi câteva străzi în Păingeni şi Drumul Comunal 148 care ar fi continuarea către localitatea Moişa. “Ne-am fi dorit să continuăm asfaltarea dinspre Merişor spre Moişa pentru că aceasta ar însemna supravieţuirea acestor sate mici, dacă nu avem drumuri, nu avem infrastructură, tineretul nu prea vrea să se mute la ţară. Dacă va mai fi PNDL 3 şi dacă vor fi bani, atunci sperăm să obţinem finanţare pentru acest drum”, a conchis Kozma Barna.

 

Poduri la Răstoliţa

 

Comuna Răstoliţa va avea finanţate un proiect de extindere alimentare cu apă potabilă de 2,89 milioane de lei, unul de modernizare a şcolii de 471.558 lei şi două de construire de poduri în Borzia – 4,89 milioane de lei – şi în Iod – 4,32 milioane de lei.
“Am cerut pentru modernizarea reţelelor de apă, am cerut clorinări care nu erau cuprinse în proiect, era cuprins cu ultraviolete care nu se mai acceptă, se cere clorinare, mai am extinderi la Iod, Borzia, Gălăoaia, Răstoliţa”, a detaliat primul proiect Marius Lircă, primarul de la Răstoliţa.
Podul de la Borzia actual este din fier, dar poditura este din lemn şi zilele acestea iar s-a rupt, a explicat edilul nevoia celor două poduri noi, care vor fi din beton. “Cu podurile chiar avem probleme, mai ales cum la noi se lucrează cu lemn şi sunt transporturi de 60-70 de tone”, a completat acesta.
La şcoală vor fi făcute scările de incendiu, încălzire centrală, uşi.
Iar în final: “Mă bucur, sper să fie alocaţi şi bani pentru aceste proiecte, este un lucru foarte bun”, a mai spus acesta.
Drumuri şi iluminat public au fost alte proiecte depuse de comuna Răstoliţa.

 

Drumuri asfaltate la Beica de Jos

 

Legătura cu comunele Petelea şi Gurghiu, dar şi între satele din comuna Beica de Jos nu va mai reprezenta o problemă prin finanţarea PNDL.
“Un proiect se referă la construirea unui dispensar în Beica de Jos, o investiţie necesară, pentru că este un dispensar în comună, dar nu e al Primăriei şi nu ne putem ocupa noi de buna gospodărire a lui. După aceea am primit 7,1 milioane pentru asfaltarea drumului comunal Căcuciu – Sânmihaiu de Pădure, asfaltarea drumului comunal Beica de Jos – Habic, asfaltarea majorităţii drumurilor din toate şase sate. Cu astea cam rezolvăm problemele, mai avem apa şi canalizarea, care 80 % vor fi din fondul de mediu în localitatea Beica de Jos”, ne-a spus primarul Maria Moldovan, care este bucuroasă că poate să le îndeplinească dorinţele cetăţenilor.

 

Aproape 100 % apă în Sîngeorgiu de Mur

 

Primarul comunei Sîngeorgiu de Mureş, Sofalvi Szabolcs, se poate declara fericit, e printre singurii edili de comună din judeţ care se poate lăuda cu aproape 100 % grad de realizare a reţelei de apă în comuna. Şi asta după implementarea proiectului aprobat pe PNDL Extindere reţea de apă potabilă, în valoare de 4,38 milioane de lei.
“De ani de zile avem proiecte pregătite pe care să le depunem pentru obţinerea de fonduri europene sau fonduri guvernamentale. Pe apă înseamnă practic tot ce înseamnă inclusiv străzile secundare, astfel că vom ajunge aproape la 100 % în ceea ce priveşte rețeaua de apă”, ne-a declarat primarul Sofalvi. De asemenea, gradul de acoperire a canalizării va ajunge la 80 % prin implementarea proiectului de extindere estimat la 3,19 milioane de lei.
Un al treilea proiect câștigat este cel privind mansardarea corpului vechi de la Gimnaziul Sfântu Gheorghe, care va însemna condiţii civilizate, frumoase pentru copii, consideră primarul. Vor fi cel puțin șase clase noi.
Cel de-al patrulea este o scară de incendiu, după ce “ISU a constatat că este nevoie de aceasta, am făcut proiectul şi, dacă nu câştigam pe PNDL, atunci am fi făcut din fonduri locale”.
Toate acestea reprezintă “un pas foarte mare pentru civilizarea comunei”, care se felicită pentru că Sîngeorgiu de Mureș a rămas comună. “A fost o mişcare inteligentă să rămânem comună pentru că poţi să atragi mult mai mulţi bani”, a conchis Sofalvi Szabolcs.

 

Apa neprețuită la Șăușa, orașul Ungheni

 

Satul Șăușa va intra în civilizația, prin realizarea proiectului de extindere rețea de apă potabilă, în valoare de 3,1 milioane de lei.
“Vă daţi seama că sunt 6 km, pentru că din satul Vidrasău se extinde practic reţeaua în satul Şăuşa. Este o lucrare mai amplă, trebuie să subtraversăm râul Mureş, apoi să facem staţie de pompare, apa va fi pompată sus în deal, de acolo va merge prin cădere în localitatea Şăuşa. Este o lucrare grea, pe care oamenii din Şăuşa o aşteaptă de zeci de ani de zile, ca să aibă apă potabilă, apa este până la urmă cea mai importantă.Eu vreau să mulţumesc pe această cale Guvernului, pentru acest proiect mai ales, sunt foarte mulţumit pentru că am primit sprijin”, ne-a declarat Victor Prodan, primarul orașului.
În total, orașul Ungheni a depus 9 proiecte, dintre care au mai fost aprobate cele de racorduri de canalizare în Cerghid și Morești, de aproape 720 de mii de lei.

 

100 % asfalt la Gănești

 

 

Comuna Gănești a câștigat la selecția PNDL proiectul Îmbunătățirea infrastructurii rutiere, în valoare de 4,48 milioane de lei.
“Pe lângă AFIR unde am 7,5 km, au mai rămas în comună încă 4 km neasfaltate, dacă obţin şi aceşti bani, atunci în cele trei sate Găneşti, Seuca, Păucişoara, toate străzile, inclusiv cele secundare vor fi asfaltate.
Este foarte benefic pentru că lumea a aşteptat de mulţi ani la rând ca şi în zona rurală, la comune, drumurile să fie asfaltate şi să fie accesate ca în orice alt oraş şi să se circule în normalitate, pentru că a fost prea mult praf, prea mult noroi, zgomot, şi eu zic că şi în zona rurală trebuie făcute investiţii pentru ca lumea să trăiască în condiţii normale şi decente”, a punctat Balogh Elemer, primarul comunei, care se pregătește de recepția oficială a unui alt proiect important. Dar toate la timpul lor.

 

Dezamăgire la Reghin

 

Maria Precup, primarul municipiului Reghinului s-a declarat nemulțumită de fondurile obținute de municipiul Reghin.
“Am avut foarte multe proiecte, foarte importante, dar din păcate foarte puţine sunt finanţate”, și-a arătat edilul supărarea.
Municipiul a obținut finanțarea pentru trei proiecte – Extindere canalizare menajeră str. Salcâmilor – 511.054 lei, Extinderea și reabilitarea corpurilor C6 și C7 la Gimnaziul de Stat Alexandru Ceușianu – 1,89 milioane de lei și Școală cu 5 săli de clasă – 1,56 milioane de lei.

 

Proiecte de drumuri

 

Comuna Bichiş va atrage 15,3 milioane de lei pentru reabilitarea şi modernizarea reţelelor de drumuri. “Pentru comuna mea este un pas enorm de mare, o realizare foarte mare, prin această sumă putem să asfaltăm toate drumurile principale, în total 12 km, poduri schimbate, şanţuri betonate unde este cazul, rigole şi covor asfaltic”, ne-a declarat primarul Mihály Ferencz.
La Valea Largă sunt alocate 5,74 milioane de lei pentru infrastructura rutieră, însă primarul Beniamin Pădurean (foto sus) speră foarte mult să obţină finanţare pentru canalizare, plângându-se de problemele pe POIM.

 

Dovadă a seriozităţii Guvernului

 

”Programul Național de Dezvoltare Locală este cea mai mare dovadă a seriozității și responsabilității cu care Guvernul PSD-ALDE tratează problemele cetățenilor acestei țări. Este o punte de legătură între guvernanți și cetățeni, un angajament pe termen lung care le va da posibilitatea, în special comunelor mici să se dezvolte prin programele de infrastructură. Primăriile au avut șansa unică de a-și selecta proiectele prioritare pe care le-au propus spre finanțare, iar acest program trasează direcția de dezvoltare a localităților pe următorii ani. Fondurile au fost alocate echilibrat primăriilor, indiferent de culoarea politică. Sunt convins că, în cel mai scurt timp, cetățenii vor simți ce înseamnă să aibă apă și canalizare acasă, să circule pe drumuri moderne, să meargă la medici în dispensare de ultimă generație și să-și trimită copiii în școli renovate, încălzite, cu toalete și mobilier noi”,
președintele PSD, Vasile Gliga.

Ligia VORO

 

 


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Prohibiția pescuitului în 2024

Distribuie Ca în multe alte domenii, și pescuitul are o legislație în vigoare, care stabilește …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.