Share

Home / Administratie / Comuna Hodac, membră activă a comunității Văii Gurghiului

Comuna Hodac, membră activă a comunității Văii Gurghiului

Având în vedere faptul că Festivalul Văii Gurghiului este organizat de mult mai puține colective ale comunităților participante față de alte festivaluri, de pe teritorii mult mai întinse, atmosfera din casele alegorice ale celor patru comune care fac parte din pitoreasca Vale a Gurghiului este una mult mai familiară locuitorilor, ospitalitatea fiind însă numitorul comun. Cu ocazia vizitei la casa amenajată de reprezentanții comunei Hodac ne întâmpină gazda, Cornelia Butilcă. Prezentarea exponatelor poate fi mai greu înțeleasă de vizitatorii care nu au prea avut tangență cu viața de la țară. Gazda noastră cunoaște acest lucru și explică pe înțelesul tuturor.

„Participăm ca în fiecare an la acest festival. La această a douăsprezecea ediție ne bucurăm și de un timp favorabil. Casa comunei Hodac nu poate fi altfel decât una tradițională, putem spune că este ca o adevărată casă a bunicilor noștri, așa, ca pe vremuri. Pe paturile cu zestre sunt aranjate perini cusute manual, țoale, lipidee, adică cearșafuri cu dantelă. Deasupra patului avem un legănuț în care era ținut copilașul de doar câteva luni, iar lângă pat un alt leagăn, cu un copil de aproape doi ani. Cel mic e agățat de grindă, iar când plângea noaptea părinții doar întindeau mâna și îl legănau să adoarmă la loc, iar pe cel mai mare îl leagănau cu piciorul. Pe pereți avem prosoape și farfurii, blide de lut, cum li se spune la noi, viu colorate, desene cu păsări și flori, dar și icoane așezate pe pereți. În altă încăpere avem acest așa numit canapei, care se putea trage și pe care puteau dormi doi sau trei copii, folosit acum doar simbolic, pentru decor, dar nu putea lipsi din peisaj. Mai avem războiul de țesut, la care țeseau mai demult femeile. Mai sunt și acum femei care mai țes, dar mult mai puține. Chiar eu mai țes câteodată, dar în vremea mea am țesut foarte mult. Când veneam în cele două săptămâni a vacanței de primăvară făceam două țolinci, sau cuverturi, de pus pe pat. Mai avem aici dulapul cu vitrină pentru vasele de bucătărie. Într-o altă încăpere avem ca un fel de atelier de lucru, în care se desfășurau alte activități gospodărești. Avem soba cu tigaia cu trei picioare, cu „tiglăzăul”, sau fierul de călcat, lingura mare de lemn și oala în care se făcea smântâna, sita de cernut făina și alte unelete necesare într-o gospodărie. De asemenea, pe jos avem aceleași preșuri de pe vremuri, țesute din cârpe, cu războiul. Pe tavan avem și lampa cu feștilă, care funcționa cu petrol”, ne oferă toate detaliile primitoarea gazdă.

Hodăcenii, mândri de portul popular

După această vizită, gazda noastră este asaltată de membrii Ansamblului folcloric „Hodăceana”, pentru stabilirea ultimelor detalii înainte de urcarea pe scena festivalului.

„Ansamblul Hodăceana are o vechime de peste 14 ani și tocmai urmează să urce pe scenă. Am participat cu acest ansamblu în ultimii ani la foarte multe festivaluri, am străbătut împreună aproape toată Europa, chiar și în afara Uniunii, cum au fost cele din Macedonia, Serbia, Rebublica Moldova. Suntem mândri de portul nostru popular și ne bucurăm să mai avem oameni care contribuie la păstrarea tradițiilor, care transmit la rândul lor aceste obiceiuri tinerilor”, își mai face timp să adauge Cornelia Butilcă, totodată și coordonatoarea ansamblului comunei.

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

„Portughezul”, în vizită la Sala Mică

Compania Liviu Rebreanu a Teatrului Naţional Târgu-Mureş anunţă reprezentaţia spectacolului „Portughezul” de Zoltán Egressy. Traducerea …

Share
Share