Home / Cultură / Poartă deschisă spre lumea din spatele Marelui Război

Poartă deschisă spre lumea din spatele Marelui Război

Distribuie

Printre standurile prezente la cea de a XIII-a ediție a Festivalului Văii Mureșului s-au numărat și cele ale Muzeului de Etnografie și Artă Populară din cadrul Muzeului Județean Mureș, unde vizitatorii au putut afla date despre cele două proiecte importante, respectiv „Un secol de istorie locală în imagini” și „Mureșeni în tranșeele Marelui Război”, proiect finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și cofinanțat de Consiliul Județean Mureș. „Suntem prezenți la cea de a XIII-a ediție a Festivalului Văii Mureșului de la Răstolița cu două standuri, unul de fotografii cu caracter documentar, etnografic dar și istoric. Primul este unul inedit care promovează proiectul nostru câștigat prin concurs național, unde a ocupat locul 3, la Administrația Fondului Cultural Național, respectiv „Mureșeni în tranșeele Marelui Război”. Al doilea stand reprezintă de fapt continuarea proiectului „Un secol de istorie locală în imagini”, unde adunăm fotografii și cu alt subiet decât cel legat de Primul Război Mondial, fotografii legate de familie, ocupații, obiceiuri, școală, viață religioasă din cadrul comunităților din Valea Mureșului Superior”, a precizat dr. Dorel Marc, cercetător științific, etnograf, coordonatorul proiectului „Mureșeni în tranșeele Marelui Război”.

Valorificarea documentară a obiectelor vechi

Inițiatorii proiectului doresc prin astfel de prezențe să beneficieze de sprijinul celor care dețin obiecte personale care să ateste prezența în cadrul Marelui Război. „Important pentru această ediție a festivalului este faptul că am dorit să tragem un semnal, pe lângă tradiția etnologică, etnografică și etnofolclorică, și importanța tradiției istorice. Oamenii acestui areal al Văii Mureșului Superior au fost implicați în Primul Război Mondial și dorința noastră de a veni la acest festival a fost de a face această expoziție selectivă, cu fotografii făcute după documente, fie că sunt scrisori sau fotografii din Primul Război Mondial, ca să fie semnalate de cei care vin la aceste momente festive. Dacă dețin astfel de documente, rugămintea noastră este ca ele să ajungă la muzeu, în vederea unei scanări digitale, a valorificării lor documentare în cadrul publicațiilor și conferințelor noastre, dar mai ales în ce privește expunerea lor în cadrul unei expoziții pe care o preconizăm anul viitor, când vom sărbători Centenarul Marii Uniri. Semnalele sunt pozitive, mulți și-au regăsit bunicii sau străbunicii în aceste fotografii expuse, selectate special pentru această zonă a Văii Mureșului Superior, începând de la Toplița și până spre Reghin și împrejurimi. Bucuria noastră este că avem semnale, cum că aceste documente vor putea fi scanate și vor putea intra în baza noastră de date în vederea continuării acestui proiect legat de Primul Război Mondial”, a precizat dr. Dorel Marc.

Exploatarea sensibilității umane

Proiectul „Mureșeni în tranșeele Marelui Război” își propune redescoperirrea lumii din spatele războiuilui, grație unei abordări etnologice, care să completeze componenta arheologică. „Sunt lucruri sensibile legate de participarea românilor înrolați în armata austro-ungară, a maghiarilor, sașilor și ungurilor, iar noi punctăm acele elemente de natură psihologică, nu doar aspecte beligerante, conflictuale din vremea războiului. Ne interesează atmosfera, starea psihică și a celor de pe front, viața lor de zi cu zi, dar și a celor rămași acasă, respectiv femei, copii și bătrâni. Sunt emoționante aceste mărturii pe care le găsim. Plecând de la premiza că suferința umană solidarizează, indiferent de etnie, de naționalitate, de obiectivul pentru care a intrat fiecare în război, uneori știut, alteori neștiut, fiecare își îndeplinea datoria de a răspunde ordinului de încorporare, nu se știa cum se va sfârși războiul. Mergem pe exploatarea acestor sensibilități umane și a faptului că indiferent în ce tabără au fost, aceste încercări grozave care au fost pentru prima oară în această conflagrație istorică, au dat semnale de alarmă pentru societatea care a urmat în perioada interbelică”, a subliniat dr. Dorel Marc.

Reconstituirea tranșeelor

Proiectul poate fi și un mod de sensibilizarea tinerilor pentru istorie, dat fiind faptul că aceștia vor putea vedea, gra- ție cercetărilor arheologice, cum era un tranșeu, un fort sau o cazemată. „Sperăm ca cei tineri să se aplece asupra istoriei prin intermediul acestui proiect. Având în vedere faptul că este o nedreptate legată de programa școlară, de s-a ajuns doar la o singură oră pe săptămână de istorie, cei tineri vor găsi în acest proiect ceea ce nu vor găsi în vreun tratat de istorie, deoarece vorbim aici de o istorie locală, cu mărturii concrete, cu personalități din acest areal, elita mure- șeană, dar și oamenii simpli, țăranii care au participat în acest război. Cred că le va stârni interesul pentru că acest proiect este unul interdisciplinar. Are și o abordare arheologică, una istorică, dar și una etnologică și antropologică. Cea arheologică presupune că, colegii noștri de la arheologie vor carta urmele tranșeelor care se mai păstrează în acest areal mureșean, și vor fi reconstituite sub formă de machetă anumite cazemate, forturi și tranșee. La Vătava și Eremitu sunt porțiuni care s-au conservat foarte bine, și copiii, atunci când le vor vedea la scară naturală reprezentate unele dintre ele, altele sub formă de machete, vor putea să-și facă o imagine clară despre ce a însemnat un tranșeu în Primul Război Mondial”, a precizat dr. Dorel Marc.

Aportul femeii în spatele frontului

Alt aspect urmărit de proiect este cel legat de lumea din spatele liniei frontului, de cei rămași acasă, aspecte luate în calcul de coordonatorii proiectului. „Este foarte important această lume din spatele războiului. De obicei, tratatele de istorie și manualele vorbesc doar despre soldați, militari, de cei care au fost cu pușca în mână, cine a pierdut, cine a câștigat, câți au murit, câţi au fost răniți și mutilați. Din punct de vedere etnologic studiem statutul de gen, în care femeia devine capul familiei, cea care trebuie să țină gospodăria. Pe lângă asigurarea subzistenței copiilor rămași acasă, a bătrânilor, trebuia să asigure aprovizionarea pe front cu cereale, cu alimente, ceea ce însemna muncă, de multe ori cu restricții, și nu rămâneau cu minimul necesar, tocmai pentru ca aceste alimente să ajungă pe front. Nu s-a scris suficient de mult de implicarea femeilor, copiilor, bătrânilor în ce privește susținerea acestui front și credem că prin aceste mărturii pe care noi dorim să le adunăm dorim să sibliniem și acest aport din spatele frontului din perioada Primului Război Mondial”, a men- ţionat dr. Dorel Marc.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

”Candidaturi-bombă” anunțate de AUR la Primăria Târgu Mureș și Consiliul Județean Mureș

Distribuie Evenimentul de lansare a candidaților AUR la alegerile locale din județul Mureș va avea …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.