Comuna Stânceni, una din promotoarele Festivalului Valea Mureșului

Aflată la a 13-a participare la Festivalul Văii Mureșului de la Răstolița, doar atâtea au fost, comuna Stânceni poate fi considerată una dintre localitățile „fondatoare” a acestei adevprate sărbători pentru pitoreasca zonă a județului Mureș. La diversele evenimente culturale, sau de altă natură care tind să devină tradiție, una dintre întrebările obișnuite este „cu ceveniți nou la această ediție ?” Dacă vorbim însă despre păstratrea tradițiilor, această întrebare poate părea deplasată. Este vorba despre un eveniment care are menirea de a redescoperi valorile, de a păstra tradițiile, sau cel puțin de a încerca să nu fie uitate acestea. Mai ales într-o lume în care tehnologia modernă a marginalizat orice obiceiuri ale strămoșilor, una care duce la dispariția meseriașilor și a obiectelor pentru a căror realizare a fost nevoie de talent și, mai ales suflet, deseori îndeletniciri moștenite de la o generație la alta.

Lucrurile expuse au valoare în primul rând sentimentală

Intrând așadar în casa alegorică de pe platoul „La Alei” a Festivalului, găsim diverse obiecte și porturi populare care datează de mult peste o sută de ani. Dacă găsim totuși ceva nou, ne referim în acest caz despre lucruri care nu au fost expuse la edițiile precedente, unele recent „descoperite” prin poduri sau hambare, lăsate de bunici și străbunicii localnicilor. Despre acest aspect ne poate spune Sorina Elena Moldovan, cea care an de an se ocupă cu amenajarea casei alegorice a comunei. Pentru ea evenimentul are o semnificație aparte. Deschiderea Festivalului coincide tocmai cu aniversarea zilei de naștere. Acest aspect îl cunosc, evident, doar cei foarte apropiați, dar pentru ea nu este o piedică pentru a se implica. Trup și suflet.

„Venim în fiecare cu obiectele moștenite de la străbuni, părinți, bunici, sau chiar străbunici. Tot ceea ce avem expus sunt lucruri care ne-au rămas de la înaintașii noștri. Toate porturile sunt făcute manual, cu gherghefurile și pe războaiele din gospodării. Nu putem spune că venim cu ceva nou din momentul în care toate obiectele sunt vechi, asta și este ideea. Avem lucruri care nu le-am avut anii trecuți, la asta putem pomeni despre ceva nou. Unele abia le-am descoperit prin poduri, sau mai știm pe unde. Sunt lucruri cu mare valoare sentimentală, vechi, cum este aici o ie de 110 ani, cusută de străbunică, sau alta de chiar peste 150 de ani. Rolul nostru este acela de a le păstra. Avem și ștergare țesute acum 50 de ani care anii trecuți nu le-am avut, sau multe alte obiecte. Eu expun cu mare bucurie tot ce am, aș putea face aproape un muzeu cu ceea ce am acasă. Celor interesați le explic cu mare drag și este o surpriză plăcută pentru mine să văd tineri care se arată interesați de aceste lucruri, de felul în care au fost confecționate, unii află cum au trăit bunicii și străbunicii”, ne spune cu mândrie Sorina Moldovan, după care ne arată și ne povestește istoricul fiecărui obiect expus.

Cultura și obiceiurile, combinate cu cele de pe Dorna

Lucruri inedite legate de tradițiile comunei Stânceni, despre cultura și tradițiile ei ne dezvăluie Dinu Ciobotă, primarul comunei.

„Participăm an de an la acest festival, de la înființarea lui. Am fost printre primii care am contribuit și continuăm să contribuim la buna desfășurare a acestui festival. Avem expuse produse culinare specifice locului și unelte sau porturi confecționate de oamenii zonei. În ceea ce privește portul popular, acesta este o combinație între portul moldovenesc și cel de pe Valea Mureșului. Puțini cunosc acest lucru, dar în urmă cu două, trei sute de ani, când oierii moldoveni veneau dinspre Dorna și se opreau în această vale. Căile de întoarcere erau mai greu greu accesibile, unii se stabileau aici și pentru a se feri de atacurile tătarilor. Astfel, cele două porturi s-au combinat oarecum și cele expuse acum sunt rezultatul acestor interferențe. Avem în fiecare an obiecte noi, dar sunt dealtfel lucruri vechi, aduse de către locuitorii comunei”, ne dezvăluie edilul.

Acesta ne-a expus în continuare și despre implicarea localnicilor în programele artistice. „În ceea ce privește participarea la programe, avem ansambluri și interpreți de muzică populară, mai puțini în acest an din cauza vacanțelor, unii sunt plecați. Ansamblurile noastre au la rândul lor programe care îmbină cultura și obiceiurilor din mai multe zone, mai exact din locurile de unde provin locuitorii. Ne bucurăm de sprjinul oficialităților și al consilierilor, care înțeleg că acest festival face ca tinerii să nu uite tradițiile și obiceiurile strămoșilor. Totodată, este și o ocazie unică de a se întâlni oameni care au plecat din aceste locuri și revin cu ocazia festivalului”, a completat primarul Dinu Ciobotă.