Viorile Reghinului, sunet și culoare la festivaluri

O imagine aparte în cadrul Festivalului Văii Gurghiului o oferă municipiul Reghin. Cunoscut și ca „Orașul viorilor”, Reghinul are un statut aparte din mai multe motive. În primul rând, localitatea este urbană, deci amenajările caselor alegorice nu pot fi identice sau asemănătoare cu cel al comunelor participante, chiar dacă mulți dintre locuitori provin de la sat, iar „veșnicia s-a născut la sat”, nu-i așa? Un alt motiv ar fi acela că Reghinul este o localitate care se află la confluența Gurghiului cu Mureșul. Așadar, este prezent atât la Festivalul Văii Mureșului, unde partică peste 10 comune de pe Valea Mureșului Superior, alături de Toplița, a doua localitate urbană și singura care nu se află în județul Mureș. Două dintre cele trei case alegorice ale Festivalului Văii Gurghiului au aparținut firmelor Gliga. Una este amenajată pentu primirea oaspeților, iar a doua pentru prezentarea a cât se poate din simbolurile „Orașului viorilor”, dar și pentru mica „grădină zoo”, vânătoarea fiind o pasiune a multora din zonă.

Viorile, nelipsite de la festivalurile mureșene

Dacă în urmă cu decenii Reghinul era renumit nu doar pentru instrumentele muzicale, ci și pentru ambarcațiuni sportive, sau alte articole de sport, rachete, adidași și multe altele, acum cele mai importante produse sunt cele ale firmei care produce instrumente muzicale cu corzi. Fabrica se află chiar lângă locul în care Gurghiul se varsă în Mureș, iar angajații sunt majoritatea oameni care lucrează de mulți ani acolo, unii dintre aceștia fiind specialiști pe anumite fragmente ale procesului de producție.

„Dacă nimeni nu ar face nimic în acest sens, tradiția prin care Reghinul a fost renumit s-ar pierde. Noi ne ocupăm exclusiv de producția de instrumente cu arcuș, deci nu facem chitare și mandoline, doar vioară, violoncel, contrabas. Toți cei de aici lucrăm la fabrica aflată chiar acolo unde Gurghiul se varsă în Mureș. Fiecare dintre colegii noștri de aici își prezintă propriul proces tehnologic pentru cei interesați, chiar și pentru achiziția unei viori avem pe cineva. Suntem oameni care ne-am dedicat acestor meserii, fiecare specializat pe segmentul lui”, a explicat maistrul lutier Laurențiu Suciu.

Secretul, munca cu oamenii și calitatea lemnului

În spatele tuturor acestor „secrete” nu poate fi altcineva decât Vasile Gheorghe Gliga. Fost deputat, momentan președintele PSD Mureș poartă cu mândrie portul popular la fiecare sărbătoare sau festival, dar aceste sărbători îi oferă cele mai plăcute zile. „Aș putea spune că sunt etichetat într-n fel sau altul în viața publică. Eu îmi dau drumul în schimb la ceea ce simt, nu-mi pregătesc niciodată discursuri, nu urmăresc să ofer nu știu ce mesaje, spun ceea ce simt. Așa m-am format și așa transmit mai departe. Răspund de fiecare dată solicitărilor, particip la festivalurile de pe Valea Mureșului sau a Gurghiului, dar și în alte părți unde sunt invitat”, ne destăuinuie Vasile Gliga, care în prezent este și președintele Federației Române de Dans Sportiv, o federație care a cunoscut un puternic avânt în ultimii ani.

În afara activităților de pe aceste scene însă, lui Vasile Gliga i se datorează continuarea activităților pentru care Reghinul este numit „Orașul viorilor”. „M-am orientat pentru confecționarea viorilor, cea mai frumoasă meserie, după părerea mea, deoarece era vechea mea pasiune, de a da viață lemnului. Avem aici oameni pricepuți, pasionați, dar și cel mai bun molid din lume. Cu ce avem aici, cu oamenii pe care îi avem, am ajuns ca Reghinul să fie cunoscut în întreaga lume. Acum nu mai sunt secrete, orice poți afla cum se produce orice de pe internet. Munca cu omul este în schimb diferită, iar prelucrarea lemnului este o artă. Oamenii noștri își transmit din generație în generație această pasiune. Unii dintre ei lucrează în fabrici, alții acasă, dar fiecare știe ce are de făcut”, a mai punctat „sufletul viorilor”.

Fiu al ambelor văi

Vasile Gliga a mai adăugat că prezența la festivaluri nu urmărește un plan anume din punct de vedere al afacerii, sau pentru promovarea imaginii. „Scopul nostru aici nu este să vindem, mai ales în România, unde nu vindem aproape nimic din producția noastră. La aceste festivaluri ne prezentăm doar pentru a promova imaginea și acasă. Acestea sunt doar cheltuieli pentru noi, dar dăm amploare festivalului. Suntem în schimb recunoscuți pe plan mondial. Recent am observat și în Spania cât de apreciați suntem, considerați ca cel mai mare producător din Europa. Aici mă refer la aspectul calitativ. Reghinul este o emblemă pentru ambele văi, dar și pentru România, pentru fabricarea viorilor. Venim pentru tradiții, unde nu se mai ridică probleme referitoare la apartenența politică, toți venim să ne recreem, să sărbătorim împreună, dar noi suntem împăcați că facem ceva pentru festival”, ne-a mai mărturisit Vasile Gliga.

Ca un fiul al celor două văi, i-a fost totuși greu să decidă care din cele două se află mai aproape de sufletul său. „Vin la ambele festivaluri cu aceeași plăcere, sunt festivaluri diferite, oameni diferiți, dar un numitor comun este acela că toți promovează ceea ce este frumos. Poate aș putea spune că Valea Gurghiului îmi este mai apropiată sufletește, deoarece mi-am petrecut aici o bună parte a copilăriei. Din alt punct de vedere, este greu să-i mulțumești pe toți, dacă nu chiar imposibil. Viitorul acestor festivaluri va depinde de aceștia, de cârcotașii care se distrează cel mai bine în asemenea ocazii, dar deseori au interese proprii, dar și de copiii de azi, cărora tebuie să li se transmită dragostea pentru tradiții”, a completat unul dintre cei mai importanți animatori ai festivalurilor care promovează tradițiile populare.